POPORUL ISRAEL ÎN EGIPT
CAPITOLELE 1—15:21
11Iată
numele fiilor lui Israel intraţi în Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui: 2Ruben, Simeon, Levi, Iuda, 3Isahar, Zabulon, Beniamin, 4Dan, Neftali, Gad și Așer. 5Sufletele ieșite din coapsele lui Iacov erau șaptezeci
de toate. Iosif era atunci în Egipt. 6Iosif
a murit și toţi fraţii lui și toată vârsta aceea de oameni. 7Fiii
lui Israel s-au înmulţit, s-au mărit, au crescut și au ajuns foarte puternici. Și s-a umplut ţara de ei.
8Peste Egipt s-a ridicat
un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif. 9El a zis poporului său: „Iată
că poporul copiilor lui Israel este mai mare și mai puternic decât noi. 10Veniţi
83:3,4
să ne arătăm dibaci faţă de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va întâmpla un război, să se unească și el cu vrăjmașii noștri, să ne bată și să iasă apoi din ţară
21:30Fapte 7:19
.” 11Și au pus peste ei isprăvnicei, ca
să-i asuprească prin
munci grele. Astfel a zidit el cetăţile Pitom și Ramses
, ca să slujească de hambare lui Faraon. 12Dar, cu cât îl asupreau mai mult, cu atât se înmulţea și creștea, și s-au scârbit de copiii lui Israel. 13Atunci, egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie. 14Le-au făcut viaţa amară
prin lucrări grele de lut
și cărămizi și prin tot felul de lucrări de pe câmp; în toate muncile acestea pe care-i sileau să le facă erau fără niciun pic de milă. 15Împăratul Egiptului a poruncit moașelor evreilor, numite una Șifra și cealaltă Pua, 16și le-a zis: „Când veţi împlini slujba de moașe pe lângă femeile evreilor și le veţi vedea pe scaunul de naștere, dacă este băiat, să-l omorâţi, iar dacă este fată, s-o lăsaţi să trăiască.” 17Dar moașele s-au temut
de Dumnezeu și n-au făcut
6:13Fapte 5:29
ce le poruncise împăratul Egiptului, ci au lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască. 18Împăratul Egiptului a chemat pe moașe și le-a zis: „Pentru ce aţi făcut lucrul acesta și aţi lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască?” 19Moașele
au răspuns lui Faraon: „Pentru că femeile evreilor nu sunt ca egiptencele; ele sunt vânjoase și nasc înainte de venirea moașei.” 20Dumnezeu
a făcut bine moașelor și poporul s-a înmulţit și a ajuns foarte mare la număr. 21Pentru că moașele se temuseră de Dumnezeu, Dumnezeu le-a făcut case
11:38Ps. 127:1
. 22Atunci, Faraon a dat următoarea poruncă la tot poporul lui: „Să aruncaţi în râu pe orice băiat
care se va naște și să lăsaţi pe toate fetele să trăiască.”
21Un om
din casa lui Levi luase de nevastă pe o fată a lui Levi. 2Femeia aceasta a rămas însărcinată și a născut un fiu. A văzut
că este frumos și l-a ascuns trei luni. 3Nemaiputând să-l ascundă, a luat un sicriaș de papură, pe care l-a uns cu lut și cu smoală, a pus copilul în el și l-a așezat între trestii, pe malul râului. 4Sora
copilului pândea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întâmple. 5Fata
lui Faraon s-a coborât la râu să se scalde, și fetele care o însoţeau se plimbau pe marginea râului. Ea a zărit sicriașul în mijlocul trestiilor și a trimis pe roaba ei să-l ia. 6L-a deschis și a văzut copilul: era un băieţaș care plângea. I-a fost milă de el și a zis: „Este un copil de-al evreilor!” 7Atunci, sora copilului a zis fetei lui Faraon: „Să mă duc să-ţi chem o doică dintre femeile evreilor ca să-ţi alăpteze copilul?” 8„Du-te”, i-a răspuns fata lui Faraon. Și fata s-a dus și a chemat pe mama copilului. 9Fata lui Faraon i-a zis: „Ia copilul acesta, alăptează-mi-l și îţi voi plăti.” Femeia a luat copilul și l-a alăptat. 10Copilul a crescut și ea l-a adus fetei lui Faraon, și el i-a fost fiu
. I-a pus numele Moise (Scos), „căci”, a zis ea, „l-am scos din ape”.
11În vremea aceea, Moise, crescând mare
, a ieșit pe la fraţii săi și a fost martor la muncile
lor grele. A văzut pe un egiptean care bătea pe un evreu, unul dintre fraţii lui. 12S-a uitat în toate părţile și, văzând că nu este nimeni, a omorât
pe egiptean și l-a ascuns în nisip. 13A ieșit
și în ziua următoare și iată că doi evrei se certau. A zis celui ce n-avea dreptate: „Pentru ce lovești pe semenul tău?” 14Și omul acela a răspuns: „Cine
te-a pus pe tine mai-mare și judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori și pe mine cum ai omorât pe egipteanul acela?” Moise s-a temut și a zis: „Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut.” 15Faraon a aflat ce se petrecuse și căuta să-l omoare pe Moise. Dar Moise
a fugit dinaintea lui Faraon și a locuit în ţara Madian. A șezut lângă o fântână
29:2
. 16Preotul
din Madian avea șapte fete
29:10
. Ele au venit să scoată apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. 17Dar au venit păstorii și le-au luat la goană. Atunci, Moise s-a sculat, le-a ajutat și le-a
adăpat turma. 18Când s-au întors ele la tatăl lor, Reuel
, el a zis: „Pentru ce vă întoarceţi așa de curând azi?” 19Ele au răspuns: „Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor și chiar ne-a scos apă și a adăpat turma.” 20Și el a zis fetelor: „Unde este? Pentru ce aţi lăsat acolo pe omul acela? Chemaţi-l
43:25
să mănânce pâine!” 21Moise s-a hotărât să locuiască la omul acela, care i-a dat de nevastă pe fiică-sa
Sefora. 22Ea a născut un fiu, căruia el i-a pus numele
Gherșom (Sunt străin aici); „căci”, a zis el, „locuiesc ca
străin într-o ţară străină”.
23După
multă vreme, împăratul Egiptului a murit, și copiii lui Israel
gemeau încă din pricina robiei și scoteau
strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea, pe care li le smulgea robia, s-au suit până la Dumnezeu. 24Dumnezeu a
auzit gemetele lor și Și-a adus
aminte de
46:4
legământul Său făcut cu Avraam, Isaac și Iacov. 25Dumnezeu a privit
spre copiii lui Israel și a luat cunoștinţă de ei.
31Moise păștea turma socrului său, Ietro, preotul
Madianului. Odată, a mânat turma până dincolo de pustie și a ajuns la muntele
lui Dumnezeu, la Horeb. 2Îngerul
Domnului i S-a arătat într-o flacără de foc, care ieșea din mijlocul unui rug. Moise s-a uitat și iată că rugul era tot un foc și rugul nu se mistuia deloc. 3Moise a zis: „Am să mă întorc să văd ce este această vedenie
minunată și pentru ce nu se mistuie rugul.” 4Domnul a văzut că el se întoarce să vadă și Dumnezeu l-a chemat
din mijlocul rugului și a zis: „Moise! Moise!” El a răspuns: „Iată-mă!” 5Dumnezeu a zis: „Nu te apropia de locul acesta; scoate-ţi
încălţămintea din picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt.” 6Și a adăugat: „Eu sunt
Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.” Moise și-a ascuns faţa, căci se temea
să-L privească pe Dumnezeu. 7Domnul a zis: „Am
văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt, și am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor
lui, căci îi
cunosc durerile. 8M-am coborât
18:21
50:24
ca să-l izbăvesc
din mâna egiptenilor și să-l scot din ţara aceasta și să-l duc într-o ţară
8:7-9
bună și întinsă, într-o ţară unde curge
lapte și miere, și anume în locurile pe care le locuiesc canaaniţii
, hetiţii, amoriţii, fereziţii, heviţii și iebusiţii. 9Iată
că strigătele israeliţilor au ajuns până la Mine și am văzut chinul cu care îi chinuiesc
egiptenii. 10Acum
, vino, Eu te voi trimite la Faraon și vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.”
11Moise a zis lui Dumnezeu: „Cine
sunt eu, ca să mă duc la Faraon și să scot din Egipt pe copiii lui Israel?” 12Dumnezeu a zis: „Eu voi
fi negreșit cu tine, și iată care va fi pentru tine semnul că Eu te-am trimis: după ce vei scoate pe popor din Egipt, veţi sluji lui Dumnezeu pe muntele acesta.” 13Moise a zis lui Dumnezeu: „Iată, când mă voi duce la copiii lui Israel și le voi spune: ‘Dumnezeul părinţilor voștri m-a trimis la voi’ și mă vor întreba: ‘Care este Numele Lui?’, ce le voi răspunde?” 14Dumnezeu a zis lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt.” Și a adăugat: „Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: ‘Cel ce Se numește «Eu
sunt» m-a trimis la voi.’” 15Dumnezeu a mai zis lui Moise: „Așa să vorbești copiilor lui Israel: ‘Domnul Dumnezeul părinţilor voștri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov, m-a trimis la voi. Acesta este Numele
Meu pentru veșnicie, acesta este Numele Meu din neam în neam.’ 16Du-te, strânge
pe bătrânii lui Israel și spune-le: ‘Mi s-a arătat Domnul Dumnezeul părinţilor voștri, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov. El a zis
: «V-am văzut și am văzut ce vi se face în Egipt 17și am zis: Vă
voi scoate din suferinţa Egiptului și vă voi duce în ţara canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, fereziţilor, heviţilor și iebusiţilor, într-o ţară unde curge lapte și miere.»’ 18Ei vor asculta
de glasul tău și te vei duce, tu și bătrânii lui Israel, la împăratul Egiptului și îi veţi spune: ‘Domnul Dumnezeul evreilor S-a întâlnit
cu noi. Dă-ne voie să mergem cale de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului Dumnezeului nostru.’ 19Știu că împăratul Egiptului n-are
să vă lase să plecaţi decât silit de o mână puternică. 20Eu Îmi voi întinde
mâna și voi lovi Egiptul cu tot
felul de minuni, pe care le voi face în mijlocul lui. După aceea, are să vă lase să plecaţi. 21Voi face
chiar ca poporul acesta să capete trecere înaintea egiptenilor, și, când veţi pleca, nu veţi pleca cu mâinile goale. 22Fiecare femeie
va cere de la vecina ei și de la cea care locuiește în casa ei vase de argint, vase de aur și haine pe care le veţi pune pe fiii și fiicele voastre. Și veţi jefui
astfel pe egipteni.”