Nașterea lui Moise
21Un om
din casa lui Levi luase de nevastă pe o fată a lui Levi. 2Femeia aceasta a rămas însărcinată și a născut un fiu. A văzut
că este frumos și l-a ascuns trei luni. 3Nemaiputând să-l ascundă, a luat un sicriaș de papură, pe care l-a uns cu lut și cu smoală, a pus copilul în el și l-a așezat între trestii, pe malul râului. 4Sora
copilului pândea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întâmple. 5Fata
lui Faraon s-a coborât la râu să se scalde, și fetele care o însoţeau se plimbau pe marginea râului. Ea a zărit sicriașul în mijlocul trestiilor și a trimis pe roaba ei să-l ia. 6L-a deschis și a văzut copilul: era un băieţaș care plângea. I-a fost milă de el și a zis: „Este un copil de-al evreilor!” 7Atunci, sora copilului a zis fetei lui Faraon: „Să mă duc să-ţi chem o doică dintre femeile evreilor ca să-ţi alăpteze copilul?” 8„Du-te”, i-a răspuns fata lui Faraon. Și fata s-a dus și a chemat pe mama copilului. 9Fata lui Faraon i-a zis: „Ia copilul acesta, alăptează-mi-l și îţi voi plăti.” Femeia a luat copilul și l-a alăptat. 10Copilul a crescut și ea l-a adus fetei lui Faraon, și el i-a fost fiu
. I-a pus numele Moise (Scos), „căci”, a zis ea, „l-am scos din ape”.
Fuga lui Moise în Madian
11În vremea aceea, Moise, crescând mare
, a ieșit pe la fraţii săi și a fost martor la muncile
lor grele. A văzut pe un egiptean care bătea pe un evreu, unul dintre fraţii lui. 12S-a uitat în toate părţile și, văzând că nu este nimeni, a omorât
pe egiptean și l-a ascuns în nisip. 13A ieșit
și în ziua următoare și iată că doi evrei se certau. A zis celui ce n-avea dreptate: „Pentru ce lovești pe semenul tău?” 14Și omul acela a răspuns: „Cine
te-a pus pe tine mai-mare și judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori și pe mine cum ai omorât pe egipteanul acela?” Moise s-a temut și a zis: „Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut.” 15Faraon a aflat ce se petrecuse și căuta să-l omoare pe Moise. Dar Moise
a fugit dinaintea lui Faraon și a locuit în ţara Madian. A șezut lângă o fântână
29:2
. 16Preotul
din Madian avea șapte fete
29:10
. Ele au venit să scoată apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. 17Dar au venit păstorii și le-au luat la goană. Atunci, Moise s-a sculat, le-a ajutat și le-a
adăpat turma. 18Când s-au întors ele la tatăl lor, Reuel
, el a zis: „Pentru ce vă întoarceţi așa de curând azi?” 19Ele au răspuns: „Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor și chiar ne-a scos apă și a adăpat turma.” 20Și el a zis fetelor: „Unde este? Pentru ce aţi lăsat acolo pe omul acela? Chemaţi-l
43:25
să mănânce pâine!” 21Moise s-a hotărât să locuiască la omul acela, care i-a dat de nevastă pe fiică-sa
Sefora. 22Ea a născut un fiu, căruia el i-a pus numele
Gherșom (Sunt străin aici); „căci”, a zis el, „locuiesc ca
străin într-o ţară străină”.
Dumnezeu aude strigătul israeliţilor
23După
multă vreme, împăratul Egiptului a murit, și copiii lui Israel
gemeau încă din pricina robiei și scoteau
strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea, pe care li le smulgea robia, s-au suit până la Dumnezeu. 24Dumnezeu a
auzit gemetele lor și Și-a adus
aminte de
46:4
legământul Său făcut cu Avraam, Isaac și Iacov. 25Dumnezeu a privit
spre copiii lui Israel și a luat cunoștinţă de ei.
Rugul aprins
31Moise păștea turma socrului său, Ietro, preotul
Madianului. Odată, a mânat turma până dincolo de pustie și a ajuns la muntele
lui Dumnezeu, la Horeb. 2Îngerul
Domnului i S-a arătat într-o flacără de foc, care ieșea din mijlocul unui rug. Moise s-a uitat și iată că rugul era tot un foc și rugul nu se mistuia deloc. 3Moise a zis: „Am să mă întorc să văd ce este această vedenie
minunată și pentru ce nu se mistuie rugul.” 4Domnul a văzut că el se întoarce să vadă și Dumnezeu l-a chemat
din mijlocul rugului și a zis: „Moise! Moise!” El a răspuns: „Iată-mă!” 5Dumnezeu a zis: „Nu te apropia de locul acesta; scoate-ţi
încălţămintea din picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt.” 6Și a adăugat: „Eu sunt
Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.” Moise și-a ascuns faţa, căci se temea
să-L privească pe Dumnezeu. 7Domnul a zis: „Am
văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt, și am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor
lui, căci îi
cunosc durerile. 8M-am coborât
18:21
50:24
ca să-l izbăvesc
din mâna egiptenilor și să-l scot din ţara aceasta și să-l duc într-o ţară
8:7-9
bună și întinsă, într-o ţară unde curge
lapte și miere, și anume în locurile pe care le locuiesc canaaniţii
, hetiţii, amoriţii, fereziţii, heviţii și iebusiţii. 9Iată
că strigătele israeliţilor au ajuns până la Mine și am văzut chinul cu care îi chinuiesc
egiptenii. 10Acum
, vino, Eu te voi trimite la Faraon și vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.”
Trimiterea lui Moise
11Moise a zis lui Dumnezeu: „Cine
sunt eu, ca să mă duc la Faraon și să scot din Egipt pe copiii lui Israel?” 12Dumnezeu a zis: „Eu voi
fi negreșit cu tine, și iată care va fi pentru tine semnul că Eu te-am trimis: după ce vei scoate pe popor din Egipt, veţi sluji lui Dumnezeu pe muntele acesta.” 13Moise a zis lui Dumnezeu: „Iată, când mă voi duce la copiii lui Israel și le voi spune: ‘Dumnezeul părinţilor voștri m-a trimis la voi’ și mă vor întreba: ‘Care este Numele Lui?’, ce le voi răspunde?” 14Dumnezeu a zis lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt.” Și a adăugat: „Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: ‘Cel ce Se numește «Eu
sunt» m-a trimis la voi.’” 15Dumnezeu a mai zis lui Moise: „Așa să vorbești copiilor lui Israel: ‘Domnul Dumnezeul părinţilor voștri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov, m-a trimis la voi. Acesta este Numele
Meu pentru veșnicie, acesta este Numele Meu din neam în neam.’ 16Du-te, strânge
pe bătrânii lui Israel și spune-le: ‘Mi s-a arătat Domnul Dumnezeul părinţilor voștri, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov. El a zis
: «V-am văzut și am văzut ce vi se face în Egipt 17și am zis: Vă
voi scoate din suferinţa Egiptului și vă voi duce în ţara canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, fereziţilor, heviţilor și iebusiţilor, într-o ţară unde curge lapte și miere.»’ 18Ei vor asculta
de glasul tău și te vei duce, tu și bătrânii lui Israel, la împăratul Egiptului și îi veţi spune: ‘Domnul Dumnezeul evreilor S-a întâlnit
cu noi. Dă-ne voie să mergem cale de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului Dumnezeului nostru.’ 19Știu că împăratul Egiptului n-are
să vă lase să plecaţi decât silit de o mână puternică. 20Eu Îmi voi întinde
mâna și voi lovi Egiptul cu tot
felul de minuni, pe care le voi face în mijlocul lui. După aceea, are să vă lase să plecaţi. 21Voi face
chiar ca poporul acesta să capete trecere înaintea egiptenilor, și, când veţi pleca, nu veţi pleca cu mâinile goale. 22Fiecare femeie
va cere de la vecina ei și de la cea care locuiește în casa ei vase de argint, vase de aur și haine pe care le veţi pune pe fiii și fiicele voastre. Și veţi jefui
astfel pe egipteni.”
Șovăirea lui Moise
41Moise a răspuns și a zis: „Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: ‘Nu ţi S-a arătat Domnul!’” 2Domnul i-a zis: „Ce ai în mână?” El a răspuns: „Un
toiag.” 3Domnul a zis: „Aruncă-l la pământ.” El l-a aruncat la pământ, și toiagul s-a prefăcut într-un șarpe. Moise fugea de el. 4Domnul a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna și apucă-l de coadă.” El a întins mâna și l-a apucat, și șarpele s-a prefăcut iarăși într-un toiag în mâna lui. 5„Iată”, a zis Domnul, „ce vei face ca să creadă
că ţi S-a arătat Domnul
Dumnezeul părinţilor lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.” 6Domnul i-a mai zis: „Bagă-ţi mâna în sân.” El și-a băgat mâna în sân; apoi a scos-o și iată că mâna i se acoperise de lepră și se făcuse albă ca
zăpada. 7Domnul a zis: „Bagă-ţi din nou mâna în sân.” El și-a băgat din nou mâna în sân, apoi a scos-o din sân și iată că mâna se făcuse
iarăși cum era carnea lui. 8„Dacă nu te vor crede”, a zis Domnul, „și nu vor asculta de glasul celui dintâi semn, vor crede glasul celui de al doilea semn. 9Dacă nu vor crede nici aceste două semne și nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din râu și s-o torni pe pământ, și apa
pe care o vei lua din râu se va preface în sânge pe pământ.” 10Moise a zis Domnului: „Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea ușoară și cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când vorbești Tu robului Tău, căci vorba și limba
îmi sunt încurcate.” 11Domnul i-a zis: „Cine
a făcut gura omului? Și cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, Domnul? 12Du-te dar; Eu voi fi cu gura
21:14,15
ta și te voi învăţa ce vei avea de spus.” 13Moise a zis: „Ah, Doamne
, trimite pe cine vei vrea să trimiţi!” 14Atunci, Domnul S-a mâniat pe Moise și a zis: „Nu-i oare acolo fratele tău Aaron, Levitul? Știu că el vorbește ușor. Iată că el însuși vine
înaintea ta și, când te va vedea, se va bucura în inima lui. 15Tu îi vei vorbi
și vei pune
23:5,12,16Deut. 18:18Is. 51:16Ier. 1:9
cuvintele în gura lui, și Eu voi fi cu gura ta și cu gura lui și vă voi
învăţa ce veţi avea de făcut. 16El va vorbi poporului pentru tine, îţi va sluji drept gură, și tu vei ţine pentru el locul lui
Dumnezeu. 17Ia în mână
toiagul acesta cu care vei face semnele.”
Moise în Egipt
18Moise a plecat și, când s-a întors la socrul său Ietro, i-a zis: „Lasă-mă, te rog, să plec și să mă întorc la fraţii mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.” Ietro a zis lui Moise: „Du-te în pace!” 19Domnul a zis lui Moise în Madian: „Du-te, întoarce-te în Egipt, căci toţi
cei ce umblau să-ţi ia viaţa au murit.” 20Moise și-a luat nevasta și copiii, i-a pus călare pe măgari și s-a întors în ţara Egiptului. Și-a luat în mână toiagul
lui Dumnezeu. 21Domnul a zis lui Moise: „Plecând ca să te întorci în Egipt, vezi, toate minunile
pe care ţi le pun în mână să le faci înaintea lui Faraon. Eu
îi voi împietri inima, și nu va lăsa pe popor să plece. 22Tu vei zice lui Faraon: ‘Așa vorbește Domnul: «Israel
este fiul Meu, întâiul
Meu născut. 23Îţi spun: Lasă pe fiul Meu să plece, ca să-Mi slujească; dacă nu vrei să-l lași să plece, voi ucide
pe fiul tău, pe întâiul tău născut.»’” 24În timpul călătoriei, într-un loc unde a rămas Moise peste noapte, l-a întâlnit
Domnul și a vrut să-l
omoare. 25Sefora a luat o piatră ascuţită
, a tăiat prepuţul fiului său și l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicând: „Tu ești un soţ de sânge pentru mine.” 26Și Domnul l-a lăsat. Atunci a zis ea: „Soţ de sânge!” din pricina tăierii împrejur.
Întâlnirea lui Moise cu Aaron
27Domnul a zis lui Aaron: „Du-te înaintea
lui Moise în pustie.” Aaron a plecat. A întâlnit pe Moise la muntele
lui Dumnezeu și l-a sărutat. 28Moise a făcut
cunoscute lui Aaron toate cuvintele Domnului, care-l trimisese, și toate semnele
pe care-i poruncise să le facă. 29Moise și Aaron și-au văzut de drum
și au adunat pe toţi bătrânii copiilor lui Israel. 30Aaron
a istorisit toate cuvintele pe care le spusese Domnul lui Moise și Moise a făcut semnele înaintea poporului. 31Poporul a crezut
. Astfel au aflat că Domnul cercetase
pe copiii lui Israel, că le văzuse
suferinţa și s-au plecat
și s-au aruncat cu faţa la pământ
.
