Șovăirea lui Moise
41Moise a răspuns și a zis: „Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: ‘Nu ţi S-a arătat Domnul!’” 2Domnul i-a zis: „Ce ai în mână?” El a răspuns: „Un
toiag.” 3Domnul a zis: „Aruncă-l la pământ.” El l-a aruncat la pământ, și toiagul s-a prefăcut într-un șarpe. Moise fugea de el. 4Domnul a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna și apucă-l de coadă.” El a întins mâna și l-a apucat, și șarpele s-a prefăcut iarăși într-un toiag în mâna lui. 5„Iată”, a zis Domnul, „ce vei face ca să creadă
că ţi S-a arătat Domnul
Dumnezeul părinţilor lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.” 6Domnul i-a mai zis: „Bagă-ţi mâna în sân.” El și-a băgat mâna în sân; apoi a scos-o și iată că mâna i se acoperise de lepră și se făcuse albă ca
zăpada. 7Domnul a zis: „Bagă-ţi din nou mâna în sân.” El și-a băgat din nou mâna în sân, apoi a scos-o din sân și iată că mâna se făcuse
iarăși cum era carnea lui. 8„Dacă nu te vor crede”, a zis Domnul, „și nu vor asculta de glasul celui dintâi semn, vor crede glasul celui de al doilea semn. 9Dacă nu vor crede nici aceste două semne și nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din râu și s-o torni pe pământ, și apa
pe care o vei lua din râu se va preface în sânge pe pământ.” 10Moise a zis Domnului: „Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea ușoară și cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când vorbești Tu robului Tău, căci vorba și limba
îmi sunt încurcate.” 11Domnul i-a zis: „Cine
a făcut gura omului? Și cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, Domnul? 12Du-te dar; Eu voi fi cu gura
21:14,15
ta și te voi învăţa ce vei avea de spus.” 13Moise a zis: „Ah, Doamne
, trimite pe cine vei vrea să trimiţi!” 14Atunci, Domnul S-a mâniat pe Moise și a zis: „Nu-i oare acolo fratele tău Aaron, Levitul? Știu că el vorbește ușor. Iată că el însuși vine
înaintea ta și, când te va vedea, se va bucura în inima lui. 15Tu îi vei vorbi
și vei pune
23:5,12,16Deut. 18:18Is. 51:16Ier. 1:9
cuvintele în gura lui, și Eu voi fi cu gura ta și cu gura lui și vă voi
învăţa ce veţi avea de făcut. 16El va vorbi poporului pentru tine, îţi va sluji drept gură, și tu vei ţine pentru el locul lui
Dumnezeu. 17Ia în mână
toiagul acesta cu care vei face semnele.”
Moise în Egipt
18Moise a plecat și, când s-a întors la socrul său Ietro, i-a zis: „Lasă-mă, te rog, să plec și să mă întorc la fraţii mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.” Ietro a zis lui Moise: „Du-te în pace!” 19Domnul a zis lui Moise în Madian: „Du-te, întoarce-te în Egipt, căci toţi
cei ce umblau să-ţi ia viaţa au murit.” 20Moise și-a luat nevasta și copiii, i-a pus călare pe măgari și s-a întors în ţara Egiptului. Și-a luat în mână toiagul
lui Dumnezeu. 21Domnul a zis lui Moise: „Plecând ca să te întorci în Egipt, vezi, toate minunile
pe care ţi le pun în mână să le faci înaintea lui Faraon. Eu
îi voi împietri inima, și nu va lăsa pe popor să plece. 22Tu vei zice lui Faraon: ‘Așa vorbește Domnul: «Israel
este fiul Meu, întâiul
Meu născut. 23Îţi spun: Lasă pe fiul Meu să plece, ca să-Mi slujească; dacă nu vrei să-l lași să plece, voi ucide
pe fiul tău, pe întâiul tău născut.»’” 24În timpul călătoriei, într-un loc unde a rămas Moise peste noapte, l-a întâlnit
Domnul și a vrut să-l
omoare. 25Sefora a luat o piatră ascuţită
, a tăiat prepuţul fiului său și l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicând: „Tu ești un soţ de sânge pentru mine.” 26Și Domnul l-a lăsat. Atunci a zis ea: „Soţ de sânge!” din pricina tăierii împrejur.
Întâlnirea lui Moise cu Aaron
27Domnul a zis lui Aaron: „Du-te înaintea
lui Moise în pustie.” Aaron a plecat. A întâlnit pe Moise la muntele
lui Dumnezeu și l-a sărutat. 28Moise a făcut
cunoscute lui Aaron toate cuvintele Domnului, care-l trimisese, și toate semnele
pe care-i poruncise să le facă. 29Moise și Aaron și-au văzut de drum
și au adunat pe toţi bătrânii copiilor lui Israel. 30Aaron
a istorisit toate cuvintele pe care le spusese Domnul lui Moise și Moise a făcut semnele înaintea poporului. 31Poporul a crezut
. Astfel au aflat că Domnul cercetase
pe copiii lui Israel, că le văzuse
suferinţa și s-au plecat
și s-au aruncat cu faţa la pământ
.