41Moise a răspuns și a zis: „Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: ‘Nu ţi S-a arătat Domnul!’” 2Domnul i-a zis: „Ce ai în mână?” El a răspuns: „Un
toiag.” 3Domnul a zis: „Aruncă-l la pământ.” El l-a aruncat la pământ, și toiagul s-a prefăcut într-un șarpe. Moise fugea de el. 4Domnul a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna și apucă-l de coadă.” El a întins mâna și l-a apucat, și șarpele s-a prefăcut iarăși într-un toiag în mâna lui. 5„Iată”, a zis Domnul, „ce vei face ca să creadă
că ţi S-a arătat Domnul
Dumnezeul părinţilor lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.” 6Domnul i-a mai zis: „Bagă-ţi mâna în sân.” El și-a băgat mâna în sân; apoi a scos-o și iată că mâna i se acoperise de lepră și se făcuse albă ca
zăpada. 7Domnul a zis: „Bagă-ţi din nou mâna în sân.” El și-a băgat din nou mâna în sân, apoi a scos-o din sân și iată că mâna se făcuse
iarăși cum era carnea lui. 8„Dacă nu te vor crede”, a zis Domnul, „și nu vor asculta de glasul celui dintâi semn, vor crede glasul celui de al doilea semn. 9Dacă nu vor crede nici aceste două semne și nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din râu și s-o torni pe pământ, și apa
pe care o vei lua din râu se va preface în sânge pe pământ.” 10Moise a zis Domnului: „Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea ușoară și cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când vorbești Tu robului Tău, căci vorba și limba
îmi sunt încurcate.” 11Domnul i-a zis: „Cine
a făcut gura omului? Și cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, Domnul? 12Du-te dar; Eu voi fi cu gura
21:14,15
ta și te voi învăţa ce vei avea de spus.” 13Moise a zis: „Ah, Doamne
, trimite pe cine vei vrea să trimiţi!” 14Atunci, Domnul S-a mâniat pe Moise și a zis: „Nu-i oare acolo fratele tău Aaron, Levitul? Știu că el vorbește ușor. Iată că el însuși vine
înaintea ta și, când te va vedea, se va bucura în inima lui. 15Tu îi vei vorbi
și vei pune
23:5,12,16Deut. 18:18Is. 51:16Ier. 1:9
cuvintele în gura lui, și Eu voi fi cu gura ta și cu gura lui și vă voi
învăţa ce veţi avea de făcut. 16El va vorbi poporului pentru tine, îţi va sluji drept gură, și tu vei ţine pentru el locul lui
Dumnezeu. 17Ia în mână
toiagul acesta cu care vei face semnele.”
18Moise a plecat și, când s-a întors la socrul său Ietro, i-a zis: „Lasă-mă, te rog, să plec și să mă întorc la fraţii mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.” Ietro a zis lui Moise: „Du-te în pace!” 19Domnul a zis lui Moise în Madian: „Du-te, întoarce-te în Egipt, căci toţi
cei ce umblau să-ţi ia viaţa au murit.” 20Moise și-a luat nevasta și copiii, i-a pus călare pe măgari și s-a întors în ţara Egiptului. Și-a luat în mână toiagul
lui Dumnezeu. 21Domnul a zis lui Moise: „Plecând ca să te întorci în Egipt, vezi, toate minunile
pe care ţi le pun în mână să le faci înaintea lui Faraon. Eu
îi voi împietri inima, și nu va lăsa pe popor să plece. 22Tu vei zice lui Faraon: ‘Așa vorbește Domnul: «Israel
este fiul Meu, întâiul
Meu născut. 23Îţi spun: Lasă pe fiul Meu să plece, ca să-Mi slujească; dacă nu vrei să-l lași să plece, voi ucide
pe fiul tău, pe întâiul tău născut.»’” 24În timpul călătoriei, într-un loc unde a rămas Moise peste noapte, l-a întâlnit
Domnul și a vrut să-l
omoare. 25Sefora a luat o piatră ascuţită
, a tăiat prepuţul fiului său și l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicând: „Tu ești un soţ de sânge pentru mine.” 26Și Domnul l-a lăsat. Atunci a zis ea: „Soţ de sânge!” din pricina tăierii împrejur.
27Domnul a zis lui Aaron: „Du-te înaintea
lui Moise în pustie.” Aaron a plecat. A întâlnit pe Moise la muntele
lui Dumnezeu și l-a sărutat. 28Moise a făcut
cunoscute lui Aaron toate cuvintele Domnului, care-l trimisese, și toate semnele
pe care-i poruncise să le facă. 29Moise și Aaron și-au văzut de drum
și au adunat pe toţi bătrânii copiilor lui Israel. 30Aaron
a istorisit toate cuvintele pe care le spusese Domnul lui Moise și Moise a făcut semnele înaintea poporului. 31Poporul a crezut
. Astfel au aflat că Domnul cercetase
pe copiii lui Israel, că le văzuse
suferinţa și s-au plecat
și s-au aruncat cu faţa la pământ
.
51Moise și Aaron s-au dus apoi la Faraon și i-au zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască
în pustie un praznic în cinstea Mea.’” 2Faraon a răspuns: „Cine
este Domnul, ca să ascult de glasul Lui și să las pe Israel să plece? Eu nu cunosc pe Domnul și nu voi
lăsa pe Israel să plece.” 3Ei au zis: „Ni S-a arătat
Dumnezeul evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, pentru ca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.” 4Și împăratul Egiptului le-a zis: „Moise și Aaron, pentru ce abateţi poporul de la lucrul lui? Plecaţi la lucrările
voastre.”
5Faraon a zis: „Iată că poporul acesta s-a
înmulţit acum în ţară, și voi mai voiţi să-l faceţi să-și înceteze lucrările?” 6Și chiar în ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor
norodului și logofeţilor: 7„Să nu mai daţi poporului paie ca mai înainte pentru facerea cărămizilor, ci să se ducă singuri să strângă paie. 8Totuși să le cereţi același număr de cărămizi pe care le făceau mai înainte; să nu le scădeţi nimic din ele, căci sunt niște leneși, de aceea strigă mereu: ‘Haidem să aducem jertfe Dumnezeului nostru!’ 9Să se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru și să nu mai umble după năluci.” 10Isprăvniceii poporului și logofeţii au venit și au spus poporului: „Așa vorbește Faraon: ‘Nu vă mai dau paie; 11duceţi-vă singuri de vă luaţi paie de unde veţi găsi, dar nu vi se scade nimic din lucrul vostru.’” 12Poporul s-a răspândit în toată ţara Egiptului, ca să strângă miriște în loc de paie. 13Isprăvniceii îi sileau zicând: „Isprăviţi-vă lucrul zi de zi, ca atunci când erau paie!” 14Au bătut chiar pe logofeţii copiilor lui Israel, puși peste ei de isprăvniceii lui Faraon. „Pentru ce”, li se zicea, „n-aţi isprăvit ieri și azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi care vă fusese hotărât?” 15Logofeţii copiilor lui Israel s-au dus să se plângă la Faraon și i-au zis: „Pentru ce te porţi așa cu robii tăi? 16Robilor tăi nu li se mai dau paie ca mai înainte, și totuși ni se spune: ‘Faceţi cărămizi!’ Ba încă, robii tăi sunt și bătuţi, ca și când poporul tău ar fi vinovat.” 17Faraon a răspuns: „Sunteţi niște leneși și niște trântori! De aceea ziceţi: ‘Haidem să aducem jertfe Domnului!’ 18Acum, duceţi-vă îndată de lucraţi; nu vi se vor da paie și veţi face același număr de cărămizi.”
19Logofeţii copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau când li se zicea: „Nu vi se scade nimic din numărul de cărămizi, ci în fiecare zi să faceţi lucrul cuvenit unei zile.” 20Când au ieșit de la Faraon, au întâlnit pe Moise și pe Aaron, care îi așteptau. 21Și
le-au zis: „Să vă vadă Domnul și să judece! Voi ne-aţi făcut urâţi lui Faraon și slujitorilor lui; ba încă le-aţi dat sabia în mână ca să ne omoare.” 22Moise s-a întors la Domnul și a zis: „Doamne, pentru ce ai făcut un astfel de rău poporului acestuia? Pentru ce m-ai trimis? 23De când m-am dus la Faraon ca să-i vorbesc în Numele Tău, el face și mai rău poporului acestuia, și n-ai izbăvit pe poporul Tău.”
61Domnul a zis lui Moise: „Vei vedea acum ce voi face lui Faraon: o mână puternică
îl va sili să-i lase să plece; da, o mână puternică îl va sili să-i izgonească
din ţara lui.” 2Dumnezeu a mai vorbit lui Moise și i-a zis: „Eu sunt Domnul. 3Eu M-am arătat lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov ca Dumnezeul
35:11
48:3
cel Atotputernic, dar n-am fost cunoscut de ei sub Numele Meu ca ‘Domnul’
. 4De asemenea, Mi-am
17:4,7
încheiat legământul Meu cu ei ca să
28:4
le dau ţara Canaan, ţara călătoriilor lor sfinte, în care au locuit ca străini. 5Acum însă am
auzit gemetele copiilor lui Israel, pe care-i ţin egiptenii în robie, și Mi-am adus aminte de legământul Meu. 6De aceea, spune copiilor lui Israel: ‘Eu
sunt Domnul. Eu vă voi
izbăvi din muncile cu care vă apasă egiptenii, vă voi izbăvi din robia lor și vă voi scăpa
cu braţ întins și cu mari judecăţi. 7Vă voi
7:6
14:2
26:182 Sam. 7:24
lua ca popor al Meu; Eu voi
fi Dumnezeul vostru și veţi cunoaște că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, vă izbăvesc de muncile
cu care vă apasă egiptenii. 8Eu vă voi duce în ţara pe care am jurat
26:3
28:13
35:12
că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov; Eu vă voi da-o în stăpânire; Eu, Domnul.’” 9Astfel a vorbit Moise copiilor lui Israel. Dar deznădejdea și robia aspră în care se aflau i-au împiedicat
să-l asculte pe Moise. 10Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 11„Du-te de vorbește lui Faraon, împăratul Egiptului, să lase pe copiii lui Israel să iasă din ţara lui.” 12Moise a răspuns în faţa Domnului: „Iată că nici copiii lui Israel nu m-au
ascultat. Cum are să m-asculte Faraon pe mine
, care n-am o vorbire ușoară?” 13Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron și le-a dat porunci cu privire la copiii lui Israel și cu privire la Faraon, împăratul Egiptului, ca să scoată din ţara Egiptului pe copiii lui Israel.
14Iată căpeteniile familiilor lor.
Fiii
lui Ruben, întâiul născut al lui Israel: Enoh, Palu, Heţron și Carmi. Acestea sunt familiile lui Ruben. 15Fiii lui Simeon
: Iemuel, Iamin, Ohad, Iachin și Ţohar; și Saul, fiu născut dintr-o femeie canaanită. Acestea sunt familiile lui Simeon. 16Iată numele fiilor
lui Levi, după spiţa neamului lor: Gherșon, Chehat și Merari. Anii vieţii lui Levi au fost o sută treizeci și șapte de ani. 17Fiii
23:7
lui Gherșon: Libni și Șimei și familiile lor. 18Fiii lui Chehat
: Amram, Iţehar, Hebron și Uziel. Anii vieţii lui Chehat au fost o sută treizeci și trei de ani. 19Fiii lui Merari
23:21
: Mahli și Muși. Acestea sunt familiile lui Levi, după spiţa neamului lor. 20Amram
a luat de nevastă pe mătușă-sa Iochebed și ea i-a născut pe Aaron și pe Moise. Anii vieţii lui Amram au fost o sută treizeci și șapte de ani. 21Fiii lui
Iţehar: Core, Nefeg și Zicri. 22Fiii lui
Uziel: Mișael, Elţafan și Sitri. 23Aaron a luat de nevastă pe Elișeba, fata lui Aminadab
, sora lui Nahșon, și ea i-a născut pe Nadab
26:601 Cron. 6:3
24:1
, Abihu, Eleazar și Itamar. 24Fiii lui
Core: Asir, Elcana și Abiasaf. Acestea sunt familiile coriţilor. 25Eleazar, fiul lui Aaron, a luat de nevastă pe una din fetele lui Putiel, și ea
l-a născut pe Fineas. Acestea sunt căpeteniile familiilor leviţilor cu familiile lor. 26Aceștia sunt Aaron acela și Moise acela, cărora
le-a zis Domnul: „Scoateţi din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oștirile
lor.” 27Ei sunt aceia care au vorbit
lui Faraon, împăratul Egiptului, ca
să scoată din Egipt pe copiii lui Israel. Aceștia sunt Moise acela și Aaron acela. 28Când a vorbit Domnul lui Moise în ţara Egiptului, 29Domnul a zis lui Moise: „Eu
sunt Domnul. Spune
lui Faraon, împăratul Egiptului, tot ce-ţi spun.” 30Și Moise a răspuns înaintea Domnului: „Iată că eu
nu vorbesc ușor. Cum are să m-asculte Faraon?”