Moise și Aaron înaintea lui Faraon
51Moise și Aaron s-au dus apoi la Faraon și i-au zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască
în pustie un praznic în cinstea Mea.’” 2Faraon a răspuns: „Cine
este Domnul, ca să ascult de glasul Lui și să las pe Israel să plece? Eu nu cunosc pe Domnul și nu voi
lăsa pe Israel să plece.” 3Ei au zis: „Ni S-a arătat
Dumnezeul evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, pentru ca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.” 4Și împăratul Egiptului le-a zis: „Moise și Aaron, pentru ce abateţi poporul de la lucrul lui? Plecaţi la lucrările
voastre.”
Mărirea muncilor
5Faraon a zis: „Iată că poporul acesta s-a
înmulţit acum în ţară, și voi mai voiţi să-l faceţi să-și înceteze lucrările?” 6Și chiar în ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor
norodului și logofeţilor: 7„Să nu mai daţi poporului paie ca mai înainte pentru facerea cărămizilor, ci să se ducă singuri să strângă paie. 8Totuși să le cereţi același număr de cărămizi pe care le făceau mai înainte; să nu le scădeţi nimic din ele, căci sunt niște leneși, de aceea strigă mereu: ‘Haidem să aducem jertfe Dumnezeului nostru!’ 9Să se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru și să nu mai umble după năluci.” 10Isprăvniceii poporului și logofeţii au venit și au spus poporului: „Așa vorbește Faraon: ‘Nu vă mai dau paie; 11duceţi-vă singuri de vă luaţi paie de unde veţi găsi, dar nu vi se scade nimic din lucrul vostru.’” 12Poporul s-a răspândit în toată ţara Egiptului, ca să strângă miriște în loc de paie. 13Isprăvniceii îi sileau zicând: „Isprăviţi-vă lucrul zi de zi, ca atunci când erau paie!” 14Au bătut chiar pe logofeţii copiilor lui Israel, puși peste ei de isprăvniceii lui Faraon. „Pentru ce”, li se zicea, „n-aţi isprăvit ieri și azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi care vă fusese hotărât?” 15Logofeţii copiilor lui Israel s-au dus să se plângă la Faraon și i-au zis: „Pentru ce te porţi așa cu robii tăi? 16Robilor tăi nu li se mai dau paie ca mai înainte, și totuși ni se spune: ‘Faceţi cărămizi!’ Ba încă, robii tăi sunt și bătuţi, ca și când poporul tău ar fi vinovat.” 17Faraon a răspuns: „Sunteţi niște leneși și niște trântori! De aceea ziceţi: ‘Haidem să aducem jertfe Domnului!’ 18Acum, duceţi-vă îndată de lucraţi; nu vi se vor da paie și veţi face același număr de cărămizi.”
Cârtirea israeliţilor
19Logofeţii copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau când li se zicea: „Nu vi se scade nimic din numărul de cărămizi, ci în fiecare zi să faceţi lucrul cuvenit unei zile.” 20Când au ieșit de la Faraon, au întâlnit pe Moise și pe Aaron, care îi așteptau. 21Și
le-au zis: „Să vă vadă Domnul și să judece! Voi ne-aţi făcut urâţi lui Faraon și slujitorilor lui; ba încă le-aţi dat sabia în mână ca să ne omoare.” 22Moise s-a întors la Domnul și a zis: „Doamne, pentru ce ai făcut un astfel de rău poporului acestuia? Pentru ce m-ai trimis? 23De când m-am dus la Faraon ca să-i vorbesc în Numele Tău, el face și mai rău poporului acestuia, și n-ai izbăvit pe poporul Tău.”
Izbăvirea făgăduită
61Domnul a zis lui Moise: „Vei vedea acum ce voi face lui Faraon: o mână puternică
îl va sili să-i lase să plece; da, o mână puternică îl va sili să-i izgonească
din ţara lui.” 2Dumnezeu a mai vorbit lui Moise și i-a zis: „Eu sunt Domnul. 3Eu M-am arătat lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov ca Dumnezeul
35:11
48:3
cel Atotputernic, dar n-am fost cunoscut de ei sub Numele Meu ca ‘Domnul’
. 4De asemenea, Mi-am
17:4,7
încheiat legământul Meu cu ei ca să
28:4
le dau ţara Canaan, ţara călătoriilor lor sfinte, în care au locuit ca străini. 5Acum însă am
auzit gemetele copiilor lui Israel, pe care-i ţin egiptenii în robie, și Mi-am adus aminte de legământul Meu. 6De aceea, spune copiilor lui Israel: ‘Eu
sunt Domnul. Eu vă voi
izbăvi din muncile cu care vă apasă egiptenii, vă voi izbăvi din robia lor și vă voi scăpa
cu braţ întins și cu mari judecăţi. 7Vă voi
7:6
14:2
26:182 Sam. 7:24
lua ca popor al Meu; Eu voi
fi Dumnezeul vostru și veţi cunoaște că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, vă izbăvesc de muncile
cu care vă apasă egiptenii. 8Eu vă voi duce în ţara pe care am jurat
26:3
28:13
35:12
că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov; Eu vă voi da-o în stăpânire; Eu, Domnul.’” 9Astfel a vorbit Moise copiilor lui Israel. Dar deznădejdea și robia aspră în care se aflau i-au împiedicat
să-l asculte pe Moise. 10Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 11„Du-te de vorbește lui Faraon, împăratul Egiptului, să lase pe copiii lui Israel să iasă din ţara lui.” 12Moise a răspuns în faţa Domnului: „Iată că nici copiii lui Israel nu m-au
ascultat. Cum are să m-asculte Faraon pe mine
, care n-am o vorbire ușoară?” 13Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron și le-a dat porunci cu privire la copiii lui Israel și cu privire la Faraon, împăratul Egiptului, ca să scoată din ţara Egiptului pe copiii lui Israel.
Spiţa neamului lui Moise și Aaron
14Iată căpeteniile familiilor lor.
Fiii
lui Ruben, întâiul născut al lui Israel: Enoh, Palu, Heţron și Carmi. Acestea sunt familiile lui Ruben. 15Fiii lui Simeon
: Iemuel, Iamin, Ohad, Iachin și Ţohar; și Saul, fiu născut dintr-o femeie canaanită. Acestea sunt familiile lui Simeon. 16Iată numele fiilor
lui Levi, după spiţa neamului lor: Gherșon, Chehat și Merari. Anii vieţii lui Levi au fost o sută treizeci și șapte de ani. 17Fiii
23:7
lui Gherșon: Libni și Șimei și familiile lor. 18Fiii lui Chehat
: Amram, Iţehar, Hebron și Uziel. Anii vieţii lui Chehat au fost o sută treizeci și trei de ani. 19Fiii lui Merari
23:21
: Mahli și Muși. Acestea sunt familiile lui Levi, după spiţa neamului lor. 20Amram
a luat de nevastă pe mătușă-sa Iochebed și ea i-a născut pe Aaron și pe Moise. Anii vieţii lui Amram au fost o sută treizeci și șapte de ani. 21Fiii lui
Iţehar: Core, Nefeg și Zicri. 22Fiii lui
Uziel: Mișael, Elţafan și Sitri. 23Aaron a luat de nevastă pe Elișeba, fata lui Aminadab
, sora lui Nahșon, și ea i-a născut pe Nadab
26:601 Cron. 6:3
24:1
, Abihu, Eleazar și Itamar. 24Fiii lui
Core: Asir, Elcana și Abiasaf. Acestea sunt familiile coriţilor. 25Eleazar, fiul lui Aaron, a luat de nevastă pe una din fetele lui Putiel, și ea
l-a născut pe Fineas. Acestea sunt căpeteniile familiilor leviţilor cu familiile lor. 26Aceștia sunt Aaron acela și Moise acela, cărora
le-a zis Domnul: „Scoateţi din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oștirile
lor.” 27Ei sunt aceia care au vorbit
lui Faraon, împăratul Egiptului, ca
să scoată din Egipt pe copiii lui Israel. Aceștia sunt Moise acela și Aaron acela. 28Când a vorbit Domnul lui Moise în ţara Egiptului, 29Domnul a zis lui Moise: „Eu
sunt Domnul. Spune
lui Faraon, împăratul Egiptului, tot ce-ţi spun.” 30Și Moise a răspuns înaintea Domnului: „Iată că eu
nu vorbesc ușor. Cum are să m-asculte Faraon?”
Cele zece urgii
71Domnul a zis lui Moise: „Iată că te fac Dumnezeu
pentru Faraon, și fratele tău Aaron va fi prorocul
tău. 2Tu vei spune tot
ce-ţi voi porunci Eu, iar fratele tău Aaron va vorbi lui Faraon, ca să lase pe copiii lui Israel să plece din ţara lui. 3Eu voi împietri
inima lui Faraon și Îmi voi înmulţi
semnele
și minunile în ţara Egiptului. 4Totuși Faraon n-are să v-asculte. Apoi Îmi voi întinde
mâna asupra Egiptului și voi scoate din ţara Egiptului oștile Mele, pe poporul Meu, pe copiii lui Israel, prin
mari judecăţi. 5Egiptenii vor cunoaște
că Eu sunt Domnul când Îmi voi întinde
mâna asupra Egiptului și când voi scoate din mijlocul lor pe copiii lui Israel.” 6Moise și Aaron au făcut
ce le poruncise Domnul: așa au făcut. 7Moise era în vârstă de optzeci
31:2
34:7Fapte 7:23,30
de ani, iar Aaron, de optzeci și trei de ani când au vorbit lui Faraon.
Moise și Aaron fac minuni
8Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: 9„Dacă vă va vorbi Faraon și vă va zice
6:30
: ‘Faceţi o minune!’ să zici lui Aaron: ‘Ia-ţi
toiagul și aruncă-l înaintea lui Faraon.’ Și toiagul se va preface într-un șarpe.” 10Moise și Aaron s-au dus la Faraon și au făcut cum
poruncise Domnul. Aaron și-a aruncat toiagul înaintea lui Faraon și înaintea slujitorilor lui, și toiagul
s-a prefăcut într-un șarpe. 11Dar Faraon a chemat pe niște înţelepţi
și pe niște vrăjitori
, și vrăjitorii Egiptului au făcut
și ei la fel prin vrăjitoriile lor. 12Toţi și-au aruncat toiegele și s-au prefăcut în șerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghiţit toiegele lor. 13Inima lui Faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după
cum spusese Domnul.
Cea dintâi urgie: prefacerea apei în sânge
14Domnul a zis lui Moise: „Faraon are inima
împietrită: nu vrea să lase poporul să plece. 15Du-te la Faraon dis-de-dimineaţă, când are să iasă să se ducă la apă, și să te înfăţișezi înaintea lui pe malul râului. Să-ţi iei în mână toiagul
care a fost prefăcut în șarpe 16și să zici lui Faraon: ‘Domnul Dumnezeul
evreilor m-a trimis la tine să-ţi spun: «Lasă pe poporul Meu să plece, ca
să-Mi slujească în pustie.» Dar iată că până acum n-ai ascultat. 17Acum, așa vorbește Domnul: «Iată cum vei cunoaște
că Eu sunt Domnul. Am să lovesc apele râului cu toiagul din mâna mea, și ele se vor preface
în sânge
. 18Peștii din râu vor pieri, râul se va împuţi, așa că le va fi greaţă
egiptenilor să bea din apa râului.»’” 19Domnul a zis lui Moise: „Spune lui Aaron: ‘Ia-ţi toiagul și întinde-ţi
mâna peste apele egiptenilor, peste râurile lor, peste pâraiele lor, peste iazurile lor și peste toate bălţile lor. Ele se vor preface în sânge și va fi sânge în toată ţara Egiptului, atât în vasele de lemn, cât și în vasele de piatră.’” 20Moise și Aaron au făcut cum le poruncise Domnul. Aaron a ridicat
toiagul și a lovit apele
105:29
râului sub ochii lui Faraon și sub ochii slujitorilor lui, și toate apele râului s-au prefăcut în sânge. 21Peștii din râu au pierit, râul s-a împuţit, așa că egiptenii nu mai puteau
să bea apa râului și a fost sânge în toată ţara Egiptului. 22Dar vrăjitorii
Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. Inima lui Faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum
spusese Domnul. 23Faraon s-a întors de la râu și s-a dus acasă, dar nu și-a pus la inimă aceste lucruri. 24Toţi egiptenii au săpat în împrejurimile râului ca să găsească apă de băut, căci nu puteau să bea din apa râului. 25Au trecut șapte zile după ce a lovit Domnul râul.
