Izbăvirea făgăduită
61Domnul a zis lui Moise: „Vei vedea acum ce voi face lui Faraon: o mână puternică
îl va sili să-i lase să plece; da, o mână puternică îl va sili să-i izgonească
din ţara lui.” 2Dumnezeu a mai vorbit lui Moise și i-a zis: „Eu sunt Domnul. 3Eu M-am arătat lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov ca Dumnezeul
35:11
48:3
cel Atotputernic, dar n-am fost cunoscut de ei sub Numele Meu ca ‘Domnul’
. 4De asemenea, Mi-am
17:4,7
încheiat legământul Meu cu ei ca să
28:4
le dau ţara Canaan, ţara călătoriilor lor sfinte, în care au locuit ca străini. 5Acum însă am
auzit gemetele copiilor lui Israel, pe care-i ţin egiptenii în robie, și Mi-am adus aminte de legământul Meu. 6De aceea, spune copiilor lui Israel: ‘Eu
sunt Domnul. Eu vă voi
izbăvi din muncile cu care vă apasă egiptenii, vă voi izbăvi din robia lor și vă voi scăpa
cu braţ întins și cu mari judecăţi. 7Vă voi
7:6
14:2
26:182 Sam. 7:24
lua ca popor al Meu; Eu voi
fi Dumnezeul vostru și veţi cunoaște că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, vă izbăvesc de muncile
cu care vă apasă egiptenii. 8Eu vă voi duce în ţara pe care am jurat
26:3
28:13
35:12
că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov; Eu vă voi da-o în stăpânire; Eu, Domnul.’” 9Astfel a vorbit Moise copiilor lui Israel. Dar deznădejdea și robia aspră în care se aflau i-au împiedicat
să-l asculte pe Moise. 10Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 11„Du-te de vorbește lui Faraon, împăratul Egiptului, să lase pe copiii lui Israel să iasă din ţara lui.” 12Moise a răspuns în faţa Domnului: „Iată că nici copiii lui Israel nu m-au
ascultat. Cum are să m-asculte Faraon pe mine
, care n-am o vorbire ușoară?” 13Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron și le-a dat porunci cu privire la copiii lui Israel și cu privire la Faraon, împăratul Egiptului, ca să scoată din ţara Egiptului pe copiii lui Israel.
Spiţa neamului lui Moise și Aaron
14Iată căpeteniile familiilor lor.
Fiii
lui Ruben, întâiul născut al lui Israel: Enoh, Palu, Heţron și Carmi. Acestea sunt familiile lui Ruben. 15Fiii lui Simeon
: Iemuel, Iamin, Ohad, Iachin și Ţohar; și Saul, fiu născut dintr-o femeie canaanită. Acestea sunt familiile lui Simeon. 16Iată numele fiilor
lui Levi, după spiţa neamului lor: Gherșon, Chehat și Merari. Anii vieţii lui Levi au fost o sută treizeci și șapte de ani. 17Fiii
23:7
lui Gherșon: Libni și Șimei și familiile lor. 18Fiii lui Chehat
: Amram, Iţehar, Hebron și Uziel. Anii vieţii lui Chehat au fost o sută treizeci și trei de ani. 19Fiii lui Merari
23:21
: Mahli și Muși. Acestea sunt familiile lui Levi, după spiţa neamului lor. 20Amram
a luat de nevastă pe mătușă-sa Iochebed și ea i-a născut pe Aaron și pe Moise. Anii vieţii lui Amram au fost o sută treizeci și șapte de ani. 21Fiii lui
Iţehar: Core, Nefeg și Zicri. 22Fiii lui
Uziel: Mișael, Elţafan și Sitri. 23Aaron a luat de nevastă pe Elișeba, fata lui Aminadab
, sora lui Nahșon, și ea i-a născut pe Nadab
26:601 Cron. 6:3
24:1
, Abihu, Eleazar și Itamar. 24Fiii lui
Core: Asir, Elcana și Abiasaf. Acestea sunt familiile coriţilor. 25Eleazar, fiul lui Aaron, a luat de nevastă pe una din fetele lui Putiel, și ea
l-a născut pe Fineas. Acestea sunt căpeteniile familiilor leviţilor cu familiile lor. 26Aceștia sunt Aaron acela și Moise acela, cărora
le-a zis Domnul: „Scoateţi din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oștirile
lor.” 27Ei sunt aceia care au vorbit
lui Faraon, împăratul Egiptului, ca
să scoată din Egipt pe copiii lui Israel. Aceștia sunt Moise acela și Aaron acela. 28Când a vorbit Domnul lui Moise în ţara Egiptului, 29Domnul a zis lui Moise: „Eu
sunt Domnul. Spune
lui Faraon, împăratul Egiptului, tot ce-ţi spun.” 30Și Moise a răspuns înaintea Domnului: „Iată că eu
nu vorbesc ușor. Cum are să m-asculte Faraon?”
Cele zece urgii
71Domnul a zis lui Moise: „Iată că te fac Dumnezeu
pentru Faraon, și fratele tău Aaron va fi prorocul
tău. 2Tu vei spune tot
ce-ţi voi porunci Eu, iar fratele tău Aaron va vorbi lui Faraon, ca să lase pe copiii lui Israel să plece din ţara lui. 3Eu voi împietri
inima lui Faraon și Îmi voi înmulţi
semnele
și minunile în ţara Egiptului. 4Totuși Faraon n-are să v-asculte. Apoi Îmi voi întinde
mâna asupra Egiptului și voi scoate din ţara Egiptului oștile Mele, pe poporul Meu, pe copiii lui Israel, prin
mari judecăţi. 5Egiptenii vor cunoaște
că Eu sunt Domnul când Îmi voi întinde
mâna asupra Egiptului și când voi scoate din mijlocul lor pe copiii lui Israel.” 6Moise și Aaron au făcut
ce le poruncise Domnul: așa au făcut. 7Moise era în vârstă de optzeci
31:2
34:7Fapte 7:23,30
de ani, iar Aaron, de optzeci și trei de ani când au vorbit lui Faraon.
Moise și Aaron fac minuni
8Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: 9„Dacă vă va vorbi Faraon și vă va zice
6:30
: ‘Faceţi o minune!’ să zici lui Aaron: ‘Ia-ţi
toiagul și aruncă-l înaintea lui Faraon.’ Și toiagul se va preface într-un șarpe.” 10Moise și Aaron s-au dus la Faraon și au făcut cum
poruncise Domnul. Aaron și-a aruncat toiagul înaintea lui Faraon și înaintea slujitorilor lui, și toiagul
s-a prefăcut într-un șarpe. 11Dar Faraon a chemat pe niște înţelepţi
și pe niște vrăjitori
, și vrăjitorii Egiptului au făcut
și ei la fel prin vrăjitoriile lor. 12Toţi și-au aruncat toiegele și s-au prefăcut în șerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghiţit toiegele lor. 13Inima lui Faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după
cum spusese Domnul.
Cea dintâi urgie: prefacerea apei în sânge
14Domnul a zis lui Moise: „Faraon are inima
împietrită: nu vrea să lase poporul să plece. 15Du-te la Faraon dis-de-dimineaţă, când are să iasă să se ducă la apă, și să te înfăţișezi înaintea lui pe malul râului. Să-ţi iei în mână toiagul
care a fost prefăcut în șarpe 16și să zici lui Faraon: ‘Domnul Dumnezeul
evreilor m-a trimis la tine să-ţi spun: «Lasă pe poporul Meu să plece, ca
să-Mi slujească în pustie.» Dar iată că până acum n-ai ascultat. 17Acum, așa vorbește Domnul: «Iată cum vei cunoaște
că Eu sunt Domnul. Am să lovesc apele râului cu toiagul din mâna mea, și ele se vor preface
în sânge
. 18Peștii din râu vor pieri, râul se va împuţi, așa că le va fi greaţă
egiptenilor să bea din apa râului.»’” 19Domnul a zis lui Moise: „Spune lui Aaron: ‘Ia-ţi toiagul și întinde-ţi
mâna peste apele egiptenilor, peste râurile lor, peste pâraiele lor, peste iazurile lor și peste toate bălţile lor. Ele se vor preface în sânge și va fi sânge în toată ţara Egiptului, atât în vasele de lemn, cât și în vasele de piatră.’” 20Moise și Aaron au făcut cum le poruncise Domnul. Aaron a ridicat
toiagul și a lovit apele
105:29
râului sub ochii lui Faraon și sub ochii slujitorilor lui, și toate apele râului s-au prefăcut în sânge. 21Peștii din râu au pierit, râul s-a împuţit, așa că egiptenii nu mai puteau
să bea apa râului și a fost sânge în toată ţara Egiptului. 22Dar vrăjitorii
Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. Inima lui Faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum
spusese Domnul. 23Faraon s-a întors de la râu și s-a dus acasă, dar nu și-a pus la inimă aceste lucruri. 24Toţi egiptenii au săpat în împrejurimile râului ca să găsească apă de băut, căci nu puteau să bea din apa râului. 25Au trecut șapte zile după ce a lovit Domnul râul.
Broaștele
81Domnul a zis lui Moise: „Du-te la Faraon și spune-i: ‘Așa vorbește Domnul: «Lasă pe poporul Meu să plece ca să-Mi
slujească. 2Dacă nu
vrei să-l lași să plece, am să aduc broaște
pe toată întinderea ţării tale. 3Râul va mișuna de broaște; ele se vor sui și vor intra în casa ta, în odaia
ta de dormit și în patul tău, în casa slujitorilor tăi și în casele poporului tău, în cuptoarele și în postăvile de frământat pâinea. 4Ba încă broaștele se vor sui și pe tine, pe poporul tău și pe toţi slujitorii tăi.»’” 5Domnul a zis lui Moise: „Spune lui Aaron
: ‘Întinde-ţi mâna cu toiagul peste râuri, peste pâraie și peste iazuri și scoate broaște din ele peste ţara Egiptului!’” 6Aaron și-a întins mâna peste apele Egiptului și au ieșit
105:30
broaștele și au acoperit ţara Egiptului. 7Dar
și vrăjitorii au făcut la fel prin vrăjitoriile lor: au scos și ei broaște peste toată ţara Egiptului. 8Faraon a chemat pe Moise și pe Aaron și a zis
: „Rugaţi-vă Domnului să depărteze broaștele de la mine și de la poporul meu, și am să las pe popor să plece să aducă jertfe Domnului.” 9Moise a zis lui Faraon: „Hotărăște-mi când să mă rog Domnului pentru tine, pentru slujitorii tăi și pentru poporul tău, ca să îndepărteze broaștele de la tine și din casele tale! Nu vor mai rămâne decât în râu.” 10El a răspuns: „Mâine.” Și Moise a zis: „Așa va fi, ca să știi că nimeni
nu este ca Domnul Dumnezeul nostru. 11Broaștele se vor depărta de la tine și din casele tale, de la slujitorii tăi și de la poporul tău; nu vor mai rămâne decât în râu.” 12Moise și Aaron au ieșit de la Faraon. Și Moise
a strigat către Domnul cu privire la broaștele cu care lovise pe Faraon. 13Domnul a făcut cum cerea Moise, și broaștele au pierit în case, în curţi și în ogoare. 14Le-au strâns grămezi, și ţara s-a împuţit. 15Faraon, văzând că are
răgaz să răsufle în voie, și-a
împietrit inima și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul.
Păduchii
16Domnul a zis lui Moise: „Spune lui Aaron: ‘Întinde-ţi toiagul și lovește ţărâna pământului, și se va preface în păduchi8:16 Sau: ţânţari., în toată ţara Egiptului.’” 17Așa au făcut. Aaron și-a întins mâna cu toiagul și a lovit ţărâna pământului, și s-a prefăcut în
păduchi pe toţi oamenii și pe toate dobitoacele. Toată ţărâna pământului s-a prefăcut în păduchi în toată ţara Egiptului. 18Vrăjitorii
au căutat să facă și ei păduchi prin vrăjitoriile lor, dar n-au
putut. Păduchii erau pe oameni și pe dobitoace. 19Și vrăjitorii au zis lui Faraon: „Aici este
degetul lui Dumnezeu!” Dar inima
lui Faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul.
Musca câinească
20Domnul a zis lui Moise
: „Scoală-te dis-de-dimineaţă și du-te înaintea lui Faraon când are să iasă să se ducă la apă. Să-i spui: ‘Așa vorbește Domnul
: «Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească. 21Dacă nu vei lăsa pe poporul Meu să plece, am să trimit muște câinești împotriva ta, împotriva slujitorilor tăi, împotriva poporului tău și împotriva caselor tale; casele egiptenilor vor fi pline de muște și pământul va fi acoperit de ele. 22Dar
în ziua aceea voi deosebi ţinutul Gosen, unde locuiește poporul Meu, și acolo nu vor fi muște, pentru ca să cunoști că Eu, Domnul, sunt în mijlocul ţinutului acestuia. 23Voi face o deosebire între poporul Meu și poporul tău. Semnul acesta va fi mâine.»’” 24Domnul a făcut așa. A venit
105:31
un roi de muște câinești în casa lui Faraon și a slujitorilor lui și toată ţara Egiptului a fost pustiită de muște câinești. 25Faraon a chemat pe Moise și pe Aaron și le-a zis: „Duceţi-vă de aduceţi jertfe Dumnezeului vostru aici în ţară.” 26Moise a răspuns: „Nu este deloc potrivit să facem așa, căci am aduce Domnului Dumnezeului nostru jertfe care sunt o urâciune pentru egipteni. Și dacă am aduce sub ochii lor jertfe care sunt o
46:34Deut. 7:25,26
12:31
urâciune pentru egipteni, nu ne vor ucide ei oare cu pietre? 27Vom face mai bine un drum de
trei zile în pustie și acolo vom aduce jertfe Domnului Dumnezeului nostru, după cum
ne va spune.” 28Faraon a zis: „Vă voi lăsa să plecaţi ca să aduceţi jertfe Domnului Dumnezeului vostru în pustie; numai să nu vă depărtaţi prea mult, dacă plecaţi
. Rugaţi-vă pentru mine.” 29Moise a răspuns: „Am să ies de la tine și am să mă rog Domnului. Mâine, muștele se vor depărta de la Faraon, de la slujitorii lui și de la poporul lui. Dar să nu ne
mai înșele Faraon, nevrând să lase pe popor să plece ca să aducă jertfe Domnului.” 30Moise a ieșit de la Faraon și s-a
rugat Domnului. 31Domnul a făcut cum cerea Moise, și muștele s-au depărtat de la Faraon, de la slujitorii lui și de la poporul lui; n-a mai rămas una. 32Dar Faraon și de data aceasta și-a împietrit
inima și n-a lăsat pe popor să plece.
