Datoriile prorocilor
331Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2„Fiul omului, vorbește copiilor
poporului tău și spune-le: ‘Când
voi aduce sabia peste vreo ţară, și poporul ţării va lua din mijlocul lui pe un om oarecare și-l va pune ca străjer
, 3dacă omul acela va vedea venind sabia asupra ţării, va suna din trâmbiţă și va da de știre poporului 4și dacă cel ce va auzi sunetul trâmbiţei nu se va feri și va veni sabia și-l va prinde, sângele
lui să cadă asupra capului lui. 5Fiindcă a auzit sunetul trâmbiţei și nu s-a ferit, de aceea sângele lui să cadă asupra lui, dar, dacă se va feri, își va scăpa viaţa. 6Dacă însă străjerul va vedea venind sabia și nu va suna din trâmbiţă și dacă poporul nu va fi înștiinţat și va veni sabia și va răpi viaţa vreunui om, omul acela va pieri din pricina nelegiuirii
lui, dar voi cere sângele lui din mâna străjerului.’ 7Acum, fiul omului
, te-am pus străjer peste casa lui Israel. Tu trebuie să asculţi cuvântul care iese din gura Mea și să-i înștiinţezi din partea Mea. 8Când zic celui rău: ‘Răule, vei muri negreșit!’ și tu nu-i spui ca să-l întorci de la calea lui cea rea, răul acela va muri în nelegiuirea lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta. 9Dar, dacă vei înștiinţa pe cel rău, ca să se întoarcă de la calea lui, și el nu se va întoarce, va muri în nelegiuirea lui, dar tu îţi vei mântui sufletul. 10Spune dar, fiul omului, casei lui Israel: ‘Voi cu drept cuvânt ziceţi: «Fărădelegile și păcatele noastre sunt asupra noastră și din pricina lor tânjim
– cum
am putea să trăim?»’ 11Spune-le: ‘Pe viaţa Mea’, zice Domnul Dumnezeu, ‘că nu doresc
moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui și să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la calea voastră cea rea! Pentru ce
vreţi să muriţi, voi, casa lui Israel?’ 12Și tu, fiul omului, spune copiilor poporului tău: ‘Neprihănirea
celui neprihănit nu-l va mântui în ziua fărădelegii lui și cel rău nu va cădea
lovit de răutatea lui în ziua când se va întoarce de la ea, după cum nici cel neprihănit nu va putea să trăiască prin neprihănirea lui în ziua când va săvârși o fărădelege.’ 13Când zic celui neprihănit că va trăi negreșit, dacă se încrede
în neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, atunci toată neprihănirea lui se va uita și el va muri din pricina nelegiuirii pe care a săvârșit-o. 14Dimpotrivă, când
zic celui rău: ‘Vei muri!’, dacă se întoarce de la păcatul lui și face ce este bine și plăcut, 15dacă dă înapoi
zălogul, întoarce
ce a răpit, urmează învăţăturile
care dau viaţa și nu săvârșește nicio nelegiuire, va trăi negreșit și nu va muri. 16Toate
păcatele pe care le-a săvârșit se vor uita; a făcut ce este bine și plăcut, și va trăi negreșit! 17Copiii
poporului tău zic: ‘Calea Domnului nu este dreaptă!’ Totuși mai degrabă calea lor nu este dreaptă! 18Dacă
cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, trebuie să moară din pricina aceasta. 19Dar, dacă cel rău se întoarce de la răutatea lui și face ce este bine și plăcut, va trăi tocmai din pricina aceasta! 20Fiindcă ziceţi: ‘Calea
Domnului nu este dreaptă!’, vă voi judeca pe fiecare după umbletele lui, casa lui Israel!” 21În al doisprezecelea an
, în ziua a cincea a lunii a zecea a robiei noastre, un om
care scăpase din Ierusalim a venit la mine și a zis: „Cetatea
a fost luată!” 22Dar mâna
Domnului venise peste mine seara, înainte de venirea fugarului la mine, și Domnul îmi deschisese
gura până a venit el la mine dimineaţa. Gura îmi era deschisă și nu mai eram mut. 23Atunci, cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 24„Fiul omului, cei ce
locuiesc în dărâmăturile
acelea în ţara lui Israel zic: ‘Avraam
era singur, și tot a moștenit ţara; dar noi
suntem mulţi și ţara ne-a fost dată în stăpânire!’ 25De aceea spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Voi mâncaţi
7:26
17:10
19:26Deut. 12:16
carne cu sânge, vă ridicaţi
ochii spre idolii voștri și vărsaţi
sânge. Și voi să stăpâniţi ţara? 26Voi vă bizuiţi pe sabia voastră, săvârșiţi urâciuni, fiecare din voi necinstește
pe nevasta aproapelui său. Și voi să stăpâniţi ţara?»’ 27De aceea spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pe viaţa Mea că cei ce
locuiesc în aceste dărâmături vor cădea uciși de sabie, pe cei ce sunt pe câmp îi voi da de mâncare fiarelor
, iar cei ce sunt în întărituri și în peșteri
vor muri de ciumă. 28Voi preface
ţara într-o pustietate și într-un pustiu; mândria
tăriei ei se va sfârși, munţii
lui Israel vor fi pustiiţi și nimeni nu va mai trece prin ei. 29Și vor ști că Eu sunt Domnul când voi preface ţara într-o pustietate și într-un pustiu din pricina tuturor urâciunilor pe care le-au săvârșit.»’ 30Fiul omului, copiii poporului tău vorbesc de tine pe lângă ziduri și pe la ușile caselor și zic
unul altuia, fiecare fratelui său: ‘Veniţi dar și ascultaţi care este cuvântul ieșit de la Domnul!’ 31Și vin
cu grămada la tine, stau
înaintea ta ca popor al Meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura
vorbesc dulce de tot, dar cu inima
umblă tot după poftele lor. 32Iată că tu ești pentru ei ca un cântăreţ plăcut, cu un glas frumos și iscusit la cântare pe coarde. Ei îţi ascultă cuvintele, dar nu le împlinesc deloc. 33Când
se vor întâmpla însă aceste lucruri – și iată că se întâmplă! – vor ști
că era un proroc în mijlocul lor.”
Împotriva căpeteniilor lui Israel. Făgăduinţe
341Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2„Fiul omului, prorocește împotriva păstorilor
sufletești ai lui Israel! Prorocește și spune-le lor, păstorilor: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Vai
de păstorii lui Israel, care se pasc pe ei înșiși! Nu trebuie păstorii să pască turma? 3Voi mâncaţi
grăsimea, vă îmbrăcaţi cu lâna, tăiaţi
ce e gras, dar nu pașteţi oile. 4Nu întăriţi pe cele slabe
, nu vindecaţi pe cea bolnavă, nu legaţi pe cea rănită, n-aduceţi înapoi pe cea rătăcită, nu căutaţi
pe cea pierdută, ci le stăpâniţi
cu asuprire și cu asprime! 5Astfel, ele
s-au risipit
, pentru că n-aveau păstor; au ajuns
prada tuturor fiarelor câmpului și s-au risipit. 6Turma Mea rătăcește pe toţi munţii și pe toate dealurile înalte; oile Mele sunt risipite pe toată faţa ţării și nimeni nu îngrijește de ele, nici nu le caută!» 7De aceea, păstorilor, ascultaţi cuvântul Domnului: 8«Pe viaţa Mea», zice Domnul Dumnezeu, «pentru că oile Mele au ajuns de jaf și sunt
prada tuturor fiarelor câmpului din lipsă de păstor, pentru că păstorii Mei n-au nicio grijă de oile Mele, ci se pășteau
numai pe ei înșiși, și nu pășteau oile Mele, 9de aceea, păstorilor, ascultaţi cuvântul Domnului! 10Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‹Iată, am necaz pe păstori! Îmi voi
lua înapoi oile din mâinile lor, nu-i voi mai lăsa să-Mi pască oile și nu se vor mai paște
nici pe ei înșiși; căci Îmi voi izbăvi oile din gura lor și nu le vor mai sluji ca hrană!›» 11Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, Mă voi îngriji Eu Însumi de oile Mele și le voi cerceta! 12Cum își cercetează un păstor turma când este în mijlocul oilor sale împrăștiate, așa Îmi voi cerceta Eu oile și le voi strânge din toate locurile pe unde au fost risipite în ziua plină de nori
și negură. 13Le voi
scoate dintre popoare, le voi strânge din felurite ţări și le voi aduce înapoi în ţara lor; le voi paște pe munţii lui Israel, de-a lungul râurilor și în toate locurile locuite ale ţării. 14Le voi
paște pe o pășune bună și stâna lor va fi pe munţii cei înalţi ai lui Israel; acolo
se vor odihni într-un staul plăcut și vor avea pășuni grase pe munţii lui Israel. 15Eu Însumi Îmi voi paște oile, Eu le voi duce la odihnă», zice Domnul Dumnezeu. 16«Voi
căuta pe cea pierdută, voi aduce înapoi pe cea rătăcită, voi lega pe cea rănită și voi întări pe cea slabă. Dar voi păzi pe cele grase
și pline de vlagă: vreau să le pasc
cum se cade.» 17Și voi, oile Mele, așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, voi
judeca între oaie și oaie, între berbeci și ţapi. 18Este prea puţin pentru voi că pașteţi în pășunea cea bună, de mai călcaţi în picioare și cealaltă parte a pășunii voastre? Că beţi o apă limpede, de mai tulburaţi și pe cealaltă cu picioarele? 19Și oile Mele trebuie apoi să pască ce aţi călcat voi cu picioarele voastre și să bea ce aţi tulburat voi cu picioarele voastre!» 20De aceea, așa le vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată că voi
judeca între oaia grasă și oaia slabă. 21Pentru că aţi izbit cu coasta și cu umărul și aţi împuns cu coarnele voastre toate oile slabe până le-aţi izgonit, 22voi veni în ajutorul oilor Mele, ca să nu mai fie de jaf, și voi judeca între oaie
și oaie. 23Voi pune peste ele un singur păstor
5:4
, care le va paște, și anume pe Robul
Meu David; El le va paște, El va fi păstorul lor. 24Eu
, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, și Robul Meu David va fi voievod
în mijlocul lor. Eu, Domnul, am vorbit! 25Voi încheia
cu ele un legământ de pace și voi
35:9Osea 2:18
îndepărta din ţară toate fiarele sălbatice; ele vor locui în liniște
în pustie și vor putea dormi în mijlocul pădurilor. 26Le voi face, pe ele și împrejurimile dealului
Meu, o pricină de binecuvântare
; le voi trimite
ploaie la vreme, și aceasta va fi o ploaie
binecuvântată! 27Pomul
de pe câmp își va da rodul și pământul își va da roadele. Ele vor fi liniștite în ţara lor și vor ști că Eu sunt Domnul când voi
rupe legăturile jugului lor și când le voi izbăvi din mâna celor ce
le asupresc. 28Nu vor
mai fi de jaf între neamuri, nu le vor mânca fiarele din ţară, ci vor
46:27
locui în liniște și nu le va mai tulbura nimeni. 29Le voi pune un răsad
căruia i se va duce faima; nu vor mai fi mistuite de foame în ţară și nu vor mai purta
ocara neamurilor. 30Și vor ști astfel că Eu
, Domnul Dumnezeul lor, sunt cu ele și că ele sunt poporul Meu, ele, casa lui Israel», zice Domnul Dumnezeu.’ 31Voi sunteţi oile
Mele, oile pășunii Mele, și Eu sunt Dumnezeul vostru”, zice Domnul Dumnezeu.
Prorocie împotriva edomiţilor
351Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2„Fiul omului, întoarce-te
cu faţa spre muntele
Seir, prorocește
împotriva lui 3și zi: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, am necaz pe tine, muntele Seirului! Îmi întind
mâna împotriva ta și te prefac într-o pustietate și într-un pustiu! 4Îţi voi preface cetăţile
în dărâmături, vei ajunge o pustietate, ca să știi că Eu sunt Domnul! 5Pentru că aveai o ură
veșnică și ai doborât cu sabia pe copiii lui Israel în ziua necazului lor, în vremea când nelegiuirea
era la culme, 6de aceea, pe viaţa Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că te voi face sânge și te va urmări sângele; fiindcă
n-ai urât sângele, de aceea sângele te va urmări. 7Voi preface muntele Seir într-o pustietate și într-un pustiu și voi nimici cu desăvârșire din el și pe cei ce se duc
, și pe cei ce se întorc. 8Îi voi umple
munţii cu morţi și cei uciși de sabie vor cădea pe dealurile tale, în văile tale și în toate puhoaiele tale. 9Te voi preface
în niște pustietăţi veșnice, cetăţile nu-ţi vor mai fi locuite și veţi ști
că Eu sunt Domnul. 10Pentru că ai zis: ‹Aceste două neamuri și aceste două ţări vor fi ale mele și le vom lua
în stăpânire›, măcar că Domnul
132:13,14
era acolo, 11de aceea, pe viaţa Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că Mă voi purta cu tine după mânia
și urgia pe care le-ai arătat și tu, în ura ta, împotriva lor și Mă voi face cunoscut în mijlocul lor, când te voi judeca. 12Vei ști
însă că Eu, Domnul, am auzit toate batjocurile pe care le-ai rostit împotriva munţilor lui Israel când ai zis: ‹Sunt pustiiţi și ne sunt daţi ca pradă!› 13V-aţi fălit astfel împotriva Mea prin vorbirile
voastre și v-aţi înmulţit cuvintele împotriva Mea: am auzit!» 14Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Când
toată ţara se va bucura, pe tine te voi preface într-o pustietate! 15Din pricina bucuriei
pe care ai simţit-o că moștenirea casei lui Israel era pustiită, îţi voi face și ţie la fel. Vei ajunge
o pustietate, munte al Seirului, tu și tot Edomul, și se va ști că Eu sunt Domnul.»’
