71Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2„Și tu, fiul omului, ascultă! Așa vorbește Domnul Dumnezeu despre ţara lui Israel: ‘Vine sfârșitul
, vine sfârșitul peste cele patru margini ale ţării! 3Acum vine sfârșitul peste tine; Îmi voi trimite mânia împotriva ta, te voi judeca
după faptele tale. Și te voi pedepsi pentru toate urâciunile tale. 4Ochiul Meu va fi fără milă
pentru tine și nu Mă voi îndura, ci te voi pedepsi după faptele tale, cu toate că urâciunile tale vor fi în mijlocul tău și ar trebui să te ajute. Și veţi ști
că Eu sunt Domnul.’ 5Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Iată, vine o nenorocire, o nenorocire nemaipomenită! 6Vine sfârșitul, vine sfârșitul; se trezește împotriva ta! Iată că a și venit! 7Îţi vine rândul
, locuitor al ţării! Vine vremea
, se apropie ziua de necaz, și nu de bucurie, pe munţi! 8Acum Îmi voi vărsa în curând urgia
peste tine, Îmi voi potoli mânia peste tine; te voi judeca
după faptele tale și te voi pedepsi pentru toate minciunile tale. 9Ochiul Meu
va fi fără milă și nu Mă voi îndura; te voi pedepsi după faptele tale, măcar că urâciunile tale vor fi în mijlocul tău și ar trebui să te ajute. Și veţi ști
că Eu sunt Domnul, Cel ce lovește! 10Iată ziua! Iat-o că vine! Îţi vine
rândul! Înflorește toiagul, odrăslește mândria! 11Silnicia
s-a înălţat ca să slujească de toiag răutăţii; nu mai rămâne nimic din ei, nici din gloata lor gălăgioasă, nici din bogăţia lor! Și nimeni
nu-i bocește! 12Vine vremea
, se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, să nu se mâhnească vânzătorul! Căci izbucnește mânia împotriva întregii lor mulţimi. 13Nu, vânzătorul nu va mai căpăta înapoi ce a vândut, chiar dacă ar mai fi printre cei vii; căci prorocia împotriva întregii lor mulţimi nu va fi schimbată și, din pricina nelegiuirii lui, niciunul nu-și va păstra viaţa. 14Sună trâmbiţa, totul este gata, dar nimeni nu merge la luptă, căci urgia Mea izbucnește împotriva întregii lor mulţimi. 15Afară
bântuie sabia, în casă, ciuma și foametea! Cine este la câmp va muri de sabie, iar cine este în cetate va fi mâncat de foamete și ciumă. 16Fugarii
lor, când scapă, stau pe munţi, ca niște porumbei ai văilor, văitându-se toţi, fiecare de nelegiuirea lui. 17Mâinile
tuturor au slăbit și genunchii tuturor se topesc ca apa. 18Se încing
15:2,3Ier. 48:37Amos 8:10
cu saci și-i apucă
groaza. Toate feţele sunt acoperite de rușine și toate capetele sunt rase. 19Își vor arunca argintul pe uliţe și aurul lor le va fi o scârbă. Argintul
sau aurul lor nu poate să-i scape în ziua urgiei Domnului; nu poate nici să le sature sufletul, nici să le umple măruntaiele, căci el i-a aruncat
în nelegiuirea lor. 20Se făleau cu podoaba lor măreaţă și cu ea au făcut
icoanele urâciunilor lor, ale idolilor lor. De aceea le-o voi preface în scârbă pentru ei. 21O voi da de jaf în mâinile străinilor și ca pradă nelegiuiţilor pământului ca s-o pângărească. 22Îmi voi întoarce faţa de la ei și Mi se va pângări Locașul Meu cel Sfânt; da, prădătorii vor pătrunde în el și-l vor pângări. 23Pregătiţi lanţurile! Căci ţara
este plină de omoruri și cetatea este plină de silnicie. 24Voi aduce popoarele cele mai rele ca să pună mâna pe casele lor; voi pune capăt mândriei celor puternici și sfintele lor locașuri vor fi pângărite. 25Vine prăpădul! Ei caută scăpare, dar scăpare nu-i! 26Vine nenorocire peste
nenorocire, zvon după zvon. Ei cer
vedenii prorocilor, dar preoţii nu mai cunosc Legea, și bătrânii nu mai pot da sfaturi. 27Împăratul jelește, voievodul se înspăimântă și mâinile poporului ţării tremură. Le voi face după umbletele lor, îi voi judeca după cuviinţă și vor ști
că Eu sunt Domnul.’”
81În al șaselea an, în ziua a cincea a lunii a șasea, pe când ședeam în casă, și bătrânii
lui Iuda ședeau înaintea mea, mâna
Domnului Dumnezeu a căzut peste mine. 2M-am uitat
și iată că era un chip care avea o înfăţișare de om; de la coapse în jos era foc și de la coapse în sus era ceva strălucitor, ca niște aramă
lustruită. 3El a întins
ceva ca o mână și m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit
între pământ și cer și m-a
dus, în vedenii dumnezeiești, la Ierusalim, la ușa porţii de la curtea dinăuntru, care caută spre miazănoapte, unde era locul
32:34
idolului geloziei, care stârnea
gelozia Domnului. 4Și iată că slava Dumnezeului lui Israel era acolo, așa cum o văzusem
în vale. 5El mi-a zis: „Fiul omului, ia ridică ochii spre miazănoapte!” Am ridicat ochii spre miazănoapte; iată că idolul acesta al geloziei era la miazănoapte de poarta altarului, la intrare. 6Și El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac ei? Vezi tu marile urâciuni pe care le săvârșește aici casa lui Israel, ca să Mă depărteze de Sfântul Meu Locaș? Dar vei mai vedea și alte urâciuni și mai mari!” 7Atunci m-a dus la poarta curţii. M-am uitat și iată că era o gaură în perete! 8Și mi-a zis: „Fiul omului, ia sapă în perete!” Am săpat în zid și iată că era o ușă. 9Și mi-a zis: „Intră și vezi urâciunile cele rele pe care le săvârșesc ei aici!” 10Am intrat și m-am uitat; și iată că erau tot felul de chipuri de târâtoare și de dobitoace urâcioase și toţi idolii casei lui Israel zugrăviţi pe perete de jur împrejur. 11Înaintea acestor idoli stăteau șaptezeci de oameni din bătrânii casei lui Israel, în mijlocul cărora era Iaazania, fiul lui Șafan; fiecare din ei avea o cădelniţă în mână și se înălţa un nor gros de tămâie. 12Și El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac în întuneric bătrânii casei lui Israel, fiecare în odaia lui plină de chipuri? Căci ei zic: ‘Nu ne vede
Domnul; a părăsit Domnul ţara aceasta!’” 13Și mi-a zis: „Vei mai vedea și alte urâciuni mari pe care le săvârșesc ei!” 14Și m-a dus la intrarea porţii Casei Domnului dinspre miazănoapte. Și iată că acolo stăteau niște femei care plângeau pe Tamuz. 15Și El mi-a zis: „Vezi, fiul omului? Vei mai vedea și alte urâciuni mai mari decât acestea!” 16Și m-a dus în curtea dinăuntru a Casei Domnului. Și iată că, la ușa Templului Domnului, între pridvor
și altar, erau aproape douăzeci și cinci
de oameni cu dosul
32:33
întors spre Templul Domnului și cu faţa spre răsărit și se închinau înaintea soarelui
, spre răsărit. 17Și El mi-a zis: „Vezi, fiul omului? Este prea puţin oare pentru casa lui Iuda că săvârșesc ei urâciunile pe care le săvârșesc aici? Trebuia să mai umple și ţara cu silnicie
și să nu înceteze să Mă mânie? Iată că ei își apropie ramura de nas! 18De aceea
și Eu voi lucra cu urgie, ochiul Meu
va fi fără milă și nu Mă voi îndura; chiar dacă vor striga
14:12Mica 3:4Zah. 7:13
în gura mare la urechile Mele, tot nu-i voi asculta.”
91Apoi a strigat cu glas tare la urechile mele: „Apropiaţi-vă, voi, care trebuie să pedepsiţi cetatea, fiecare cu unealta lui de nimicire în mână!” 2Și iată că au venit șase oameni de pe drumul porţii de sus dinspre miazănoapte, fiecare cu unealta lui de nimicire în mână. În mijlocul lor era un
om îmbrăcat într-o haină de in și cu o călimară la brâu. Au venit și s-au așezat lângă altarul de aramă. 3Slava
Dumnezeului lui Israel s-a ridicat de pe heruvimul pe care era și s-a îndreptat spre pragul casei, și El a chemat pe omul acela care era îmbrăcat cu haina de in și care avea călimara la brâu. 4Domnul i-a zis: „Treci prin mijlocul cetăţii, prin mijlocul Ierusalimului, și fă un
9:4
13:16,17
20:4
semn pe fruntea oamenilor care suspină
și gem din pricina tuturor urâciunilor care se săvârșesc acolo.” 5Iar celorlalţi le-a zis în auzul meu: „Treceţi după el în cetate și loviţi; ochiul vostru
să fie fără milă și să nu vă înduraţi! 6Ucideţi
și nimiciţi pe bătrâni, pe tineri, pe fecioare, pe copii și pe femei, dar să nu vă atingeţi
de niciunul din cei ce au semnul pe frunte! Începeţi
însă cu Locașul Meu cel Sfânt!” Ei
au început cu bătrânii care erau înaintea Templului. 7Și El le-a zis: „Spurcaţi casa și umpleţi curţile cu morţi!… Ieșiţi!…” Ei au ieșit și au început să ucidă în cetate. 8Pe când ucideau ei astfel și eu stăteam încă singur acolo, am
16:4,22,45Ios. 7:6
căzut cu faţa la pământ și am strigat: „Ah
, Doamne Dumnezeule, vrei să nimicești oare tot ce a mai rămas din Israel, vărsându-Ţi urgia asupra Ierusalimului?” 9El mi-a răspuns: „Nelegiuirea casei lui Israel și Iuda este mare, peste măsură de mare! Ţara este plină de omoruri și cetatea este plină
de nedreptate, căci ei zic: ‘Domnul
a părăsit ţara și Domnul
nu vede nimic!’ 10De aceea și Eu
voi fi fără milă și nu Mă voi îndura, ci voi face
să cadă asupra capului lor faptele lor.” 11Și iată că omul cel îmbrăcat în haina de in și care avea călimara la brâu a adus următorul răspuns: „Am făcut ce mi-ai poruncit!”
