Urare
11Pavel, apostol nu de la oameni, nici
printr-un om, ci prin
26:16Tit 1:3
Isus Hristos și prin Dumnezeu Tatăl, care
L-a înviat din morţi, 2și toţi fraţii care
4:21
sunt împreună cu mine, către Bisericile
Galatiei: 3Har
și pace vouă de la Dumnezeu Tatăl și de la Domnul nostru Isus Hristos! 4El
S-a dat pe Sine Însuși pentru păcatele noastre ca să ne smulgă din acest
17:14Evr. 2:5
6:51 Ioan 5:19
veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl. 5A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin.
Nestatornicia galatenilor
6Mă mir că treceţi așa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos la o altă evanghelie
. 7Nu doar că
11:13
este o altă evanghelie, dar sunt unii oameni care vă tulbură și voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos. 8Dar chiar dacă noi
înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! 9Cum am mai spus, o spun și acum: Dacă vă propovăduiește cineva o evanghelie deosebită
12:32Prov. 30:6Apoc. 22:18
de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema! 10Caut
eu oare
, în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut
să plac oamenilor? Dacă aș mai căuta să plac oamenilor, n-aș fi robul lui Hristos.
Evanghelia lui Pavel
11Fraţilor
, vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este de obârșie omenească, 12pentru că n-am primit-o, nici
n-am învăţat-o de la vreun om, ci prin
22:4
26:11
descoperirea lui Isus Hristos. 13Aţi auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religia iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste
măsură de mult Biserica lui Dumnezeu și făceam prăpăd
în ea 14și cum eram mai înaintat în religia iudeilor decât mulţi din neamul meu de o vârstă cu mine. Eram însufleţit de o râvnă
26:9Filip. 3:6
nespus de mare pentru datinile strămoșești
. 15Dar, când Dumnezeu, care
13:2
22:14,15Rom. 1:1
m-a pus deoparte din pântecele maicii mele și m-a chemat prin harul Său, a găsit cu cale 16să
descopere în mine pe Fiul Său, ca să-L vestesc
22:21
26:17,18Rom. 11:13Efes. 3:8
între neamuri, îndată n-am întrebat pe niciun om
, 17nici nu m-am suit la Ierusalim, la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m-am dus în Arabia. Apoi m-am întors din nou la Damasc. 18După trei ani, m-am suit
la Ierusalim să fac cunoștinţă cu Chifa și am rămas la el cincisprezece zile. 19Dar n-am văzut pe
niciunul altul dintre apostoli decât pe
Iacov, fratele Domnului. 20În cele ce vă scriu, iată
, înaintea lui Dumnezeu, nu mint. 21După aceea
m-am dus în ţinuturile Siriei și Ciliciei. 22Și eram încă necunoscut la faţă Bisericilor
lui Hristos
care sunt în Iudeea. 23Ele auzeau doar spunându-se: „Cel ce ne prigonea odinioară acum propovăduiește credinţa pe care căuta s-o nimicească odinioară.” 24Și slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.
Încuviinţarea apostolilor
21După paisprezece ani, m-am
suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba și am luat cu mine și pe Tit. 2M-am suit, în urma unei descoperiri, și le-am
arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc eu între neamuri, îndeosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg
sau să fi alergat în zadar. 3Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur 4din pricina fraţilor
mincinoși, furișaţi și strecuraţi printre noi ca să pândească slobozenia
pe care o avem în Hristos Isus, cu gând să
ne aducă la robie; 5noi nu ne-am supus și nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentru ca adevărul
Evangheliei să rămână cu voi. 6Cei
ce sunt socotiţi ca fiind ceva – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu
nu caută la faţa oamenilor – aceștia, zic, ei, cei cu vază, nu
mi-au adăugat nimic. 7Ba dimpotrivă, când au văzut
11:131 Tim. 2:72 Tim. 1:11
că mie îmi
fusese încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur – 8căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiaţi împrejur făcuse
13:2
22:21
26:17,181 Cor. 15:10Col. 1:29
și din mine apostolul neamurilor
– 9și când au cunoscut harul
care-mi fusese dat, Iacov, Chifa și Ioan, care sunt priviţi ca stâlpi
12:3,6
15:151 Cor. 15:10Efes. 3:8
, mi-au dat mie și lui Barnaba mâna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur. 10Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, și chiar așa
24:17Rom. 15:251 Cor. 16:12 Cor. 8:9
am și căutat să fac.
Pavel înfruntă pe Petru
11Dar
când a venit Chifa în Antiohia, i-am stat împotrivă în faţă, căci era de osândit. 12În adevăr, înainte de venirea unora de la Iacov, el
11:3
mânca împreună cu neamurile, dar când au venit ei, s-a ferit și a stat deoparte de teama celor tăiaţi împrejur. 13Împreună cu el au început să se prefacă și ceilalţi iudei, așa că până și Barnaba a fost prins în laţul făţărniciei lor. 14Când i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul
Evangheliei, am spus lui Chifa în faţa
tuturor: „Dacă
tu, care ești iudeu, trăiești ca neamurile, și nu ca iudeii, cum silești pe neamuri să trăiască în felul iudeilor?” 15Noi
suntem iudei din fire, iar nu păcătoși
dintre neamuri. 16Totuși, fiindcă știm
că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci
3:22,28
8:3Evr. 7:18,19
numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut și noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin
faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. 17Dar, dacă, în timp ce căutăm să fim socotiţi neprihăniţi în Hristos, și noi înșine am fi găsiţi ca păcătoși
, este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum! 18Căci, dacă zidesc iarăși lucrurile pe care le-am stricat, mă arăt ca un călcător de lege. 19Căci eu, prin
Lege, am
7:4,6
murit faţă de Lege, ca să trăiesc
pentru Dumnezeu. 20Am fost răstignit
împreună cu Hristos și trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viaţa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc
în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit
și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine. 21Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu; căci dacă
neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.
Legea și credinţa
31O, galateni nechibzuiţi! Cine
v-a fermecat
pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? 2Iată numai ce voiesc să știu de la voi: prin faptele Legii aţi primit voi Duhul
8:15
10:47
15:8Efes. 1:13Evr. 6:4
ori
prin auzirea credinţei? 3Sunteţi așa de nechibzuiţi? După ce aţi început
prin Duhul, vreţi acum să sfârșiţi prin firea pământească
9:10
? 4În zadar
aţi suferit voi atât de mult? Dacă, în adevăr, e în zadar! 5Cel ce
vă dă Duhul și face minuni printre voi le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei? 6Tot așa și „Avraam
a crezut pe Dumnezeu, și credinţa aceasta i-a fost socotită ca neprihănire”. 7Înţelegeţi și voi dar că fii ai lui Avraam sunt cei
ce au credinţă. 8Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea
că Dumnezeu va socoti neprihănite pe neamuri prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în
22:18Fapte 3:25
tine.” 9Așa că cei ce se bizuiesc pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios. 10Căci toţi cei ce se bizuiesc pe faptele Legii sunt sub blestem, pentru că este scris: „Blestemat
este oricine nu stăruiește în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.” 11Și că
nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu prin Lege este învederat, căci „cel
neprihănit prin credinţă va trăi”. 12Însă
10:5,6
11:6
Legea nu se întemeiază pe credinţă, ci ea zice: „Cine
va face aceste lucruri va trăi prin ele.” 13Hristos
ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi, fiindcă este scris: „Blestemat
e oricine este atârnat pe lemn”, 14pentru ca
binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste neamuri în Hristos Isus, așa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul
44:3Ier. 31:33
32:40Ezec. 11:19
36:27Ioel 2:28,29Zah. 12:10Ioan 7:39Fapte 2:33
făgăduit.
Făgăduinţa și Legea
15Fraţilor (vorbesc în felul oamenilor), un testament
, chiar al unui om, odată întărit, totuși nimeni nu-l desfiinţează, nici nu-i mai adaugă ceva. 16Acum, făgăduinţele au fost făcute „lui
17:7
Avraam și seminţei lui”. Nu zice: „Și seminţelor” (ca și cum ar fi vorba de mai multe), ci ca și cum ar fi vorba numai de una: „Și seminţei tale”, adică Hristos
. 17Iată ce vreau să zic: un testament pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte nu poate fi desfiinţat
, așa ca făgăduinţa să fie nimicită de Legea venită
după patru sute treizeci de ani. 18Căci dacă moștenirea
ar veni din Lege, nu
mai vine din făgăduinţă; și Dumnezeu printr-o făgăduinţă a dat-o lui Avraam. 19Atunci pentru ce este Legea? Ea
5:20
7:8,131 Tim. 1:9
a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină „Sămânţa”
, căreia Îi fusese făcută făgăduinţa; și a fost dată
prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor
. 20Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părţi, pe când
Dumnezeu este unul singur. 21Atunci oare Legea este împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă
s-ar fi dat o Lege care să poată da viaţa, într-adevăr, neprihănirea ar veni din Lege. 22Dar Scriptura a
închis totul
sub păcat, pentru ca
făgăduinţa să fie dată celor ce cred, prin credinţa în Isus Hristos. 23Înainte de venirea credinţei, noi eram sub paza Legii, închiși pentru credinţa care trebuia să fie descoperită. 24Astfel, Legea
ne-a fost un îndrumător3:24 Grecește: pedagog. spre Hristos, ca
să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă. 25După ce a venit credinţa, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta. 26Căci toţi
sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Isus. 27Toţi
care aţi fost botezaţi pentru Hristos v-aţi îmbrăcat cu
Hristos. 28Nu
mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una
17:20,21Efes. 2:14-16
4:4,15
în Hristos Isus. 29Și dacă
sunteţi ai lui Hristos, sunteţi „sămânţa” lui Avraam, moștenitori
prin făgăduinţă.
