Legea și credinţa
31O, galateni nechibzuiţi! Cine
v-a fermecat
pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? 2Iată numai ce voiesc să știu de la voi: prin faptele Legii aţi primit voi Duhul
8:15
10:47
15:8Efes. 1:13Evr. 6:4
ori
prin auzirea credinţei? 3Sunteţi așa de nechibzuiţi? După ce aţi început
prin Duhul, vreţi acum să sfârșiţi prin firea pământească
9:10
? 4În zadar
aţi suferit voi atât de mult? Dacă, în adevăr, e în zadar! 5Cel ce
vă dă Duhul și face minuni printre voi le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei? 6Tot așa și „Avraam
a crezut pe Dumnezeu, și credinţa aceasta i-a fost socotită ca neprihănire”. 7Înţelegeţi și voi dar că fii ai lui Avraam sunt cei
ce au credinţă. 8Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea
că Dumnezeu va socoti neprihănite pe neamuri prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în
22:18Fapte 3:25
tine.” 9Așa că cei ce se bizuiesc pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios. 10Căci toţi cei ce se bizuiesc pe faptele Legii sunt sub blestem, pentru că este scris: „Blestemat
este oricine nu stăruiește în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.” 11Și că
nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu prin Lege este învederat, căci „cel
neprihănit prin credinţă va trăi”. 12Însă
10:5,6
11:6
Legea nu se întemeiază pe credinţă, ci ea zice: „Cine
va face aceste lucruri va trăi prin ele.” 13Hristos
ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi, fiindcă este scris: „Blestemat
e oricine este atârnat pe lemn”, 14pentru ca
binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste neamuri în Hristos Isus, așa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul
44:3Ier. 31:33
32:40Ezec. 11:19
36:27Ioel 2:28,29Zah. 12:10Ioan 7:39Fapte 2:33
făgăduit.
Făgăduinţa și Legea
15Fraţilor (vorbesc în felul oamenilor), un testament
, chiar al unui om, odată întărit, totuși nimeni nu-l desfiinţează, nici nu-i mai adaugă ceva. 16Acum, făgăduinţele au fost făcute „lui
17:7
Avraam și seminţei lui”. Nu zice: „Și seminţelor” (ca și cum ar fi vorba de mai multe), ci ca și cum ar fi vorba numai de una: „Și seminţei tale”, adică Hristos
. 17Iată ce vreau să zic: un testament pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte nu poate fi desfiinţat
, așa ca făgăduinţa să fie nimicită de Legea venită
după patru sute treizeci de ani. 18Căci dacă moștenirea
ar veni din Lege, nu
mai vine din făgăduinţă; și Dumnezeu printr-o făgăduinţă a dat-o lui Avraam. 19Atunci pentru ce este Legea? Ea
5:20
7:8,131 Tim. 1:9
a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină „Sămânţa”
, căreia Îi fusese făcută făgăduinţa; și a fost dată
prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor
. 20Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părţi, pe când
Dumnezeu este unul singur. 21Atunci oare Legea este împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă
s-ar fi dat o Lege care să poată da viaţa, într-adevăr, neprihănirea ar veni din Lege. 22Dar Scriptura a
închis totul
sub păcat, pentru ca
făgăduinţa să fie dată celor ce cred, prin credinţa în Isus Hristos. 23Înainte de venirea credinţei, noi eram sub paza Legii, închiși pentru credinţa care trebuia să fie descoperită. 24Astfel, Legea
ne-a fost un îndrumător3:24 Grecește: pedagog. spre Hristos, ca
să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă. 25După ce a venit credinţa, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta. 26Căci toţi
sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Isus. 27Toţi
care aţi fost botezaţi pentru Hristos v-aţi îmbrăcat cu
Hristos. 28Nu
mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una
17:20,21Efes. 2:14-16
4:4,15
în Hristos Isus. 29Și dacă
sunteţi ai lui Hristos, sunteţi „sămânţa” lui Avraam, moștenitori
prin făgăduinţă.
Moștenitorul și credinţa
41Dar câtă vreme moștenitorul este nevârstnic, eu spun că nu se deosebește cu nimic de un rob, măcar că este stăpân pe tot. 2Ci este sub epitropi și îngrijitori până la vremea rânduită de tatăl său. 3Tot așa și noi, când eram nevârstnici, eram
sub robia învăţăturilor începătoare ale lumii. 4Dar când
a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut
din femeie
2:7
, născut sub
Lege, 5ca să
răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca
să căpătăm înfierea. 6Și pentru că sunteţi fii, Dumnezeu ne-a trimis în inimă Duhul
8:15
Fiului Său, care strigă: „Ava!”, adică „Tată!” 7Așa că nu mai ești rob, ci fiu; și dacă
ești fiu, ești și moștenitor prin Dumnezeu.
Galatenii și învăţătorii mincinoși
8Odinioară, când nu cunoșteaţi
pe Dumnezeu, eraţi robiţi
celor ce, din firea lor, nu sunt dumnezei. 9Dar acum, după ce
13:122 Tim. 2:19
aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum
vă mai întoarceţi iarăși la acele învăţături
începătoare, slabe și sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou? 10Voi păziţi zile
, luni, vremuri și ani. 11Mă tem să
nu mă fi ostenit degeaba pentru voi. 12Fraţilor, vă rog să fiţi ca mine, căci și eu sunt ca voi. Nu
mi-aţi făcut nicio nedreptate. 13Dimpotrivă, știţi că
12:7,9
în neputinţa trupului v-am propovăduit Evanghelia pentru întâia
dată. 14Și n-aţi arătat nici dispreţ, nici dezgust faţă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu, dimpotrivă, m-aţi primit ca
pe un înger al lui Dumnezeu, ca
pe Însuși Hristos Isus. 15Unde este dar fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putinţă, v-aţi fi scos până și ochii și mi i-aţi fi dat. 16M-am făcut oare vrăjmașul vostru pentru că
v-am spus adevărul? 17Nu cu gând bun
sunt plini de râvnă ei pentru voi, ci vor să vă dezlipească de noi ca să fiţi plini de râvnă faţă de ei. 18Este bine să fii plin de râvnă totdeauna pentru bine, nu numai când sunt de faţă la voi. 19Copilașii mei
, pentru care iarăși simt durerile nașterii până ce va lua Hristos chip în voi! 20O, cum aș vrea să fiu acum de faţă la voi și să-mi schimb glasul, căci nu știu ce să mai cred!
Pilda Agarei și a Sarei
21Spuneţi-mi voi, care voiţi să fiţi sub Lege, n-ascultaţi voi Legea? 22Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul
din roabă și unul
din femeia slobodă. 23Dar cel din roabă s-a
născut în chip firesc, iar
21:1,2Evr. 11:11
cel din femeia slobodă s-a născut prin făgăduinţă. 24Lucrurile acestea trebuie luate într-alt înţeles – acestea sunt două legăminte: unul de pe muntele Sinai
naște pentru robie și este Agar, 25căci Agar este muntele Sinai din Arabia; și răspunde Ierusalimului de acum, care este în robie împreună cu copiii săi. 26Dar Ierusalimul
21:2,10
cel de sus este slobod și el este mama noastră. 27Fiindcă este scris: „Bucură-te
, stearpo, care nu naști deloc! Izbucnește de bucurie și strigă, tu, care nu ești în durerile nașterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decât copiii celei cu bărbat.” 28Și voi, fraţilor, ca și Isaac, voi sunteţi copii
ai făgăduinţei. 29Și cum s-a întâmplat atunci, că cel
ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul, tot așa
se întâmplă și acum. 30Dar ce zice Scriptura
? „Izgonește
pe roabă și pe fiul ei, căci fiul
roabei nu va moșteni împreună cu fiul femeii slobode.” 31De aceea, fraţilor, noi nu suntem copiii celei roabe, ci
ai femeii slobode. Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi.
51Rămâneţi dar tari
și nu vă plecaţi iarăși sub
jugul robiei.
Slobozenia creștină
2Iată, eu, Pavel, vă spun că, dacă
16:3
vă veţi tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic. 3Și mărturisesc iarăși încă o dată oricărui om care primește tăierea împrejur că
este dator să împlinească toată Legea. 4Voi, care voiţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi
despărţit de Hristos; aţi căzut din
har. 5Căci noi, prin Duhul, așteptăm
prin credinţă nădejdea neprihănirii. 6Căci
, în Isus Hristos, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur n-au vreun preţ, ci credinţa
care lucrează prin dragoste. 7Voi alergaţi
bine: Cine
v-a tăiat calea ca să n-ascultaţi de adevăr? 8Înduplecarea aceasta nu vine de la Cel ce
v-a chemat. 9Puţin
15:33
aluat face să se dospească toată plămădeala. 10Eu
8:22
, cu privire la voi, am în Domnul încrederea că nu gândiţi altfel. Dar cel
ce vă tulbură va
purta osânda, oricine ar fi el. 11Cât despre mine
, fraţilor, dacă mai propovăduiesc tăierea împrejur, de ce
mai sunt prigonit? Atunci, pricina de poticnire a crucii s-a dus
. 12Și
schilodească-se odată cei ce
vă tulbură!
Îndemn să trăiască în dragoste
13Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai nu faceţi din slobozenie
o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci
slujiţi-vă unii altora în dragoste. 14Căci toată
22:40Iac. 2:8
Legea se cuprinde într-o singură poruncă: „Să
iubești pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” 15Dar, dacă vă mușcaţi și vă mâncaţi unii pe alţii, luaţi seama să nu fiţi nimiciţi unii de alţii.
Faptele firii pământești și Duhul
16Zic dar: umblaţi
8:1,4,12
13:141 Pet. 2:11
cârmuiţi de Duhul și nu împliniţi poftele firii pământești. 17Căci firea
8:6,7
pământească poftește împotriva Duhului, și Duhul, împotriva firii pământești; sunt lucruri potrivnice unele altora, așa că
nu puteţi face tot ce voiţi. 18Dacă
8:2
sunteţi călăuziţi de Duhul, nu sunteţi sub Lege. 19Și faptele
firii pământești sunt cunoscute și sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, 20închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, 21pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei
ce fac astfel de lucruri nu vor moșteni Împărăţia lui Dumnezeu. 22Roada
Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea
, facerea de bine
, credincioșia
, 23blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva
acestor lucruri nu este lege. 24Cei ce sunt ai lui Hristos Isus și-au răstignit
13:141 Pet. 2:11
firea pământească împreună cu patimile și poftele ei. 25Dacă
trăim prin Duhul, să și umblăm prin Duhul. 26Să
nu umblăm după o slavă deșartă, întărâtându-ne unii pe alţii și pizmuindu-ne unii pe alţii.
