111Tot pământul avea o singură limbă și aceleași cuvinte. 2Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o câmpie în ţara Șinear și au descălecat acolo. 3Și au zis unul către altul: „Haidem să facem cărămizi și să le ardem bine în foc!” Și cărămida le-a ţinut loc de piatră, iar smoala le-a ţinut loc de var. 4Și au mai zis: „Haidem să ne zidim o cetate și un turn al cărui vârf
să atingă cerul și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiaţi pe toată faţa pământului!” 5Domnul
S-a coborât să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. 6Și Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur
popor și toţi au aceeași
limbă, și iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce și-au pus
în gând. 7Haidem să Ne
coborâm și să le încurcăm acolo limba, ca să nu-și mai înţeleagă
vorba unii altora!” 8Și Domnul
i-a împrăștiat de acolo pe
toată faţa pământului, așa că au încetat să zidească cetatea. 9De aceea, cetatea a fost numită Babel11:9 Adică: Încurcătură., căci
acolo a încurcat Domnul limba întregului pământ și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată faţa pământului.
STRĂMOȘII POPORULUI ISRAEL
DE LA AVRAAM PÂNĂ LA IOSIF
GENEZA 11:10—50:26
10Iată
spiţa neamului lui Sem. La vârsta de o sută de ani, Sem a născut pe Arpacșad, la doi ani după potop. 11După nașterea lui Arpacșad, Sem a trăit cinci sute de ani și a născut fii și fiice. 12La vârsta de treizeci și cinci de ani, Arpacșad a născut pe Șelah
. 13După nașterea lui Șelah, Arpacșad a mai trăit patru sute trei ani și a născut fii și fiice. 14La vârsta de treizeci de ani, Șelah a născut pe Eber. 15După nașterea lui Eber, Șelah a mai trăit patru sute trei ani și a născut fii și fiice. 16La vârsta de treizeci și patru de ani, Eber
a născut pe Peleg
. 17După nașterea lui Peleg, Eber a mai trăit patru sute treizeci de ani și a născut fii și fiice. 18La vârsta de treizeci de ani, Peleg a născut pe Reu. 19După nașterea lui Reu, Peleg a mai trăit două sute nouă ani și a născut fii și fiice. 20La vârsta de treizeci și doi de ani, Reu a născut pe Serug
. 21După nașterea lui Serug, Reu a mai trăit două sute șapte ani și a născut fii și fiice. 22La vârsta de treizeci de ani, Serug a născut pe Nahor. 23După nașterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani și a născut fii și fiice. 24La vârsta de douăzeci și nouă de ani, Nahor a născut pe Terah
. 25După nașterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani și a născut fii și fiice. 26La vârsta de șaptezeci de ani, Terah a născut pe Avram
, pe Nahor și pe Haran.
27Iată spiţa neamului lui Terah.
Terah a născut pe Avram, pe Nahor și pe Haran. Haran a născut pe Lot. 28Și Haran a murit în faţa tatălui său Terah, în ţara în care se născuse, în Ur, în Haldeea11:28 Referitor la Caldeea, regiune istorică situată în sudul Mesopotamiei, nucleul regatului caldeo-babilonian, întemeiat de Nabopolassar (sec. 7 î. Hr.).. 29Avram și Nahor și-au luat neveste. Numele nevestei lui Avram era Sarai
și numele nevestei lui Nahor era Milca
, fiica lui Haran, tatăl Milcăi și Iscăi. 30Sarai era
stearpă; n-avea copii deloc. 31Terah a luat
pe fiul său Avram și pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, și pe Sarai, noră-sa, nevasta fiului său Avram. Au ieșit împreună din Ur
, din Haldeea, ca să meargă în ţara
Canaan. Au venit până la Haran și s-au așezat acolo. 32Zilele lui Terah au fost de două sute cinci ani, și Terah a murit în Haran.
121Domnul
zisese lui Avram: „Ieși din ţara ta, din rudenia ta și din casa tatălui tău și vino în ţara pe care ţi-o voi arăta. 2Voi face
din tine un neam mare și te voi
binecuvânta; îţi voi face un nume mare și
vei fi o binecuvântare. 3Voi binecuvânta
pe cei ce te vor binecuvânta și voi blestema pe cei ce te vor blestema și toate familiile pământului vor fi binecuvântate
în tine.” 4Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, și a plecat și Lot împreună cu el. Avram avea șaptezeci și cinci de ani când a ieșit din Haran. 5Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa, și pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile pe care le strânseseră și cu toate slugile
pe care le câștigaseră în Haran
. Au plecat în ţara Canaan și au ajuns în ţara Canaan. 6Avram a străbătut
ţara până la locul numit Sihem, până la stejarul
lui More. Canaaniţii
erau atunci în ţară. 7Domnul
S-a arătat lui Avram și i-a zis: „Toată ţara aceasta o voi da seminţei
tale.” Și Avram a zidit acolo un altar
Domnului, care i Se arătase. 8De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel, și și-a întins cortul având Betelul la apus și Ai la răsărit. A zidit și acolo un altar Domnului și a chemat
Numele Domnului. 9Avram și-a urmat
drumul, înaintând mereu spre miazăzi.
10A venit însă o foamete
în ţară, și Avram s-a coborât
în Egipt ca să locuiască pentru câtăva vreme acolo, căci era mare
foamete în ţară. 11Când era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: „Iată, știu că ești o femeie frumoasă
la faţă. 12Când te vor vedea egiptenii, vor zice: ‘Aceasta este nevasta lui!’ Și pe mine mă vor omorî
, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă. 13Spune
, rogu-te, că ești sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta și sufletul meu să trăiască datorită ţie.” 14Când a ajuns Avram în Egipt, egiptenii au văzut
că nevasta lui era foarte frumoasă. 15Slujbașii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut-o și ei și au lăudat-o la Faraon, și femeia a fost adusă
în casa lui Faraon. 16Pe Avram l-a primit bine
din pricina ei și Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi și roabe, măgăriţe și cămile. 17Dar Domnul a lovit
cu mari urgii pe Faraon și casa lui din pricina nevestei lui Avram, Sarai. 18Atunci, Faraon a chemat pe Avram și i-a zis: „Ce mi-ai făcut? Pentru ce
nu mi-ai spus că este nevastă-ta? 19De ce ai zis: ‘Este sora mea’, și am luat-o astfel de nevastă? Acum, iată-ţi nevasta; ia-o și pleacă!” 20Și Faraon
a dat poruncă oamenilor lui să-l petreacă pe el, pe nevasta sa și tot ce avea.
131Avram s-a suit din Egipt în ţara de la miazăzi
, el, nevastă-sa și tot ce avea, împreună cu Lot. 2Avram
era foarte bogat în vite, în argint și în aur. 3Din ţara de la miazăzi
s-a îndreptat și a mers până la Betel, până la locul unde fusese cortul lui la început, între Betel și Ai, 4în locul
unde era altarul pe care-l făcuse mai înainte. Și acolo, Avram a chemat
Numele Domnului. 5Lot, care călătorea împreună cu Avram, avea și el oi, boi și corturi. 6Și ţinutul
acela nu-i încăpea să locuiască împreună, căci averile lor erau așa de mari încât nu puteau să locuiască împreună. 7S-a iscat
o ceartă între păzitorii vitelor lui Avram și păzitorii vitelor lui Lot. Canaaniţii
și fereziţii locuiau atunci în ţară. 8Avram a zis lui Lot: „Te rog, să
nu fie ceartă între mine și tine și între păzitorii mei și păzitorii tăi, căci suntem fraţi. 9Nu-i
oare toată ţara înaintea ta? Mai bine desparte-te de mine: dacă
apuci tu la stânga, eu voi apuca la dreapta; dacă apuci tu la dreapta, eu voi apuca la stânga.” 10Lot și-a ridicat ochii și a văzut că toată Câmpia
Iordanului era bine udată în întregime. Înainte de a nimici
Domnul Sodoma și Gomora, până la Ţoar
, era ca o grădină a Domnului, ca ţara Egiptului. 11Lot și-a ales toată Câmpia Iordanului și a mers spre răsărit. Astfel s-au despărţit ei unul de altul. 12Avram a locuit în ţara Canaan, iar Lot
a locuit în cetăţile din Câmpie și și-a întins
corturile până la Sodoma. 13Oamenii din Sodoma erau
răi și afară din cale de păcătoși
împotriva Domnului.
14Domnul a zis lui Avram după ce s-a despărţit
Lot de el: „Ridică-ţi ochii și, din locul în care ești, privește spre miazănoapte
și spre miazăzi, spre răsărit și spre apus; 15căci toată ţara pe care o vezi ţi-o dau ţie
și seminţei
112:2
tale în veac. 16Îţi voi face sămânţa
ca pulberea pământului de mare; așa că, dacă poate număra cineva pulberea pământului, și sămânţa ta va putea să fie numărată. 17Scoală-te, străbate ţara în lung și în lat, căci ţie ţi-o voi da.” 18Avram și-a ridicat corturile și a venit de a locuit
lângă stejarii lui Mamre, care sunt
lângă Hebron. Și acolo a zidit un altar Domnului.