Isaac în ţara filistenilor. Legământul cu Abimelec
261În ţară a venit o foamete, afară de foametea dintâi
, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s-a dus la Abimelec
, împăratul filistenilor, la Gherar. 2Domnul i S-a arătat și i-a zis: „Nu te coborî în Egipt! Rămâi
în ţara în care îţi voi spune. 3Locuiește ca străin
în ţara aceasta. Eu voi
fi cu tine și te
voi binecuvânta, căci
toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie și seminţei tale și voi ţine
jurământul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam. 4Îţi voi
înmulţi sămânţa ca stelele cerului; voi da seminţei tale toate ţinuturile acestea și toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa
ta, ca răsplată 5pentru că Avraam
a ascultat de porunca Mea și a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orânduirile Mele și legile Mele.” 6Astfel, Isaac a rămas la Gherar. 7Când îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el
zicea: „Este sora mea.” Căci îi era frică
să spună că este nevastă-sa, ca să nu-l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca
era frumoasă la chip. 8Fiindcă șederea lui acolo se lungise, s-a întâmplat că Abimelec, împăratul filistenilor, uitându-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucându-se cu nevastă-sa Rebeca. 9Abimelec a trimis să cheme pe Isaac și i-a zis: „Nu mai încape îndoială că e nevastă-ta. Cum ai putut zice: ‘E soră-mea’?” Isaac i-a răspuns: „Am zis așa, ca să nu mor din pricina ei.” 10Și Abimelec a zis: „Ce ne-ai făcut? Ce ușor s-ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevastă-ta și ne-ai fi
făcut vinovaţi.” 11Atunci, Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: „Cine se va atinge
de omul acesta sau de nevasta lui va fi omorât.”
Averea lui Isaac și certurile
12Isaac a făcut semănături în ţara aceea și a strâns rod însutit
în anul acela, căci Domnul l-a binecuvântat
. 13Astfel, omul acesta s-a îmbogăţit
și a mers îmbogăţindu-se din ce în ce mai mult, până ce a ajuns foarte bogat. 14Avea cirezi de vite și turme de oi și un mare număr de robi, de aceea filistenii îl pizmuiau
. 15Toate fântânile pe care
le săpaseră robii tatălui său pe vremea tatălui său Avraam, filistenii le-au astupat și le-au umplut cu ţărână. 16Și Abimelec a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, căci ai ajuns
mult mai puternic decât noi.” 17Isaac a plecat de acolo și a tăbărât în valea Gherar, unde s-a așezat cu locuinţa. 18Isaac a săpat din nou fântânile de apă pe care le săpaseră robii tatălui său Avraam și pe care le astupaseră filistenii după moartea lui Avraam, și le-a pus iarăși aceleași nume
pe care le pusese tatăl său. 19Robii lui Isaac au mai săpat în vale și au dat acolo peste o fântână cu apă de izvor. 20Păstorii din Gherar s-au certat
însă cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.” Și a pus fântânii numele Esec26:20 Adică: Ceartă., pentru că se certaseră cu el. 21Apoi au săpat o altă fântână, pentru care iar au făcut gâlceavă, de aceea a numit-o Sitna26:21 Adică: Gâlceavă.. 22Pe urmă s-a mutat de acolo și a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat, și a numit-o Rehobot26:22 Adică: Lărgime., „căci”, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde
în ţară”. 23De acolo s-a suit la Beer-Șeba. 24Domnul i S-a arătat chiar în noaptea aceea și i-a zis: „Eu
sunt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme
, căci Eu sunt
cu tine. Te voi binecuvânta și îţi voi înmulţi sămânţa din pricina robului Meu Avraam.” 25Isaac a zidit
acolo un altar, a chemat
Numele Domnului și și-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fântână. 26Abimelec a venit din Gherar la el cu prietenul său Ahuzat și cu Picol
, căpetenia oștirii lui. 27Isaac le-a zis: „Pentru ce veniţi la mine voi
, care mă urâţi și m-aţi izgonit
de la voi?” 28Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este
cu tine. De aceea zicem: ‘Să fie un jurământ între noi, între noi și tine, și să facem un legământ cu tine! 29Anume, jură că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ţi-am făcut numai bine și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum
ești binecuvântat de Domnul.’” 30Isaac
le-a dat un ospăţ și au mâncat și au băut. 31S-au sculat dis-de-dimineaţă și s-au legat unul cu altul printr-un jurământ
. Isaac i-a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit în pace. 32În aceeași zi, niște robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fântâna pe care o săpau și i-au zis: „Am dat de apă!” 33Și el a numit-o Șiba26:33 Adică: Jurământ.. De aceea s-a pus cetăţii numele Beer-Șeba
până în ziua de azi.
Întâia căsătorie a lui Esau
34La vârsta de patruzeci
de ani, Esau a luat de neveste pe Iudita, fata hetitului Beeri, și pe Basmat, fata hetitului Elon. 35Ele
au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac și Rebeca.