351Dumnezeu a zis lui Iacov: „Scoală-te, suie-te la Betel
, locuiește acolo și ridică acolo un altar Dumnezeului care
ţi S-a arătat când
fugeai de fratele tău Esau.” 2Iacov a zis casei
lui și tuturor celor ce erau cu el: „Scoateţi dumnezeii străini
care sunt în mijlocul vostru, curăţiţi-vă
și schimbaţi-vă hainele, 3ca să ne sculăm și să ne suim la Betel, căci acolo voi ridica un altar Dumnezeului care
m-a ascultat în ziua necazului meu și
care a fost cu mine în călătoria pe care am făcut-o.” 4Ei au dat lui Iacov toţi dumnezeii străini care erau în mâinile lor și cerceii
pe care-i purtau în urechi. Iacov i-a îngropat în pământ, sub stejarul
de lângă Sihem. 5Apoi au plecat. Groaza
23:27
34:24Deut. 11:25Ios. 2:9
5:11 Sam. 14:152 Cron. 14:14
lui Dumnezeu s-a răspândit peste cetăţile care-i înconjurau, așa că locuitorii lor n-au urmărit pe fiii lui Iacov. 6Iacov și toţi cei ce erau cu el au ajuns la Luz
, adică Betel, în ţara Canaan. 7A zidit
acolo un altar și a numit locul acela El-Betel (Dumnezeul Betelului), căci acolo
i Se descoperise Dumnezeu când fugea de fratele său. 8Debora
, doica Rebecăi, a murit și a fost îngropată mai jos de Betel, sub stejarul căruia i s-a pus numele: „Stejarul jalei”. 9Dumnezeu
S-a arătat iarăși lui Iacov după întoarcerea lui din Padan-Aram și l-a binecuvântat. 10Dumnezeu i-a zis: „Numele tău
este Iacov, dar nu te vei mai chema Iacov, ci numele tău
va fi Israel.” Și i-a pus numele Israel. 11Dumnezeu i-a zis: „Eu sunt
Dumnezeul cel Atotputernic. Crește și înmulţește-te; un neam
și o mulţime de neamuri se vor naște din tine și chiar împăraţi vor ieși din coapsele tale. 12Ţie îţi voi da ţara pe
care am dat-o lui Avraam și lui Isaac și voi da ţara aceasta seminţei tale după tine.” 13Dumnezeu S-a înălţat
de la el, în locul unde îi vorbise. 14Și Iacov a ridicat
un stâlp de aducere aminte în locul unde îi vorbise Dumnezeu, un stâlp de piatră, pe care a adus o jertfă de băutură și a turnat untdelemn. 15Iacov a numit locul unde îi vorbise Dumnezeu, Betel
.
16Apoi au plecat din Betel și mai era o depărtare bunicică până la Efrata, când Rahelei i-au venit durerile nașterii. A avut o naștere grea 17și, în timpul durerilor nașterii, moașa i-a zis: „Nu te teme, căci
mai ai un fiu!” 18Și, pe când își dădea ea sufletul, căci trăgea să moară, i-a pus numele Ben-Oni (Fiul durerii mele), dar tatăl său l-a numit Beniamin (Fiul dreptei). 19Rahela
a murit și a fost îngropată pe drumul care duce la Efrata
4:11Mica 5:2Mat. 2:6
, sau Betleem. 20Iacov a ridicat un stâlp pe mormântul ei: acesta este stâlpul de pe mormântul Rahelei, care este
și azi.
21Israel a plecat mai departe și și-a întins cortul dincolo de Migdal-Eder
. 22Pe când locuia Israel în ţinutul acesta, Ruben s-a dus și s-a culcat
cu Bilha, ţiitoarea tatălui său. Și Israel a aflat. Fiii lui Iacov erau în număr de doisprezece. 23Fiii Leei: Ruben
, întâiul născut al lui Iacov, Simeon, Levi, Iuda, Isahar și Zabulon. 24Fiii Rahelei: Iosif și Beniamin. 25Fiii Bilhei, roaba Rahelei: Dan și Neftali. 26Fiii Zilpei, roaba Leei: Gad și Așer. Aceștia sunt fiii lui Iacov, care i s-au născut în Padan-Aram.
27Iacov a ajuns la tatăl său Isaac, la Mamre
, la Chiriat-Arba
15:13
, care este tot una cu Hebronul, unde locuiseră ca străini Avraam și Isaac. 28Zilele vieţii lui Isaac au fost de o sută optzeci de ani. 29Isaac și-a dat duhul și a murit și a fost
adăugat la poporul său, bătrân și sătul de zile. Fiii
săi, Esau și Iacov, l-au îngropat.
361Iată spiţa neamului lui Esau, adică Edom
. 2Esau și-a luat
neveste dintre fetele Canaanului: pe Ada, fata hetitului Elon, pe Oholibama
, fata Anei, fata hevitului Ţibeon, 3și pe Basmat
, fata lui Ismael, sora lui Nebaiot. 4Ada
a născut lui Esau pe Elifaz, Basmat a născut pe Reuel 5și Oholibama a născut pe Ieuș, Iaelam și Core. Aceștia sunt fiii lui Esau, care i s-au născut în ţara Canaan. 6Esau și-a luat nevestele, fiii și fiicele, toată lumea din casă, turmele, toate vitele și toată averea pe care și-o agonisise în ţara Canaan și s-a dus într-o altă ţară, departe de fratele său Iacov. 7Căci
bogăţiile lor erau prea mari ca să poată locui împreună și ţinutul
în care locuiau ca străini nu le mai putea ajunge din pricina turmelor lor. 8Esau s-a așezat în muntele
Seir. Esau
înseamnă Edom.
9Iată spiţa neamului lui Esau, tatăl edomiţilor, în muntele Seir. 10Iată numele fiilor lui Esau: Elifaz
, fiul Adei, nevasta lui Esau; Reuel, fiul Basmatei, nevasta lui Esau. 11Fiii lui Elifaz au fost: Teman, Omar, Ţefo, Gaetam și Chenaz. 12Și Timna era ţiitoarea lui Elifaz, fiul lui Esau; ea a născut lui Elifaz pe Amalec
. Aceștia sunt fiii Adei, nevasta lui Esau. 13Iată fiii lui Reuel: Nahat, Zerah, Șama și Miza. Aceștia sunt fiii Basmatei, nevasta lui Esau. 14Iată fiii Oholibamei, fata Anei, fata lui Ţibeon, nevasta lui Esau: Ea a născut lui Esau pe Ieuș, Iaelam și Core. 15Iată căpeteniile seminţiilor ieșite din fiii lui Esau. Iată fiii lui Elifaz, întâiul născut al lui Esau: căpetenia Teman, căpetenia Omar, căpetenia Ţefo, căpetenia Chenaz, 16căpetenia Core, căpetenia Gaetam, căpetenia Amalec. Aceștia sunt căpeteniile ieșite din Elifaz, în ţara Edom. Aceștia sunt fiii Adei. 17Iată fiii lui Reuel, fiul lui Esau: căpetenia Nahat, căpetenia Zerah, căpetenia Șama, căpetenia Miza. Aceștia sunt căpeteniile ieșite din Reuel, în ţara Edom. Aceștia sunt fiii Basmatei, nevasta lui Esau. 18Iată fiii Oholibamei, nevasta lui Esau: căpetenia Ieuș, căpetenia Iaelam, căpetenia Core. Aceștia sunt căpeteniile ieșite din Oholibama, fata Anei, nevasta lui Esau. 19Aceștia sunt fiii lui Esau și aceștia sunt căpeteniile seminţiilor lor. Esau înseamnă Edom.
20Iată fiii lui Seir
, Horitul
, vechii locuitori ai ţării: Lotan, Șobal, Ţibeon, Ana, 21Dișon, Eţer și Dișan. Aceștia sunt căpeteniile horiţilor, fiii lui Seir, în ţara Edom. 22Fiii lui Lotan au fost: Hori și Hemam. Sora lui Lotan a fost Timna. 23Iată fiii lui Șobal: Alvan, Manahat, Ebal, Șefo și Onam. 24Iată fiii lui Ţibeon: Aia și Ana. Ana acesta a găsit izvoarele calde în pustie, când păștea măgarii tatălui său Ţibeon. 25Iată fiii lui Ana: Dișon și Oholibama, fata lui Ana. 26Iată fiii lui Dișon: Hemdan, Eșban, Itran și Cheran. 27Iată fiii lui Eţer: Bilhan, Zaavan și Acan. 28Iată fiii lui Dișan: Uţ și Aran. 29Iată căpeteniile horiţilor: căpetenia Lotan, căpetenia Șobal, căpetenia Ţibeon, căpetenia Ana, 30căpetenia Dișon, căpetenia Eţer, căpetenia Dișan. Aceștia sunt căpeteniile horiţilor, căpeteniile pe care le-au avut în ţara lui Seir.
31Iată împăraţii
care au împărăţit în ţara Edom, înainte de a împărăţi un împărat peste copiii lui Israel. 32Bela, fiul lui Beor, a împărăţit peste Edom, și numele cetăţii lui era Dinhaba. 33Bela a murit și în locul lui a împărăţit Iobab, fiul lui Zerah din Boţra. 34Iobab a murit și în locul lui a împărăţit Hușam, din ţara temaniţilor. 35Hușam a murit și în locul lui a împărăţit Hadad, fiul lui Bedad. El a bătut pe Madian în câmpia Moabului. Numele cetăţii lui era Avit. 36Hadad a murit și în locul lui a împărăţit Samla din Masreca. 37Samla a murit și în locul lui a împărăţit Saul din Rehobot pe Râu. 38Saul a murit și în locul lui a împărăţit Baal-Hanan, fiul lui Acbor. 39Baal-Hanan, fiul lui Acbor, a murit și în locul lui a împărăţit Hadar
. Numele cetăţii lui era Pau și numele nevestei lui era Mehetabeel, fata lui Matred, fata lui Mezahab. 40Iată numele căpeteniilor
ieșite din Esau, după seminţiile lor, după ţinuturile lor și după numele lor: căpetenia Timna, căpetenia Alva, căpetenia Ietet, 41căpetenia Oholibama, căpetenia Ela, căpetenia Pinon, 42căpetenia Chenaz, căpetenia Teman, căpetenia Mibţar, 43căpetenia Magdiel, căpetenia Iram. Acestea sunt căpeteniile lui Edom, după locuinţele lor, în ţara pe care o aveau. Acesta este Esau, tatăl edomiţilor.
371Iacov a locuit în ţara Canaan, unde
locuise ca străin tatăl său. 2Iată istoria lui Iacov:
Iosif, la vârsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu fraţii lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele
. 3Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentru că îl născuse
la bătrâneţe, și i-a făcut o haină pestriţă37:3 Sau: o haină lungă, cu mâneci.. 4Fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toţi și au început să-l
urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească. 5Iosif a visat un vis și l-a istorisit fraţilor săi, care l-au urât și mai mult. 6El le-a zis: „Ia ascultaţi ce vis am visat! 7Noi
eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului și iată că snopul meu s-a ridicat și a stat în picioare, iar snopii voștri l-au înconjurat și s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.” 8Fraţii lui i-au zis: „Doar n-ai să împărăţești tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuiești tu pe noi?” Și l-au urât și mai mult din pricina viselor lui și din pricina cuvintelor lui. 9Iosif a mai visat un alt vis și l-a istorisit fraţilor săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele
, luna și unsprezece stele se aruncau cu faţa la pământ înaintea mea.” 10L-a istorisit tatălui său și fraţilor săi. Tatăl său l-a mustrat și i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta și fraţii
tăi să ne aruncăm cu faţa la pământ înaintea ta?” 11Fraţii
săi au început să-l pizmuiască, dar tatăl
său a ţinut minte lucrurile acestea. 12Fraţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor. 13Israel a zis lui Iosif: „Fraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el. 14Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacă fraţii tăi sunt sănătoși și dacă oile sunt bine și adu-mi vești.” L-a trimis astfel din Valea Hebronului
și Iosif a ajuns la Sihem. 15Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauţi?” 16„Caut pe fraţii mei”, a răspuns Iosif. „Spune-mi
, te rog, unde pasc ei oile?” 17Și omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan
.’” Iosif s-a dus după fraţii săi și i-a găsit la Dotan. 18Ei l-au zărit de departe și, până să se apropie de ei, s-au sfătuit
37:12,32
94:21Mat. 27:1Marcu 14:1Ioan 11:53Fapte 23:12
să-l omoare. 19Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise! 20Veniţi acum, să-l
6:17
27:4
omorâm și să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visele lui.” 21Ruben
a auzit lucrul acesta și l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viaţa!” 22Ruben le-a zis: „Să nu vărsaţi sânge, ci mai bine aruncaţi-l în groapa aceasta care este în pustie și nu puneţi mâna pe el.” Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor și să-l aducă înapoi la tatăl său. 23Când a ajuns Iosif la fraţii săi, aceștia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă pe care o avea pe el. 24L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea. 25Apoi
au șezut să mănânce. Ridicându-și ochii, au văzut o ceată
de ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător
și smirnă, pe care le duceau în Egipt. 26Atunci, Iuda a zis fraţilor săi: „Ce vom câștiga să ucidem pe fratele nostru și să-i ascundem
sângele? 27Veniţi mai bine să-l vindem ismaeliţilor și să nu punem mâna
pe el, căci este fratele
nostru, carne
din carnea noastră.” Și fraţii lui l-au ascultat. 28La trecerea negustorilor madianiţi
, au tras și au scos pe Iosif afară din groapă și l-au vândut
cu douăzeci
de sicli de argint ismaeliţilor, care l-au dus în Egipt.
29Ruben s-a întors la groapă și iată că Iosif nu mai era în groapă. El și-a rupt
hainele, 30s-a întors la fraţii săi și a zis: „Băiatul nu mai este
! Ce mă voi face eu?” 31Ei au luat atunci haina
lui Iosif și, junghiind un ţap, i-au înmuiat haina în sânge. 32Au trimis tatălui lor haina cea pestriţă, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.” 33Iacov a cunoscut-o și a zis: „Este haina fiului meu! O fiară
sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!” 34Și și-a rupt
hainele, și-a pus un sac pe coapse și a jelit multă vreme pe fiul său. 35Toţi fiii și toate fiicele lui au venit
ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând
mă voi coborî la fiul meu, în Locuinţa morţilor.” Și plângea astfel pe fiul său. 36Madianiţii
l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, și anume căpetenia străjerilor.