Esau se așază în Seir
361Iată spiţa neamului lui Esau, adică Edom
. 2Esau și-a luat
neveste dintre fetele Canaanului: pe Ada, fata hetitului Elon, pe Oholibama
, fata Anei, fata hevitului Ţibeon, 3și pe Basmat
, fata lui Ismael, sora lui Nebaiot. 4Ada
a născut lui Esau pe Elifaz, Basmat a născut pe Reuel 5și Oholibama a născut pe Ieuș, Iaelam și Core. Aceștia sunt fiii lui Esau, care i s-au născut în ţara Canaan. 6Esau și-a luat nevestele, fiii și fiicele, toată lumea din casă, turmele, toate vitele și toată averea pe care și-o agonisise în ţara Canaan și s-a dus într-o altă ţară, departe de fratele său Iacov. 7Căci
bogăţiile lor erau prea mari ca să poată locui împreună și ţinutul
în care locuiau ca străini nu le mai putea ajunge din pricina turmelor lor. 8Esau s-a așezat în muntele
Seir. Esau
înseamnă Edom.
Urmașii lui Esau
9Iată spiţa neamului lui Esau, tatăl edomiţilor, în muntele Seir. 10Iată numele fiilor lui Esau: Elifaz
, fiul Adei, nevasta lui Esau; Reuel, fiul Basmatei, nevasta lui Esau. 11Fiii lui Elifaz au fost: Teman, Omar, Ţefo, Gaetam și Chenaz. 12Și Timna era ţiitoarea lui Elifaz, fiul lui Esau; ea a născut lui Elifaz pe Amalec
. Aceștia sunt fiii Adei, nevasta lui Esau. 13Iată fiii lui Reuel: Nahat, Zerah, Șama și Miza. Aceștia sunt fiii Basmatei, nevasta lui Esau. 14Iată fiii Oholibamei, fata Anei, fata lui Ţibeon, nevasta lui Esau: Ea a născut lui Esau pe Ieuș, Iaelam și Core. 15Iată căpeteniile seminţiilor ieșite din fiii lui Esau. Iată fiii lui Elifaz, întâiul născut al lui Esau: căpetenia Teman, căpetenia Omar, căpetenia Ţefo, căpetenia Chenaz, 16căpetenia Core, căpetenia Gaetam, căpetenia Amalec. Aceștia sunt căpeteniile ieșite din Elifaz, în ţara Edom. Aceștia sunt fiii Adei. 17Iată fiii lui Reuel, fiul lui Esau: căpetenia Nahat, căpetenia Zerah, căpetenia Șama, căpetenia Miza. Aceștia sunt căpeteniile ieșite din Reuel, în ţara Edom. Aceștia sunt fiii Basmatei, nevasta lui Esau. 18Iată fiii Oholibamei, nevasta lui Esau: căpetenia Ieuș, căpetenia Iaelam, căpetenia Core. Aceștia sunt căpeteniile ieșite din Oholibama, fata Anei, nevasta lui Esau. 19Aceștia sunt fiii lui Esau și aceștia sunt căpeteniile seminţiilor lor. Esau înseamnă Edom.
Urmașii lui Seir
20Iată fiii lui Seir
, Horitul
, vechii locuitori ai ţării: Lotan, Șobal, Ţibeon, Ana, 21Dișon, Eţer și Dișan. Aceștia sunt căpeteniile horiţilor, fiii lui Seir, în ţara Edom. 22Fiii lui Lotan au fost: Hori și Hemam. Sora lui Lotan a fost Timna. 23Iată fiii lui Șobal: Alvan, Manahat, Ebal, Șefo și Onam. 24Iată fiii lui Ţibeon: Aia și Ana. Ana acesta a găsit izvoarele calde în pustie, când păștea măgarii tatălui său Ţibeon. 25Iată fiii lui Ana: Dișon și Oholibama, fata lui Ana. 26Iată fiii lui Dișon: Hemdan, Eșban, Itran și Cheran. 27Iată fiii lui Eţer: Bilhan, Zaavan și Acan. 28Iată fiii lui Dișan: Uţ și Aran. 29Iată căpeteniile horiţilor: căpetenia Lotan, căpetenia Șobal, căpetenia Ţibeon, căpetenia Ana, 30căpetenia Dișon, căpetenia Eţer, căpetenia Dișan. Aceștia sunt căpeteniile horiţilor, căpeteniile pe care le-au avut în ţara lui Seir.
Împăraţii Edomului
31Iată împăraţii
care au împărăţit în ţara Edom, înainte de a împărăţi un împărat peste copiii lui Israel. 32Bela, fiul lui Beor, a împărăţit peste Edom, și numele cetăţii lui era Dinhaba. 33Bela a murit și în locul lui a împărăţit Iobab, fiul lui Zerah din Boţra. 34Iobab a murit și în locul lui a împărăţit Hușam, din ţara temaniţilor. 35Hușam a murit și în locul lui a împărăţit Hadad, fiul lui Bedad. El a bătut pe Madian în câmpia Moabului. Numele cetăţii lui era Avit. 36Hadad a murit și în locul lui a împărăţit Samla din Masreca. 37Samla a murit și în locul lui a împărăţit Saul din Rehobot pe Râu. 38Saul a murit și în locul lui a împărăţit Baal-Hanan, fiul lui Acbor. 39Baal-Hanan, fiul lui Acbor, a murit și în locul lui a împărăţit Hadar
. Numele cetăţii lui era Pau și numele nevestei lui era Mehetabeel, fata lui Matred, fata lui Mezahab. 40Iată numele căpeteniilor
ieșite din Esau, după seminţiile lor, după ţinuturile lor și după numele lor: căpetenia Timna, căpetenia Alva, căpetenia Ietet, 41căpetenia Oholibama, căpetenia Ela, căpetenia Pinon, 42căpetenia Chenaz, căpetenia Teman, căpetenia Mibţar, 43căpetenia Magdiel, căpetenia Iram. Acestea sunt căpeteniile lui Edom, după locuinţele lor, în ţara pe care o aveau. Acesta este Esau, tatăl edomiţilor.
Iosif vândut de fraţii săi
371Iacov a locuit în ţara Canaan, unde
locuise ca străin tatăl său. 2Iată istoria lui Iacov:
Iosif, la vârsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu fraţii lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele
. 3Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentru că îl născuse
la bătrâneţe, și i-a făcut o haină pestriţă37:3 Sau: o haină lungă, cu mâneci.. 4Fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toţi și au început să-l
urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească. 5Iosif a visat un vis și l-a istorisit fraţilor săi, care l-au urât și mai mult. 6El le-a zis: „Ia ascultaţi ce vis am visat! 7Noi
eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului și iată că snopul meu s-a ridicat și a stat în picioare, iar snopii voștri l-au înconjurat și s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.” 8Fraţii lui i-au zis: „Doar n-ai să împărăţești tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuiești tu pe noi?” Și l-au urât și mai mult din pricina viselor lui și din pricina cuvintelor lui. 9Iosif a mai visat un alt vis și l-a istorisit fraţilor săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele
, luna și unsprezece stele se aruncau cu faţa la pământ înaintea mea.” 10L-a istorisit tatălui său și fraţilor săi. Tatăl său l-a mustrat și i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta și fraţii
tăi să ne aruncăm cu faţa la pământ înaintea ta?” 11Fraţii
săi au început să-l pizmuiască, dar tatăl
său a ţinut minte lucrurile acestea. 12Fraţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor. 13Israel a zis lui Iosif: „Fraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el. 14Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacă fraţii tăi sunt sănătoși și dacă oile sunt bine și adu-mi vești.” L-a trimis astfel din Valea Hebronului
și Iosif a ajuns la Sihem. 15Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauţi?” 16„Caut pe fraţii mei”, a răspuns Iosif. „Spune-mi
, te rog, unde pasc ei oile?” 17Și omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan
.’” Iosif s-a dus după fraţii săi și i-a găsit la Dotan. 18Ei l-au zărit de departe și, până să se apropie de ei, s-au sfătuit
37:12,32
94:21Mat. 27:1Marcu 14:1Ioan 11:53Fapte 23:12
să-l omoare. 19Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise! 20Veniţi acum, să-l
6:17
27:4
omorâm și să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visele lui.” 21Ruben
a auzit lucrul acesta și l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viaţa!” 22Ruben le-a zis: „Să nu vărsaţi sânge, ci mai bine aruncaţi-l în groapa aceasta care este în pustie și nu puneţi mâna pe el.” Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor și să-l aducă înapoi la tatăl său. 23Când a ajuns Iosif la fraţii săi, aceștia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă pe care o avea pe el. 24L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea. 25Apoi
au șezut să mănânce. Ridicându-și ochii, au văzut o ceată
de ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător
și smirnă, pe care le duceau în Egipt. 26Atunci, Iuda a zis fraţilor săi: „Ce vom câștiga să ucidem pe fratele nostru și să-i ascundem
sângele? 27Veniţi mai bine să-l vindem ismaeliţilor și să nu punem mâna
pe el, căci este fratele
nostru, carne
din carnea noastră.” Și fraţii lui l-au ascultat. 28La trecerea negustorilor madianiţi
, au tras și au scos pe Iosif afară din groapă și l-au vândut
cu douăzeci
de sicli de argint ismaeliţilor, care l-au dus în Egipt.
Jalea lui Iacov
29Ruben s-a întors la groapă și iată că Iosif nu mai era în groapă. El și-a rupt
hainele, 30s-a întors la fraţii săi și a zis: „Băiatul nu mai este
! Ce mă voi face eu?” 31Ei au luat atunci haina
lui Iosif și, junghiind un ţap, i-au înmuiat haina în sânge. 32Au trimis tatălui lor haina cea pestriţă, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.” 33Iacov a cunoscut-o și a zis: „Este haina fiului meu! O fiară
sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!” 34Și și-a rupt
hainele, și-a pus un sac pe coapse și a jelit multă vreme pe fiul său. 35Toţi fiii și toate fiicele lui au venit
ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând
mă voi coborî la fiul meu, în Locuinţa morţilor.” Și plângea astfel pe fiul său. 36Madianiţii
l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, și anume căpetenia străjerilor.
Iuda și Tamar
381În vremea aceea, Iuda a părăsit pe fraţii săi și a tras
la un om din Adulam, numit Hira. 2Acolo, Iuda a văzut
pe fata unui canaanit, numit Șua
. A luat-o de nevastă și s-a culcat cu ea. 3Ea a rămas însărcinată și a născut un fiu, pe care l-a numit Er
. 4A rămas iarăși însărcinată și a mai născut un fiu, căruia i-a pus numele Onan
. 5A mai născut iarăși un fiu, căruia i-a pus numele Șela
; Iuda era la Czib când a născut ea. 6Iuda a luat
întâiului său născut, Er, o nevastă numită Tamar. 7Er
, întâiul născut al lui Iuda, era rău înaintea Domnului, și
Domnul l-a omorât. 8Atunci, Iuda a zis lui Onan: „Du-te la nevasta fratelui
tău, ia-o de nevastă, ca cumnat, și ridică sămânţă fratelui tău.” 9Onan, știind că sămânţa aceasta n-are să fie a
lui, vărsa sămânţa pe pământ ori de câte ori se culca cu nevasta fratelui său, ca să nu dea sămânţă fratelui său. 10Ce făcea el n-a plăcut Domnului, care l-a omorât și
pe el. 11Atunci, Iuda a zis nurorii sale Tamar: „Rămâi
văduvă în
casa tatălui tău până va crește fiul meu Șela.” Zicea așa ca să nu moară și Șela ca fraţii lui. Tamar s-a dus și a locuit în casa tatălui ei.
Păcătuirea lui Iuda cu Tamar
12Au trecut multe zile și fata lui Șua, nevasta lui Iuda, a murit. După ce au trecut
zilele de jale, Iuda s-a suit
la Timna, la cei ce-i tundeau oile, el și prietenul său Hira, Adulamitul. 13Au dat de veste Tamarei despre lucrul acesta și i-au zis: „Iată că socru-tău se suie la Timna, ca să-și tundă oile.” 14Atunci, ea și-a lepădat hainele de văduvă, s-a acoperit cu o maramă, s-a îmbrăcat în alte haine și a șezut
jos la intrarea în Enaim, pe drumul care duce la Timna, căci vedea că Șela se făcuse mare
, și ea nu-i fusese dată de nevastă. 15Iuda a văzut-o și a luat-o drept curvă, pentru că își acoperise faţa. 16S-a abătut la ea din drum și a zis: „Lasă-mă să mă culc cu tine!” Căci n-a cunoscut-o că era noră-sa. Ea a zis: „Ce-mi dai ca să te culci cu mine?” 17El a răspuns: „Am
să-ţi trimit un ied din turma mea.” Ea a zis: „Îmi dai un
zălog până îl vei trimite?” 18El a răspuns: „Ce zălog să-ţi dau?” Ea a zis: „Inelul
tău, lanţul tău și toiagul pe care-l ai în mână.” El i le-a dat. Apoi s-a culcat cu ea și ea a rămas însărcinată de la el. 19Ea s-a sculat și a plecat; și-a scos marama
și s-a îmbrăcat iarăși în hainele de văduvă. 20Iuda a trimis iedul prin prietenul său Adulamitul, ca să scoată zălogul din mâinile femeii. Dar acesta n-a găsit-o. 21A întrebat pe oamenii locului și a zis: „Unde este curva aceea care stătea aici, la Enaim, pe drum?” Ei au răspuns: „N-a fost nicio curvă aici.” 22Adulamitul s-a întors la Iuda și i-a spus: „N-am găsit-o și chiar oamenii de acolo au zis: ‘N-a fost nicio curvă aici.’” 23Iuda a zis: „Ţină ce a luat, numai să nu ne facem de râs. Iată, am trimis iedul acesta, și n-ai găsit-o.” 24Cam după trei luni, au venit și au spus lui Iuda: „Tamar, noră-ta, a curvit
și a rămas chiar însărcinată în urma curvirii ei.” Și Iuda a zis: „Scoateţi-o afară ca să fie
arsă.” 25După ce au scos-o afară, ea a trimis să spună socrului său: „De la omul acela ale cui sunt lucrurile acestea am rămas eu însărcinată; vezi
, te rog, ale cui sunt inelul
acesta, lanţurile acestea și toiagul acesta.” 26Iuda le-a cunoscut
și a zis: „Ea este mai puţin vinovată
decât mine, fiindcă n-am dat-o
de nevastă fiului meu Șela.” Și nu s-a mai împreunat
cu ea de atunci. 27Când i-a venit vremea să nască, iată că în pântecele ei erau doi gemeni. 28Și, în timpul nașterii, unul a scos mâna înainte; moașa i-a apucat mâna și a legat-o cu un fir roșu, zicând: „Acesta a ieșit cel dintâi.” 29Dar el a tras mâna înapoi și a ieșit frate-său. Atunci, moașa a zis: „Ce spărtură ai făcut!” De aceea i-a pus numele Pereţ
(Spărtură). 30În urmă a ieșit fratele lui, care avea firul roșu la mână; de aceea i-au pus numele Zerah (Cărămiziu).
