Iosif în Egipt
391Iosif a fost dus în Egipt, și Potifar
, dregătorul lui Faraon, căpetenia străjerilor, un egiptean, l-a cumpărat
de la ismaeliţii care-l aduseseră acolo. 2Domnul
a fost cu Iosif, așa că toate îi mergeau bine; el locuia în casa stăpânului său, egipteanul. 3Stăpânul lui a văzut că Domnul era cu el și că Domnul făcea
să-i meargă bine ori de ce se apuca. 4Iosif
a căpătat mare trecere înaintea stăpânului său, care l-a luat în slujba lui, l-a pus mai-mare peste
casa lui și i-a încredinţat tot ce avea. 5De îndată ce Potifar l-a pus mai-mare peste casa lui și peste tot ce avea, Domnul a binecuvântat
casa egipteanului din pricina lui Iosif, și binecuvântarea Domnului a fost peste tot ce avea el: fie acasă, fie la câmp. 6Egipteanul a lăsat pe mâinile lui Iosif tot ce avea și n-avea altă grijă decât să mănânce și să bea. Dar Iosif era frumos la statură
și plăcut la chip.
Fecioria lui Iosif
7După câtăva vreme, s-a întâmplat că nevasta stăpânului său a pus ochii pe Iosif și a zis: „Culcă-te
cu mine!” 8El n-a voit și a zis nevestei stăpânului său: „Vezi că stăpânul meu nu-mi cere socoteală de nimic din casă și mi-a dat pe mână tot ce are. 9El nu este mai mare decât mine în casa aceasta și nu mi-a oprit nimic, afară de tine, pentru că ești nevasta lui. Cum
aș putea să fac eu un rău atât de mare și să păcătuiesc
împotriva lui Dumnezeu?” 10Măcar că ea vorbea în toate zilele lui Iosif, el n-a voit să se culce și să se împreune cu ea. 11Într-o zi, când intrase în casă ca să-și facă lucrul și când nu era acolo niciunul din oamenii casei, 12ea
l-a apucat de haină, zicând: „Culcă-te cu mine!” El i-a lăsat haina în mână și a fugit afară din casă. 13Când a văzut ea că-i lăsase haina în mână și fugise afară, 14a chemat oamenii din casă și le-a zis: „Vedeţi, ne-a adus un evreu ca să-și bată joc de noi! Omul acesta a venit la mine ca să se culce cu mine, dar eu am ţipat în gura mare. 15Și, când a văzut că ridic glasul și strig, și-a lăsat haina lângă mine și a fugit afară.” 16Și a pus haina lui Iosif lângă ea până s-a întors acasă stăpânul lui. 17Atunci i-a vorbit
astfel: „Robul acela evreu pe care ni l-ai adus a venit la mine ca să-și bată joc de mine. 18Și cum am ridicat glasul și am ţipat, și-a lăsat haina lângă mine și a fugit afară.” 19După ce a auzit cuvintele nevestei sale, care-i zicea: „Iată ce mi-a făcut robul tău”, stăpânul lui Iosif s-a mâniat
foarte tare. 20A luat pe Iosif și l-a aruncat
în temniţă
, în locul unde erau închiși întemniţaţii împăratului, și astfel Iosif a stat acolo, în temniţă.
Iosif în temniţă
21Domnul a fost cu Iosif și Și-a întins bunătatea peste el. L-a făcut
11:3
12:36Ps. 106:46Prov. 16:7Dan. 1:9Fapte 7:9,10
să capete trecere înaintea mai-marelui temniţei. 22Și mai-marele temniţei a pus
sub privegherea lui pe toţi întemniţaţii care erau în temniţă. Și nimic nu se făcea acolo decât prin el. 23Mai-marele temniţei nu se mai îngrijea de nimic din ce avea Iosif în mână, pentru că Domnul
era cu el. Și Domnul îi dădea izbândă în tot ce făcea.