Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 (BDC)
41

Iosif tâlcuiește visele lui Faraon

411După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lângă râu (Nil). 2Și iată că șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup s-au suit din râu și au început să pască prin mlaștini. 3După ele s-au mai suit din râu alte șapte vaci, urâte la vedere și slabe la trup, și s-au așezat lângă ele, pe marginea râului. 4Vacile urâte la vedere și slabe la trup au mâncat pe cele șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup. Și Faraon s-a trezit. 5A adormit din nou și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grâu grase și frumoase au crescut pe același pai. 6Și după ele au răsărit alte șapte spice, slabe și arse de vântul de răsărit. 7Spicele slabe au înghiţit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon s-a trezit. Iată visul. 8Dimineaţa, Faraon s-a tulburat

41:8
Dan. 2:1
4:5,19
și a trimis să cheme pe toţi magii
41:8
Exod 7:11,22Is. 29:14Dan. 1:20
2:2
4:7
și pe toţi înţelepţii
41:8
Mat. 2:1
Egiptului. Le-a istorisit visele lui. Dar nimeni n-a putut să le tălmăcească lui Faraon. 9Atunci, mai-marele paharnicilor a luat cuvântul și a zis lui Faraon: „Mi-aduc aminte astăzi de greșeala mea. 10Faraon se mâniase
41:10
Cap. 40:2,3.
pe slujitorii lui și mă aruncase
41:10
Cap. 39:20.
în temniţă, în casa căpeteniei străjerilor, pe mine și pe mai-marele pitarilor. 11Amândoi am
41:11
Cap. 40:5.
visat câte un vis în aceeași noapte, și anume fiecare din noi a visat un vis care a primit o tălmăcire deosebită. 12Era acolo cu noi un tânăr evreu, rob
41:12
Cap. 37:36.
al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit visele noastre, și el ni le-a tălmăcit
41:12
Cap. 40:12.
și ne-a spus întocmai ce înseamnă visul fiecăruia. 13Lucrurile s-au întâmplat întocmai după
41:13
Cap. 40:22.
tălmăcirea pe care ne-o dăduse el. Pe mine, Faraon m-a pus iarăși în slujba mea, iar pe mai-marele pitarilor l-a spânzurat.” 14Faraon
41:14
Ps. 105:20
a trimis să cheme pe Iosif. L-au scos
41:14
Dan. 2:25
în grabă din temniţă
41:14
1 Sam. 2:8Ps. 113:7,8
. Iosif s-a ras, și-a schimbat hainele și s-a dus la Faraon. 15Faraon a zis lui Iosif: „Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut tălmăci și am
41:15
Vers. 12.
aflat că tu tălmăcești un vis îndată după ce l-ai auzit.” 16Iosif a răspuns lui Faraon: „Nu eu
41:16
Dan. 2:30Fapte 3:122 Cor. 3:5
! Dumnezeu
41:16
Cap. 40:8.
este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!” 17Faraon a început să istorisească atunci lui Iosif: „În visul meu
41:17
Vers. 1.
, se făcea că stăteam pe malul râului. 18Și deodată, șapte vaci grase la trup și frumoase la chip s-au suit din râu și au început să pască prin mlaștini. 19După ele, s-au suit alte șapte vaci slabe, foarte urâte la chip și sfrijite: n-am mai văzut altele așa de urâte în toată ţara Egiptului. 20Vacile cele sfrijite și slabe au mâncat pe cele șapte vaci dintâi, care erau grase. 21Le-au înghiţit, fără să se poată cunoaște că intraseră în pântecele lor; ba încă înfăţișarea lor era tot așa de urâtă ca mai înainte. Și m-am deșteptat. 22Am mai văzut în vis șapte spice pline și frumoase, care creșteau pe același pai. 23Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vântul de răsărit. 24Spicele slabe au înghiţit pe cele șapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor
41:24
Vers. 8.
, dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci.” 25Iosif a zis lui Faraon: „Ce a visat Faraon înseamnă un singur lucru: Dumnezeu
41:25
Dan. 2:28,29,45Apoc. 4:1
a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă. 26Cele șapte vaci frumoase înseamnă șapte ani și cele șapte spice frumoase înseamnă șapte ani: este un singur vis. 27Cele șapte vaci sfrijite și urâte, care se suiau după cele dintâi, înseamnă șapte ani, și cele șapte spice goale, arse de vântul de răsărit, vor fi șapte ani
41:27
2 Împ. 8:1
de foamete. 28Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon ce are
41:28
Vers. 25.
să facă. 29Iată, vor fi șapte
41:29
Vers. 47.
ani de mare belșug în toată ţara Egiptului. 30După ei, vor veni
41:30
Vers. 54.
șapte ani de foamete, așa că se va uita tot belșugul acesta în ţara Egiptului, și foametea
41:30
Cap. 47:13.
va topi ţara. 31Foametea aceasta care va urma va fi așa de mare că nu se va mai cunoaște belșugul în ţară. 32Cât privește faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărât
41:32
Num. 23:19Is. 46:10,11
din partea lui Dumnezeu și că Dumnezeu Se va grăbi să-l aducă la îndeplinire. 33Acum, Faraon să aleagă un om priceput și înţelept și să-l pună în fruntea ţării Egiptului. 34Faraon să pună prefecţi în ţară, ca să ridice
41:34
Prov. 6:6-8
o cincime din roadele Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. 35Să se strângă
41:35
Vers. 48.
toate bucatele din acești ani buni care au să vină; să se facă, la îndemâna lui Faraon, grămezi de grâu, provizii în cetăţi, și să le păzească. 36Bucatele acestea vor fi provizia ţării pentru cei șapte ani de foamete care vor veni în ţara Egiptului, pentru ca ţara să nu fie prăpădită
41:36
Cap. 47:15,19.
de foamete.”

Înălţarea lui Iosif

37Cuvintele

41:37
Ps. 105:19Fapte 7:10
acestea au plăcut lui Faraon și tuturor slujitorilor lui. 38Și Faraon a zis slujitorilor săi: „Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care
41:38
Num. 27:18Iov 32:8Prov. 2:6Dan. 4:8,18
5:11,14
6:3
să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?” 39Și Faraon a zis lui Iosif: „Fiindcă Dumnezeu ţi-a făcut cunoscute toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atât de priceput și atât de înţelept ca tine. 40Te pun
41:40
Ps. 105:21,22Fapte 7:10
mai-mare peste casa mea și tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai presus de tine.” 41Faraon a zis lui Iosif: „Uite, îţi dau
41:41
Dan. 6:3
stăpânire peste toată ţara Egiptului.” 42Faraon și-a scos
41:42
Est. 3:10
8:2,8
inelul din deget și l-a pus în degetul lui Iosif; l-a îmbrăcat
41:42
Est. 8:15
cu haine de in subţire și i-a pus
41:42
Dan. 5:7,29
un lanţ de aur la gât. 43L-a suit în carul care venea după al lui și strigau
41:43
Est. 6:9Fapte 7:10
înaintea lui: „În genunchi!” Astfel i-a dat Faraon stăpânire peste toată ţara Egiptului. 44Și a mai zis lui Iosif: „Eu sunt Faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mâna, nici piciorul, în toată ţara Egiptului.” 45Faraon a pus lui Iosif numele: Ţafnat-Paeneah (Descoperitor de taine) și i-a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Și Iosif a pornit să cerceteze ţara Egiptului. 46Iosif era în vârstă de treizeci de ani când s-a înfăţișat
41:46
1 Sam. 16:211 Împ. 12:6,8Dan. 1:19
înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, și a plecat de la Faraon și a străbătut toată ţara Egiptului. 47În timpul celor șapte ani de rod, pământul a dat bucate din belșug. 48Iosif a strâns toate bucatele din acești șapte ani de belșug în ţara Egiptului. A făcut provizii în cetăţi, punând în fiecare cetate bucatele de pe câmpul de primprejur. 49Iosif a strâns grâu ca nisipul
41:49
Cap. 22:17.
mării, atât de mult, că au încetat să-l mai măsoare, pentru că era fără măsură.

Iosif strânge bucate în Egipt

50Înaintea anilor de foamete, i s-au născut lui Iosif

41:50
Cap. 46:20;
doi fii, pe care i-a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. 51Iosif a pus întâiului născut numele Manase (Uitare); „căci”, a zis el, „Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele și toată casa tatălui meu”. 52Și celui de al doilea i-a pus numele Efraim (Rodire); „căci”, a zis el, „Dumnezeu m-a făcut
41:52
Cap. 49:22.
roditor în ţara întristării mele”. 53Cei șapte ani de belșug care au fost în ţara Egiptului au trecut 54și au început
41:54
Ps. 105:16Fapte 7:11
să vină cei șapte ani de foamete, așa cum
41:54
Vers. 30.
vestise Iosif. În toate ţările era foamete, dar în toată ţara Egiptului era pâine. 55Când a flămânzit, în sfârșit, toată ţara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să-i dea pâine. Faraon a spus tuturor egiptenilor: „Duceţi-vă la Iosif și faceţi ce vă va spune el.” 56Foametea bântuia în toată ţara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii și a vândut
41:56
Cap. 42:6;
grâu egiptenilor. Foametea creștea din ce în ce mai mult în ţara Egiptului. 57Și din toate ţările
41:57
Deut. 9:28
venea lumea în Egipt ca să cumpere grâu de la Iosif, căci în toate ţările era foamete mare.

42

Fraţii lui Iosif

421Când a auzit Iacov

42:1
Fapte 7:12
că este grâu în Egipt, a zis fiilor săi: „Pentru ce staţi și vă uitaţi unii la alţii?” 2Și a zis: „Iată, aud că este grâu în Egipt; coborâţi-vă și cumpăraţi-ne grâu de acolo, ca să trăim
42:2
Cap. 43:8.
și să nu murim.” 3Zece fraţi ai lui Iosif s-au coborât în Egipt ca să cumpere grâu. 4Iacov n-a trimis cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, de teamă să
42:4
Vers. 38.
nu i se întâmple vreo nenorocire. 5Fiii lui Israel au venit să cumpere și ei grâu, împreună cu cei ce veneau pentru același lucru, căci în Canaan
42:5
Fapte 7:11
era foamete.

Întâia călătorie a fiilor lui Iacov în Egipt

6Iosif era mai-mare în ţară; el vindea grâu la tot poporul din ţară

42:6
Cap. 41:41.
. Fraţii lui Iosif au venit și s-au aruncat
42:6
Cap. 37:7.
cu faţa la pământ înaintea lui. 7Iosif, cum a văzut pe fraţii săi, i-a cunoscut, dar s-a făcut că le este străin, le-a vorbit aspru și le-a zis: „De unde veniţi?” Ei au răspuns: „Venim din ţara Canaan ca să cumpărăm merinde.” 8Iosif a cunoscut pe fraţii săi, dar ei nu l-au cunoscut. 9Iosif și-a adus aminte
42:9
Cap. 37:5,9.
de visele pe care le visase cu privire la ei și le-a zis: „Voi sunteţi iscoade; aţi venit numai ca să cercetaţi locurile slabe ale ţării.” 10Ei i-au răspuns: „Nu, domnul meu, robii tăi au venit să cumpere hrană. 11Noi toţi suntem fiii aceluiași om; suntem oameni de treabă, robii tăi nu sunt iscoade.” 12El le-a zis: „Ba nu, aţi venit să cercetaţi locurile slabe ale ţării.” 13Ei au răspuns: „Noi, robii tăi, suntem doisprezece fraţi, fii ai aceluiași om, din ţara Canaan; și, iată, cel mai tânăr este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este
42:13
Cap. 37:30;
în viaţă.” 14Iosif le-a zis: „V-am spus că sunteţi iscoade. 15Iată cum veţi fi încercaţi. Pe viaţa
42:15
1 Sam. 1:26
17:55
lui Faraon că nu veţi ieși de aici până nu va veni fratele vostru cel tânăr! 16Trimiteţi pe unul din voi să aducă pe fratele vostru, iar voi rămâneţi la opreală. Cuvintele voastre vor fi puse astfel la încercare și voi ști dacă adevărul este cu voi sau nu; altfel, pe viaţa lui Faraon că sunteţi niște iscoade.” 17Și i-a aruncat pe toţi trei zile în temniţă. 18A treia zi, Iosif le-a zis: „Faceţi lucrul acesta, și veţi trăi. Eu
42:18
Lev. 25:43Neem. 5:15
mă tem de Dumnezeu! 19Dacă sunteţi oameni de treabă, să rămână unul din fraţii voștri închis în temniţa voastră, iar ceilalţi plecaţi, luaţi grâu ca să vă hrăniţi familiile 20și aduceţi-mi
42:20
Vers. 34. Cap. 44:23;
pe fratele vostru cel tânăr, pentru ca vorbele voastre să fie puse astfel la încercare și să scăpaţi de moarte.” Și așa au făcut. 21Ei au zis atunci unul către altul: „Da, am fost vinovaţi
42:21
Iov 36:8,9Osea 5:15
faţă de fratele nostru, căci am văzut neliniștea sufletului lui când ne ruga, și nu l-am ascultat! Pentru aceea
42:21
Prov. 21:13Mat. 7:2
vine peste noi necazul acesta.” 22Ruben a luat cuvântul și le-a zis: „Nu vă spuneam
42:22
Cap. 37:21.
eu să nu faceţi o astfel de nelegiuire faţă de băiatul acesta? Dar n-aţi ascultat. Acum iată că ni se cere
42:22
Cap. 9:5.
socoteală pentru sângele lui.” 23Ei nu știau că Iosif îi înţelegea, căci vorbea cu ei printr-un tălmaci. 24Iosif a plecat la o parte de la ei ca să plângă. În urmă s-a întors și le-a vorbit, apoi a luat dintre ei pe Simeon și a pus să-l lege cu lanţuri în faţa lor.

Întoarcerea fraţilor lui Iosif

25Iosif a poruncit să li se umple sacii cu grâu, să pună argintul fiecăruia în sacul lui și să li se dea merinde pentru drum. Și așa

42:25
Mat. 5:44Rom. 12:17,20,21
s-a făcut. 26Ei și-au încărcat grâul pe măgari și au plecat. 27Unul
42:27
Cap. 43:21.
dintre ei și-a deschis sacul ca să dea nutreţ măgarului în locul unde au rămas peste noapte. A văzut argintul la gura sacului 28și a zis fraţilor săi: „Argintul meu mi s-a dat înapoi și iată-l în sacul meu.” Atunci li s-a tăiat inima și au zis unul altuia, tremurând: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?” 29S-au întors la tatăl lor Iacov, în ţara Canaan, și i-au istorisit tot ce li se întâmplase. Ei au zis: 30„Omul acela, care este domnul ţării, ne-a vorbit
42:30
Vers. 7.
aspru și ne-a luat drept iscoade. 31Noi i-am spus: ‘Suntem oameni de treabă, nu suntem iscoade. 32Suntem doisprezece fraţi, fii ai tatălui nostru; unul nu mai este, și cel mai tânăr este azi cu tatăl nostru în ţara Canaan.’ 33Și omul acela, care este domnul ţării, ne-a zis: ‘Iată cum
42:33
Vers. 15,19,20.
voi cunoaște dacă sunteţi oameni de treabă. Lăsaţi la mine pe unul din fraţii voștri, luaţi merinde pentru familiile voastre, plecaţi 34și aduceţi-mi pe fratele vostru cel tânăr. Voi ști astfel că nu sunteţi iscoade, ci sunteţi oameni de treabă; apoi vă voi da înapoi pe fratele vostru și veţi putea să străbateţi
42:34
Cap. 34:10.
ţara în voie.’” 35Când și-au golit sacii, iată că legătura
42:35
Cap. 34:21.
cu argintul fiecăruia era în sacul lui. Ei și tatăl lor au văzut legăturile cu argintul și s-au temut. 36Tatăl lor Iacov le-a zis: „Voi mă lipsiţi
42:36
Cap. 43:14.
de copii: Iosif nu mai este, Simeon nu mai este și voiţi să luaţi și pe Beniamin. Toate acestea pe mine mă lovesc!” 37Ruben a zis tatălui său: „Să-mi omori pe amândoi fiii mei dacă nu-ţi voi aduce înapoi pe Beniamin; dă-l în mâna mea și ţi-l voi aduce înapoi.” 38Iacov a zis: „Fiul meu nu se poate coborî împreună cu voi; căci fratele
42:38
Vers. 13. Cap. 37:33;
lui a murit și el a rămas singur; dacă i s-ar întâmpla vreo nenorocire
42:38
Vers. 4. Cap. 44:29.
în călătoria pe care o faceţi, cu durere îmi veţi coborî perii mei cei albi
42:38
Cap. 37:35;
în Locuinţa morţilor.”

43

A doua călătorie a fiilor lui Iacov în Egipt

431Foametea bântuia

43:1
Cap. 41:54,57.
greu în ţară. 2Când au isprăvit de mâncat grâul pe care-l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: „Duceţi-vă iarăși și cumpăraţi-ne ceva merinde.” 3Iuda i-a răspuns: „Omul acela ne-a spus curat: ‘Să nu-mi mai vedeţi faţa dacă fratele vostru
43:3
Cap. 42:20;
nu va fi cu voi.’ 4Dacă vrei deci să trimiţi pe fratele nostru cu noi, ne vom coborî și-ţi vom cumpăra merinde. 5Dar, dacă nu vrei să-l trimiţi, nu ne vom coborî, căci omul acela ne-a spus: ‘Să nu-mi mai vedeţi faţa dacă fratele vostru nu va fi cu voi!’” 6Israel a zis atunci: „Pentru ce mi-aţi făcut un astfel de rău și aţi spus omului aceluia că mai aveţi un frate?” 7Ei au răspuns: „Omul acela ne-a întrebat despre noi și familia noastră și a zis: ‘Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveţi vreun frate?’ Și noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: ‘Aduceţi pe fratele vostru’?” 8Iuda a zis tatălui său Israel: „Trimite copilul cu mine, ca să ne sculăm și să plecăm, și vom trăi și nu vom muri, noi, tu și copiii noștri. 9Răspund eu pentru el; ai să-l ceri înapoi din mâna mea. Dacă
43:9
Cap. 44:32.
nu-l voi aduce înapoi la tine și dacă nu-l voi pune înaintea ta, vinovat să fiu faţă de tine pentru totdeauna. 10Căci, dacă n-am mai fi zăbovit, de două ori ne-am fi întors până acum.” 11Israel, tatăl lor, le-a zis: „Fiindcă trebuie, faceţi așa. Luaţi-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale ţării, ca să duceţi
43:11
Cap. 32:20.
un dar omului aceluia, și anume: puţin leac alinător
43:11
Cap. 37:25.
și puţină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri și migdale. 12Luaţi cu voi argint îndoit și duceţi înapoi argintul pe
43:12
Cap. 42:25,35.
care vi-l puseseră la gura sacilor: poate că a fost o greșeală. 13Luaţi și pe fratele vostru, sculaţi-vă și întoarceţi-vă la omul acela. 14Dumnezeul cel Atotputernic să vă facă să căpătaţi trecere înaintea omului aceluia și să lase să se întoarcă împreună cu voi pe celălalt frate al vostru și pe Beniamin! Iar eu, dacă
43:14
Est. 4:16
trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!”

Venirea fraţilor lui Iosif în Egipt

15Au luat darul; au luat cu ei argint îndoit, precum și pe Beniamin; s-au sculat, s-au coborât în Egipt și s-au înfăţișat înaintea lui Iosif. 16Cum a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis economului

43:16
Cap. 24:2;
său: „Bagă pe oamenii aceștia în casă, taie vite și gătește, căci oamenii aceștia au să mănânce cu mine la amiază.” 17Omul acela a făcut ce-i poruncise Iosif și a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif. 18Ei s-au temut când au văzut că-i bagă în casa lui Iosif și au zis: „Ne bagă înăuntru din pricina argintului pus în sacii noștri data trecută; vor să se năpustească peste noi ca să ne ia robi și să pună mâna pe măgarii noștri.” 19S-au apropiat de economul casei lui Iosif și au intrat în vorbă cu el la ușa casei 20și au zis: „Domnule
43:20
Cap. 42:3,10.
, noi ne-am mai coborât o dată aici, ca să cumpărăm merinde. 21Apoi, când am ajuns
43:21
Cap. 42:27,35.
la locul unde trebuia să rămânem peste noapte, ne-am deschis sacii și iată că argintul fiecăruia era la gura sacului său – argintul nostru, după greutatea lui – și l-am adus înapoi cu noi. 22Am adus și alt argint, ca să cumpărăm merinde. Nu știm cine a pus argintul în sacii noștri.” 23Economul a răspuns: „Fiţi pe pace! Nu vă temeţi de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus pe ascuns o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mâinile mele.” Și le-a adus și pe Simeon. 24Omul acesta i-a băgat în casa lui Iosif; le-a dat apă
43:24
Cap. 18:4;
de și-au spălat picioarele; a dat și nutreţ măgarilor lor. 25Ei și-au pregătit darul până la venirea lui Iosif, la amiază, căci aflaseră că au să mănânce la el. 26Când a ajuns Iosif acasă, i-au dat darul pe care i-l aduseseră și s-au aruncat cu faţa la pământ
43:26
Cap. 37:7,10.
înaintea lui. 27El i-a întrebat de sănătate și a zis: „Bătrânul vostru tată, de care aţi vorbit
43:27
Cap. 42:11,13.
, este sănătos? Mai trăiește?” 28Ei au răspuns: „Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăiește încă.” Și s-au plecat
43:28
Cap. 37:7,10.
și s-au aruncat cu faţa la pământ. 29Iosif a ridicat ochii și, aruncând o privire spre frate-său Beniamin, fiul mamei
43:29
Cap. 35:17,18.
sale, a zis: „Acesta este fratele vostru cel tânăr despre care mi-aţi vorbit
43:29
Cap. 42:13.
?” Și a adăugat: „Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!” 30Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima
43:30
1 Împ. 3:26
pentru fratele său și simţea nevoia să plângă; a intrat degrabă într-o odaie și a plâns
43:30
Cap. 42:24.
acolo. 31După ce s-a spălat pe faţă, a ieșit din odaie și, silindu-se să se stăpânească, a zis: „Aduceţi
43:31
Vers. 25.
de mâncare!” 32Au adus de mâncare lui Iosif deoparte și fraţilor lui deoparte; egiptenilor care mâncau cu el le-au adus, de asemenea, mâncare deoparte, căci egiptenii nu puteau să mănânce cu evreii, fiindcă lucrul acesta pentru ei este o urâciune
43:32
Cap. 46:34.
. 33Fraţii lui Iosif s-au așezat la masă în faţa lui: de la întâiul născut, după dreptul lui de întâi născut, și până la cel mai tânăr, așezaţi după vârstă; și se uitau unii la alţii cu mirare. 34Iosif a pus să le dea din bucatele care erau înaintea lui, iar Beniamin a căpătat de cinci ori
43:34
Cap. 45:22.
mai mult decât ceilalţi. Și au băut și s-au veselit împreună cu el.