11Prorocia descoperită prorocului Habacuc. 2Până când voi striga către Tine, Doamne, fără
s-asculţi? Până când mă voi tângui Ţie, fără să dai ajutor? 3Pentru ce mă lași să văd nelegiuirea și Te uiţi la nedreptate? Asuprirea și silnicia se fac sub ochii mei, se nasc certuri și se stârnește gâlceavă. 4De aceea legea este fără putere și dreptatea nu se vede, căci cel rău
biruiește pe cel neprihănit, de aceea se fac judecăţi nedrepte. 5„Aruncaţi-vă ochii
printre neamuri și priviţi, uimiţi-vă și îngroziţi-vă! Căci în zilele voastre voi face o lucrare pe care n-aţi crede-o, dacă v-ar povesti-o cineva! 6Iată, voi ridica pe haldeeni
– popor turbat și iute, care străbate întinderi mari de ţări, ca să pună mâna pe locuinţe care nu sunt ale lui. 7El este grozav și înfricoșat; numai din el însuși îi ies dreptul și mărirea lui. 8Caii lui sunt mai iuţi decât leoparzii, mai sprinteni decât lupii de seară
, și călăreţii lui înaintează în galop de departe, zboară
ca vulturul care se repede asupra prăzii. 9Tot poporul acesta vine numai ca să jefuiască; privirile lui lacome caută înainte și strânge prinși de război ca nisipul. 10Își bate joc de împăraţi, și voievozii sunt o nimica pentru el, râde de toate întăriturile, căci îngrămădește pământ și le ia. 11Apoi aprinderea i se îndoiește, întrece măsura și se face vinovat, căci puterea
lui o ia ca dumnezeu al lui!” 12Doamne, nu ești Tu
93:2Plâng. 5:19
din veșnicie Dumnezeul meu, Sfântul meu? Nu vom muri! Doamne, Tu ai ridicat pe poporul acesta ca să-Ţi împlinești judecăţile Tale
; Tu, Stânca mea, l-ai ridicat ca să dai prin el pedepsele Tale! 13Ochii Tăi sunt așa de curaţi
că nu pot să vadă răul și nu poţi să privești nelegiuirea! Cum
ai putea privi Tu pe cei mișei și să taci când cel rău mănâncă pe cel mai neprihănit decât el? 14Vei face Tu omului ca peștilor mării, ca târâtoarei, care n-are stăpân? 15El îi scoate
pe toţi cu undiţa, îi trage în mreaja sa, îi strânge în năvodul său. De aceea se bucură și se veselește. 16De aceea aduce jertfe
37:24,25
mrejei sale, aduce tămâie năvodului său, căci lor le datorează partea lui cea grasă și bucatele lui gustoase! 17Pentru aceasta își va goli el întruna mreaja și va înjunghia fără milă pe neamuri?
21M-am dus la locul meu de strajă și stăteam pe turn ca să veghez
și să văd
ce are să-mi spună Domnul și ce-mi va răspunde la plângerea mea. 2Domnul mi-a răspuns și a zis: „Scrie
30:8
prorocia și sap-o pe table, ca să se poată citi ușor! 3Căci este o prorocie a cărei vreme este hotărâtă
11:27,35
, se apropie de împlinire și nu va minţi; dacă zăbovește, așteapt-o, căci va veni și se va împlini negreșit
. 4Iată, i s-a îngâmfat sufletul, nu este fără prihană în el, dar cel neprihănit
va trăi prin credinţa lui. 5Ca și cel beat și semeţ, cel mândru nu stă liniștit, ci își lărgește gura ca Locuinţa morţilor
30:16
, este nesăţios ca moartea, așa că pe toate neamurile vrea să le strângă la el și toate popoarele le trage la el. 6Nu va fi el de batjocura tuturor acestora, de râs și de
pomină? Se va zice: ‘Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Până când se va împovăra cu datorii?’ 7Nu se vor ridica deodată cei ce te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi și vei ajunge prada lor? 8Fiindcă
ai jefuit multe neamuri, toată rămășiţa popoarelor te va jefui din pricina vărsării sângelui
oamenilor, din pricina silniciilor făcute în ţară, împotriva cetăţii și împotriva tuturor locuitorilor ei. 9Vai de cel ce strânge câștiguri
nelegiuite pentru casa lui, ca să-și așeze apoi cuibul
într-un loc înalt și să scape din mâna nenorocirii! 10Rușinea casei tale ţi-ai croit nimicind o mulţime de popoare și împotriva ta însuţi ai păcătuit. 11Căci piatra din mijlocul zidului strigă și lemnul care leagă grinda îi răspunde. 12Vai de cel ce zidește o cetate cu sânge
, care întemeiază o cetate cu nelegiuire! 13Iată, când Domnul oștirilor a hotărât lucrul acesta, popoarele se ostenesc
pentru foc și neamurile se trudesc degeaba. 14Căci pământul va fi plin de cunoștinţa slavei
Domnului, ca fundul mării de apele care-l acoperă. 15Vai de cel ce dă aproapelui său să bea, vai de tine, care îi torni
băutură spumoasă și-l ameţești, ca să-i vezi goliciunea
! 16Te vei sătura de rușine, în loc de slavă; bea
51:57
și tu și dezvelește-te! Îţi va veni și ţie rândul să iei paharul din dreapta Domnului și va veni rușinea peste slava ta. 17Căci silniciile făcute împotriva Libanului vor cădea asupra ta și pustiirile fiarelor te vor îngrozi, pentru vărsarea sângelui
oamenilor și silniciile făcute în ţară, împotriva cetăţii și împotriva tuturor locuitorilor ei. 18La ce ar putea folosi
46:2
un chip cioplit, pe care-l cioplește lucrătorul? La ce ar putea folosi un chip turnat, care
învaţă pe oameni minciuni, pentru ca lucrătorul care l-a făcut să-și pună încrederea în el, pe când el făurește numai niște idoli muţi
? 19Vai de cel ce zice lemnului: ‘Scoală-te!’ și unei pietre mute: ‘Trezește-te!’ Poate ea să dea învăţătură? Iată că este împodobită cu aur și argint, dar în ea nu este un duh
care s-o însufleţească. 20Domnul
însă este în Templul Lui cel sfânt. Tot pământul să tacă
înaintea Lui!”
31Rugăciunea prorocului Habacuc. (De cântat în felul cântecelor
de jale) 2Când am auzit, Doamne, ce ai vestit, m-am îngrozit. Însufleţește-Ţi
lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fă-Te cunoscut în trecerea anilor! Dar, în mânia Ta, adu-Ţi aminte de îndurările Tale! 3Dumnezeu vine din Teman și Cel Sfânt
vine din muntele Paran… – (Oprire) – Măreţia Lui acoperă cerurile și slava Lui umple pământul. 4Strălucirea Lui este ca lumina soarelui, din mâna Lui pornesc raze și acolo este ascunsă tăria Lui. 5Înaintea Lui merge
ciuma, și molima
calcă pe urmele lui. 6Se oprește și măsoară pământul cu ochiul; privește și face pe neamuri să tremure; munţii
cei veșnici
se sfărâmă, dealurile cele vechi se pleacă; El umblă pe cărări veșnice. 7Văd corturile Etiopiei pline de groază și se cutremură colibele din ţara Madianului. 8S-a mâniat oare Domnul pe râuri? Împotriva râurilor se aprinde mânia Ta sau împotriva mării se varsă urgia Ta, de ai încălecat
104:3
pe caii Tăi și Te-ai suit în carul Tău de biruinţă? 9Arcul Tău este dezvelit; blestemele sunt săgeţile Cuvântului Tău… – (Oprire) – Tu despici pământul ca să dai drumul
105:41
râurilor. 10La vederea Ta, se cutremură
77:18
114:4
munţii; se năpustesc râuri de apă; adâncul își ridică glasul și își înalţă valurile
în sus. 11Soarele
și luna se opresc în locuinţa lor de lumina săgeţilor
77:17,18
Tale, care pornesc, de strălucirea suliţei Tale, care lucește. 12Tu cutreieri pământul în urgia Ta, zdrobești neamurile în mânia Ta
. 13Ieși ca să izbăvești pe poporul Tău, să izbăvești pe unsul Tău; sfărâmi
11:8,12Ps. 68:21
acoperișul casei celui rău, o nimicești din temelii până în vârf. – (Oprire) – 14Străpungi cu săgeţile Tale capul căpeteniilor lui, care se năpustesc peste mine ca furtuna, să mă pună pe fugă, scoţând strigăte de bucurie, ca și cum ar fi și mâncat pe cel nenorocit în culcuș. 15Cu caii Tăi mergi
pe mare, pe spuma apelor mari. 16Când am auzit lucrul acesta, mi s-a cutremurat trupul
; la vestea aceasta, mi se înfioară buzele, îmi intră putrezirea în oase și-mi tremură genunchii. Căci aș putea oare aștepta în tăcere ziua necazului, ziua când asupritorul va merge împotriva poporului? 17Căci, chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi și câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule și nu vor mai fi boi în grajduri, 18eu
tot mă voi bucura
61:10
în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele! 19Domnul Dumnezeu este tăria
mea; El îmi face picioarele ca ale cerbilor
și mă face să merg pe înălţimile mele
33:29
. –
Către mai-marele cântăreţilor. De cântat cu instrumente cu coarde.
