111Și credinţa este o încredere neclintită în lucrurile
5:7
nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. 2Pentru că
, prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie. 3Prin credinţă pricepem că lumea
a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, așa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd. 4Prin credinţă a adus Abel
lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Și prin ea vorbește el încă
, măcar că este mort. 5Prin credinţă a fost mutat Enoh
de pe pământ, ca să nu vadă moartea. Și n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu. 6Și fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că răsplătește pe cei ce-L caută. 7Prin credinţă Noe
, când a fost înștiinţat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau și, plin de o teamă sfântă, a
făcut un chivot ca să-și scape casa; prin ea el a osândit lumea și a ajuns moștenitor al neprihănirii
4:13Filip. 3:9
care se capătă prin credinţă. 8Prin credinţă Avraam
, când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-L ia ca moștenire, a ascultat și a plecat fără să știe unde se duce. 9Prin credinţă a venit și s-a așezat el în ţara făgăduinţei ca într-o ţară care nu era a lui și a locuit în
13:3,18
18:1,9
corturi, ca și Isaac și Iacov, care erau împreună-moștenitori
cu el ai aceleiași făgăduinţe. 10Căci el aștepta cetatea
care are temelii tari, al
cărei meșter și ziditor este Dumnezeu. 11Prin credinţă și Sara
18:11,14
21:2
, cu toată vârsta ei trecută, a
primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioșia
Celui ce-i făgăduise. 12De aceea, dintr-un singur om
, și încă un om aproape mort, s-a născut o sămânţă în mare număr, ca
stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra. 13În credinţă au murit toţi aceștia, fără să fi căpătat
lucrurile făgăduite, ci
doar le-au văzut și le-au urat de bine de departe, mărturisind
47:91 Cron. 29:15Ps. 39:12
119:191 Pet. 1:17
2:11
că sunt străini și călători pe pământ. 14Cei ce vorbesc în felul acesta arată
deslușit că sunt în căutarea unei patrii. 15Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieșiseră, negreșit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. 16Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este rușine să
Se numească Dumnezeul lor, căci le-a
pregătit o cetate. 17Prin credinţă a adus Avraam
jertfă pe Isaac, când a fost pus la încercare, el, care primise făgăduinţele
cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu! 18El căruia i se spusese: „În
Isaac vei avea o sămânţă care-ţi va purta numele!” 19Căci se gândea că Dumnezeu poate
să învieze chiar și din morţi: și, drept vorbind, ca înviat din morţi l-a primit înapoi. 20Prin credinţă a dat Isaac
lui Iacov și Esau o binecuvântare care avea în vedere lucrurile viitoare. 21Prin credinţă Iacov, când a murit, a binecuvântat
pe fiecare din fiii lui Iosif și „s-a
închinat, rezemat pe vârful toiagului său”. 22Prin credinţă a pomenit Iosif
, când i s-a apropiat sfârșitul, de ieșirea fiilor lui Israel din Egipt și a dat porunci cu privire la oasele sale. 23Prin credinţă a fost ascuns Moise
trei luni de părinţii lui când s-a născut, pentru că vedeau că era frumos copilul și nu s-au lăsat înspăimântaţi de porunca
împăratului. 24Prin credinţă Moise
, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, 25ci a vrut
mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. 26El socotea ocara
lui Hristos ca o mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiţi spre răsplătire
. 27Prin credinţă a
12:37
13:17,18
părăsit el Egiptul fără să se teamă de mânia împăratului, pentru că a rămas neclintit, ca și cum ar
fi văzut pe Cel ce este nevăzut. 28Prin credinţă a
prăznuit el Paștele și a făcut stropirea sângelui, pentru ca Nimicitorul celor întâi născuţi să nu se atingă de ei. 29Prin credinţă au
trecut ei Marea Roșie ca pe uscat, pe când egiptenii, care au încercat s-o treacă, au fost înghiţiţi. 30Prin credinţă au căzut zidurile
Ierihonului după ce au fost ocolite șapte zile. 31Prin credinţă n-a pierit curva Rahav
împreună cu cei răzvrătiţi, pentru că găzduise
iscoadele cu bunăvoinţă. 32Și ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aș vrea să vorbesc de Ghedeon
, de Barac
, de Samson
, de Iefta
12:7
, de David
17:45
, de Samuel
12:20
și de proroci! 33Prin credinţă au cucerit ei împărăţii, au făcut dreptate, au
căpătat făgăduinţe, au
astupat gurile leilor, 34au
stins puterea focului, au
scăpat de ascuţișul sabiei, s-au vindecat de boli
, au fost viteji în războaie, au pus
17:51,522 Sam. 8:1
pe fugă oștirile vrăjmașe. 35Femeile
și-au primit înapoi pe morţii lor înviaţi; unii, ca să dobândească o înviere mai bună, n-au vrut să primească izbăvirea care li se dădea și au fost chinuiţi
. 36Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri
37:15
și închisoare, 37au
14:19
fost uciși cu pietre, tăiaţi în două cu fierăstrăul, chinuiţi, au murit uciși de sabie, au pribegit
îmbrăcaţi cu
cojoace și în piei de capre, lipsiţi de toate, prigoniţi, munciţi – 38ei, de care lumea nu era vrednică –, au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin
19:9
peșteri și prin crăpăturile pământului. 39Toţi aceștia, măcar că au fost lăudaţi
pentru credinţa lor, totuși n-au primit ce le fusese făgăduit, 40pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva
mai bun pentru noi, ca să n-ajungă ei la
desăvârșire fără noi.
121Și noi dar, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor așa de mare de martori, să
dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să
alergăm cu stăruinţă
în alergarea care ne stă înainte. 2Să ne uităm ţintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinţei noastre, adică la Isus, care
, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit rușinea și șade
la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. 3Uitaţi-vă dar
cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoșilor o împotrivire așa de mare faţă de Sine, pentru ca
nu cumva să vă pierdeţi inima și să cădeţi de oboseală în sufletele voastre. 4Voi nu v-aţi împotrivit încă
până la sânge în lupta împotriva păcatului. 5Și aţi uitat sfatul pe care vi-l dă ca unor fii: „Fiule, nu
dispreţui pedeapsa Domnului și nu-ţi pierde inima când ești mustrat de El. 6Căci Domnul pedepsește pe
119:75Prov. 3:12Iac. 1:12Apoc. 3:19
cine-l iubește și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește.” 7Suferiţi
19:18
23:13
pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca și cu niște fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepsește tatăl? 8Dar, dacă sunteţi scutiţi de pedeapsă, de care
toţi au parte, sunteţi niște feciori din curvie, iar nu fii. 9Și apoi, dacă părinţii noștri trupești ne-au pedepsit și tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem Tatălui
27:16Iov 12:10Ecl. 12:7Is. 42:5
57:16Zah. 12:1
duhurilor și să trăim? 10Căci ei, în adevăr, ne pedepseau pentru puţine zile, cum credeau ei că e bine, dar Dumnezeu ne pedepsește pentru binele nostru, ca
19:21 Pet. 1:15,16
să ne facă părtași sfinţeniei Lui. 11Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată, pare o pricină de întristare, și nu de bucurie, dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin școala ei roada
dătătoare de pace a neprihănirii. 12Întăriţi-vă
dar mâinile obosite și genunchii slăbănogiţi; 13croiţi
cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce șchiopătează să nu se abată din cale, ci
mai degrabă să fie vindecat. 14Urmăriţi
14:192 Tim. 2:22
pacea cu toţi și sfinţirea, fără
care nimeni nu va vedea pe Domnul. 15Luaţi seama
bine ca
nimeni să nu se abată de la harul lui Dumnezeu, pentru ca
nu cumva să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune, să vă aducă tulburare și mulţi să fie întinaţi de ea. 16Vegheaţi să
nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care
pentru o mâncare și-a vândut dreptul de întâi născut. 17Știţi că mai pe urmă, când a vrut
să capete binecuvântarea, n-a
fost primit, pentru că, măcar că o cerea cu lacrimi, n-a putut s-o schimbe. 18Voi nu v-aţi apropiat de un munte
20:18Deut. 4:11
5:22Rom. 6:14
8:152 Tim. 1:7
care se putea atinge și care era cuprins de foc, nici de negură, nici de întuneric, nici de furtună, 19nici de sunetul de trâmbiţă, nici de glasul care vorbea în așa fel că cei ce l-au auzit au cerut
18:16
să nu li se mai vorbească 20(pentru că nu puteau suferi porunca aceasta: „Chiar
un dobitoc, dacă se va atinge de munte, să fie ucis cu pietre sau străpuns cu săgeata.” 21Și
priveliștea aceea era așa de înfricoșătoare încât Moise a zis: „Sunt îngrozit și tremur!”). 22Ci v-aţi apropiat de
21:2,10
muntele Sionului, de
cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de
zecile de mii, de adunarea în sărbătoare a îngerilor, 23de Biserica celor întâi născuţi
, care
sunt scriși în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul
tuturor, de duhurile celor neprihăniţi, făcuţi
desăvârșiţi, 24de Isus, Mijlocitorul
legământului celui nou, și de sângele
stropirii, care vorbește mai bine decât
sângele lui Abel. 25Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbește! Căci dacă
n-au scăpat cei ce n-au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbește din ceruri, 26al
cărui glas a clătinat atunci pământul și care acum a făcut făgăduinţa aceasta: „Voi mai clătina încă o dată
nu numai pământul, ci și cerul.” 27Cuvintele acestea, „încă o dată”, arată că schimbarea
lucrurilor clătinate, adică a lucrurilor făcute, este făcută tocmai ca să rămână lucrurile care nu se clatină. 28Fiindcă am primit dar o împărăţie care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumitori și să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie și cu frică, 29fiindcă Dumnezeul
9:3Ps. 50:3
97:3Is. 66:152 Tes. 1:8
nostru este „un foc mistuitor”.
131Stăruiţi în dragostea
2:17
3:8
4:82 Pet. 1:71 Ioan 3:11
4:7,20,21
frăţească. 2Să nu daţi uitării
primirea de oaspeţi, căci unii
19:2
, prin ea, au găzduit, fără să știe, pe îngeri. 3Aduceţi-vă
aminte de cei ce sunt în lanţuri, ca și cum aţi fi și voi legaţi cu ei; de cei chinuiţi, ca unii care și voi sunteţi în trup. 4Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea și patul să fie nespurcat, căci
Dumnezeu va judeca pe curvari și pe preacurvari. 5Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţumiţi-vă
cu ce aveţi, căci El Însuși a zis: „Nicidecum n-am
să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.” 6Așa că putem zice plini de încredere: „Domnul
56:4,11,12
118:6
este ajutorul meu, nu mă voi teme. Ce mi-ar putea face omul?” 7Aduceţi-vă
aminte de mai-marii voștri care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârșitul felului lor de vieţuire și urmaţi-le
credinţa! 8Isus Hristos este același
ieri și azi și în veci! 9Să
5:6Col. 2:4,81 Ioan 4:1
nu vă lăsaţi amăgiţi de orice fel de învăţături străine, căci este bine ca inima să fie întărită prin har, nu
prin mâncăruri, care n-au slujit la nimic celor ce le-au păzit. 10Noi avem
10:18
un altar din care n-au drept să mănânce cei ce fac slujbă în cort. 11În adevăr, trupurile dobitoacelor al
6:30
9:11
16:27Num. 19:3
căror sânge este adus de marele preot în Locul Preasfânt, pentru păcat, „sunt arse de tot afară din tabără”. 12De aceea și Isus, ca să sfinţească norodul cu însuși sângele Său, a
pătimit dincolo de poartă. 13Să ieșim dar afară din tabără la El și să suferim ocara
Lui. 14Căci
noi n-avem aici o cetate stătătoare, ci suntem în căutarea celei viitoare. 15Prin
El, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă
69:30,31
107:22
116:17
de laudă, adică rodul
buzelor care mărturisesc Numele Lui. 16Și să
nu daţi uitării binefacerea și dărnicia, căci lui Dumnezeu jertfe
ca acestea Îi plac. 17Ascultaţi
de mai-marii voștri și fiţi-le supuși, căci ei
33:2,7Fapte 20:26,28
priveghează asupra sufletelor voastre ca unii care au să dea socoteală de ele, pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci așa ceva nu v-ar fi de niciun folos. 18Rugaţi-vă
pentru noi, căci suntem încredinţaţi că avem un cuget bun
24:162 Cor. 1:12
, dorind să ne purtăm bine în toate lucrurile. 19Mai ales
vă rog cu stăruinţă să faceţi lucrul acesta, ca să vă fiu înapoiat mai curând. 20Dumnezeul
păcii, care
8:111 Cor. 6:14
15:152 Cor. 4:14Gal. 1:1Col. 2:121 Tes. 1:101 Pet. 1:21
, prin sângele
37:24Ioan 10:11,141 Pet. 2:25
5:4
legământului celui veșnic, a sculat din morţi pe Domnul nostru Isus, marele Păstor al oilor
, 21să
vă facă desăvârșiţi în orice lucru bun, ca să faceţi voia Lui și să lucreze
în noi ce-I este plăcut, prin Isus Hristos. A Lui
să fie slava în vecii vecilor! Amin. 22Vă rog, fraţilor, să primiţi bine acest cuvânt de sfătuire, căci
v-am scris pe scurt. 23Să știţi că fratelui
Timotei i s-a dat drumul
. Dacă vine curând, voi veni împreună cu el să vă văd. 24Spuneţi sănătate tuturor mai-marilor
voștri și tuturor sfinţilor. Cei din Italia vă trimit sănătate. 25Harul
să fie cu voi cu toţi! Amin.
