Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 (BDC)
1

11După ce a vorbit în vechime părinţilor noștri prin proroci, în multe rânduri

1:1
Num. 12:6,8
și în multe chipuri, Dumnezeu, 2la sfârșitul
1:2
Deut. 4:30Gal. 4:4Efes. 1:10
acestor zile, ne-a vorbit
1:2
Ioan 1:17
15:15
prin Fiul, pe
1:2
Ps. 2:8Mat. 21:38
28:18Ioan 3:35Rom. 8:17
care L-a pus moștenitor al tuturor lucrurilor și prin
1:2
Ioan 1:31 Cor. 8:6Col. 1:16
care a făcut și veacurile. 3El, care
1:3
Ioan 1:14
14:92 Cor. 4:4Col. 1:15
este oglindirea slavei Lui și întipărirea Fiinţei Lui și care ţine
1:3
Ioan 1:4Col. 1:17Apoc. 4:11
toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui, a făcut
1:3
Cap. 7:27;
curăţirea păcatelor și a șezut
1:3
Ps. 110:1Efes. 1:201 Pet. 3:22
la dreapta Măririi, în locurile preaînalte, 4ajungând cu atât mai presus de îngeri, cu cât a
1:4
Efes. 1:21Filip. 2:9,10
moștenit un Nume mult mai minunat decât al lor. 5Căci căruia dintre îngeri a zis El vreodată: „Tu ești Fiul
1:5
Ps. 2:7Fapte 13:33
Meu, astăzi Te-am născut”? Și iarăși: „Eu
1:5
2 Sam. 7:141 Cron. 22:10
28:6Ps. 89:26,27
Îi voi fi Tată, și El Îmi va fi Fiu”? 6Și, când duce iarăși în lume pe Cel Întâi Născut
1:6
Rom. 8:29Col. 1:18Apoc. 1:5
, zice: „Toţi
1:6
Deut. 32:43Ps. 97:71 Pet. 3:22
îngerii lui Dumnezeu să I se închine!” 7Și despre îngeri zice: „Din vânturi face
1:7
Ps. 104:4
îngeri ai Lui, și dintr-o flacără de foc, slujitori ai Lui”; 8pe când Fiului I-a zis: „Scaunul
1:8
Ps. 45:6,7
Tău de domnie, Dumnezeule, este în veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate. 9Tu ai iubit neprihănirea și ai urât nelegiuirea, de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a
1:9
Is. 61:1Fapte 4:27
10:38
uns cu un untdelemn de bucurie mai presus decât pe tovarășii Tăi.” 10Și iarăși: „La
1:10
Ps. 102:25
început, Tu, Doamne, ai întemeiat pământul și cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale. 11Ele
1:11
Is. 34:4
51:6Mat. 24:352 Pet. 3:7,10Apoc. 21:1
vor pieri, dar Tu rămâi; toate se vor învechi ca o haină; 12le vei face sul ca pe o manta și vor fi schimbate, dar Tu ești același și anii Tăi nu se vor sfârși.” 13Și căruia din îngeri i-a zis El vreodată: „Șezi
1:13
Ps. 110:1Mat. 22:44Marcu 12:36Luca 20:42
la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut al picioarelor Tale”? 14Nu sunt oare
1:14
Gen. 19:16
32:1,2,24Ps. 34:7
91:11
103:20,21Dan. 3:8,28
7:10
10:11Mat. 18:10Luca 1:19
2:9,13Fapte 12:7
27:23
toţi duhuri slujitoare trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moșteni
1:14
Rom. 8:17Tit 3:7Iac. 2:51 Pet. 3:7
mântuirea?

2

21De aceea, cu atât mai mult trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele. 2Căci, dacă Cuvântul vestit

2:2
Deut. 33:2Ps. 68:17Fapte 7:53Gal. 3:19
prin îngeri s-a dovedit nezguduit și dacă orice
2:2
Num. 15:30,31Deut. 4:3
17:2,5,12
27:26
abatere și orice neascultare și-a primit o dreaptă răsplătire, 3cum
2:3
Cap. 10:28,29;
vom scăpa noi dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire așa de mare, care
2:3
Mat. 4:17Marcu 1:14
, după ce a fost vestită întâi de Domnul, ne-a
2:3
Luca 1:2
fost adeverită de cei ce au auzit-o, 4în timp ce Dumnezeu întărea
2:4
Marcu 16:20Fapte 14:3
19:11Rom. 15:18,191 Cor. 2:4
mărturia lor cu
2:4
Fapte 2:22,43
semne, puteri și felurite minuni și cu darurile Duhului Sfânt, împărţite
2:4
1 Cor. 12:4,7,11
după
2:4
Efes. 1:5,9
voia Sa! 5În adevăr, nu unor îngeri a supus El lumea
2:5
Cap. 6:5.
viitoare despre care vorbim. 6Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire: „Ce
2:6
Iov 7:17Ps. 8:4
144:3
este omul ca să-Ţi aduci aminte de el sau fiul omului ca să-l cercetezi? 7L-ai făcut pentru puţină vreme mai prejos de îngeri, l-ai încununat cu slavă și cu cinste, l-ai pus peste lucrările mâinilor Tale, 8toate
2:8
Mat. 28:181 Cor. 15:27Efes. 1:22
le-ai supus sub picioarele lui.”

În adevăr, dacă i-a supus toate, nu i-a lăsat nimic nesupus. Totuși, acum, încă nu

2:8
1 Cor. 15:25
vedem că toate îi sunt supuse. 9Dar pe Acela
2:9
Filip. 2:7-9
care a fost făcut pentru „puţină vreme mai prejos decât îngerii”, adică pe Isus, Îl vedem „încununat
2:9
Fapte 2:33
cu slavă și cu cinste” din pricina morţii pe care a suferit-o, pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru
2:9
Ioan 3:16
12:32Rom. 5:18
8:322 Cor. 5:151 Tim. 2:61 Ioan 2:2Apoc. 5:9
toţi. 10Se cuvenea, în adevăr
2:10
Luca 24:46
, ca Acela pentru
2:10
Rom. 11:36
care și prin care sunt toate și care voia să ducă pe mulţi fii la slavă să desăvârșească
2:10
Fapte 3:15
5:31
, prin suferinţe, pe Căpetenia mântuirii
2:10
Luca 13:32
lor. 11Căci Cel
2:11
Cap. 10:10,14.
ce sfinţește și cei ce sunt sfinţiţi sunt
2:11
Fapte 17:26
dintr-unul. De aceea, Lui nu-I
2:11
Mat. 28:10Ioan 20:17Rom. 8:29
este rușine să-i numească fraţi, 12când zice: „Voi vesti
2:12
Ps. 22:22,25
Numele Tău fraţilor Mei; Îţi voi cânta lauda
2:12
Ps. 18:2Is. 12:2
în mijlocul adunării.” 13Și iarăși: „Îmi voi pune încrederea în El.” Și în alt loc: „Iată-Mă
2:13
Is. 8:18
, Eu și copiii pe care
2:13
Ioan 10:29
17:6,9,11,12
Mi i-a dat Dumnezeu!” 14Astfel dar, deoarece copiii sunt părtași sângelui și cărnii, tot așa și
2:14
Ioan 1:14Rom. 8:3Filip. 2:7
El Însuși a fost deopotrivă părtaș la ele, pentru ca
2:14
1 Cor. 15:54,55Col. 2:152 Tim. 1:10
, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavolul, 15și să izbăvească pe toţi aceia care, prin frica morţii
2:15
Luca 1:74Rom. 8:152 Tim. 1:7
, erau supuși robiei toată viaţa lor. 16Căci, negreșit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminţei lui Avraam. 17Prin urmare, a trebuit să Se asemene
2:17
Filip. 2:7
fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ceea ce privește legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos
2:17
Cap. 4:15;
și vrednic de încredere, ca să facă ispășire pentru păcatele norodului. 18Și
2:18
Cap. 4:15,16;
prin faptul că El Însuși a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.

3

31De aceea, fraţi sfinţi, care aveţi parte de chemarea

3:1
Rom. 1:71 Cor. 1:2Efes. 4:1Filip. 3:142 Tes. 1:112 Tim. 1:92 Pet. 1:10
cerească, aţintiţi-vă privirile la Apostolul
3:1
Rom. 15:84:14
5:5
6:20
8:1
9:11
10:21
și Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus, 2care a fost credincios Celui ce L-a rânduit, cum și Moise
3:2
Num. 12:7
a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu”. 3Căci El a fost găsit vrednic să aibă o slavă cu atât mai mare decât a lui Moise, cu cât cel ce
3:3
Zah. 6:12Mat. 16:18
a zidit o casă are mai multă cinste decât casa însăși. 4Orice casă este zidită de cineva, dar Cel ce
3:4
Efes. 2:10
3:9
a zidit toate lucrurile este Dumnezeu. 5Cât despre Moise
3:5
Vers. 2.
, el a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu”, ca slugă
3:5
Exod 14:31Num. 12:7Deut. 3:24Ios. 1:2
8:31
, ca să mărturisească
3:5
Deut. 18:15,18,19
despre lucrurile care aveau să fie vestite mai târziu. 6Dar Hristos este credincios ca Fiu
3:6
Cap. 1:2.
, peste
3:6
1 Cor. 3:16
6:192 Cor. 6:16Efes. 2:21,221 Tim. 3:151 Pet. 2:5
casa lui Dumnezeu. Și casa Lui suntem noi, dacă
3:6
Mat. 10:22
24:13Rom. 5:2Col. 1:23
păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită și nădejdea cu care ne lăudăm. 7De aceea, cum zice Duhul
3:7
2 Sam. 23:2Fapte 1:16
Sfânt: „Astăzi
3:7
Ps. 95:7
, dacă auziţi glasul Lui, 8nu vă împietriţi inimile ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie, 9unde părinţii voștri M-au ispitit și M-au pus la încercare și au văzut lucrările Mele patruzeci de ani! 10De aceea M-am dezgustat de neamul acesta și am zis: ‘Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele!’ 11Am jurat dar în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea!” 12Luaţi seama dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. 13Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului. 14Căci ne-am făcut părtași ai lui Hristos dacă
3:14
Vers. 6.
păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită de la început, 15câtă vreme se zice: „Astăzi
3:15
Vers. 7.
, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.” 16Cine
3:16
Num. 14:2,4,11,24,30Deut. 1:34,36,38
au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toţi aceia care ieșiseră din Egipt prin Moise? 17Și cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce păcătuiseră și ale
3:17
Num. 14:22
26:65Ps. 106:261 Cor. 10:5Iuda 5
căror trupuri moarte au căzut în pustie? 18Și cui
3:18
Num. 14:30Deut. 1:34,35
S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultaseră? 19Vedem
3:19
Cap. 4:6.
dar că n-au putut să intre din pricina necredinţei lor.