21De aceea, cu atât mai mult trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele. 2Căci, dacă Cuvântul vestit
prin îngeri s-a dovedit nezguduit și dacă orice
17:2,5,12
27:26
abatere și orice neascultare și-a primit o dreaptă răsplătire, 3cum
vom scăpa noi dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire așa de mare, care
, după ce a fost vestită întâi de Domnul, ne-a
fost adeverită de cei ce au auzit-o, 4în timp ce Dumnezeu întărea
19:11Rom. 15:18,191 Cor. 2:4
mărturia lor cu
semne, puteri și felurite minuni și cu darurile Duhului Sfânt, împărţite
după
voia Sa! 5În adevăr, nu unor îngeri a supus El lumea
viitoare despre care vorbim. 6Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire: „Ce
144:3
este omul ca să-Ţi aduci aminte de el sau fiul omului ca să-l cercetezi? 7L-ai făcut pentru puţină vreme mai prejos de îngeri, l-ai încununat cu slavă și cu cinste, l-ai pus peste lucrările mâinilor Tale, 8toate
le-ai supus sub picioarele lui.”
În adevăr, dacă i-a supus toate, nu i-a lăsat nimic nesupus. Totuși, acum, încă nu
vedem că toate îi sunt supuse. 9Dar pe Acela
care a fost făcut pentru „puţină vreme mai prejos decât îngerii”, adică pe Isus, Îl vedem „încununat
cu slavă și cu cinste” din pricina morţii pe care a suferit-o, pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru
12:32Rom. 5:18
8:322 Cor. 5:151 Tim. 2:61 Ioan 2:2Apoc. 5:9
toţi. 10Se cuvenea, în adevăr
, ca Acela pentru
care și prin care sunt toate și care voia să ducă pe mulţi fii la slavă să desăvârșească
5:31
, prin suferinţe, pe Căpetenia mântuirii
lor. 11Căci Cel
ce sfinţește și cei ce sunt sfinţiţi sunt
dintr-unul. De aceea, Lui nu-I
este rușine să-i numească fraţi, 12când zice: „Voi vesti
Numele Tău fraţilor Mei; Îţi voi cânta lauda
în mijlocul adunării.” 13Și iarăși: „Îmi voi pune încrederea în El.” Și în alt loc: „Iată-Mă
, Eu și copiii pe care
17:6,9,11,12
Mi i-a dat Dumnezeu!” 14Astfel dar, deoarece copiii sunt părtași sângelui și cărnii, tot așa și
El Însuși a fost deopotrivă părtaș la ele, pentru ca
, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavolul, 15și să izbăvească pe toţi aceia care, prin frica morţii
, erau supuși robiei toată viaţa lor. 16Căci, negreșit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminţei lui Avraam. 17Prin urmare, a trebuit să Se asemene
fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ceea ce privește legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos
și vrednic de încredere, ca să facă ispășire pentru păcatele norodului. 18Și
prin faptul că El Însuși a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.
31De aceea, fraţi sfinţi, care aveţi parte de chemarea
cerească, aţintiţi-vă privirile la Apostolul
5:5
6:20
8:1
9:11
10:21
și Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus, 2care a fost credincios Celui ce L-a rânduit, cum și Moise
a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu”. 3Căci El a fost găsit vrednic să aibă o slavă cu atât mai mare decât a lui Moise, cu cât cel ce
a zidit o casă are mai multă cinste decât casa însăși. 4Orice casă este zidită de cineva, dar Cel ce
3:9
a zidit toate lucrurile este Dumnezeu. 5Cât despre Moise
, el a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu”, ca slugă
8:31
, ca să mărturisească
despre lucrurile care aveau să fie vestite mai târziu. 6Dar Hristos este credincios ca Fiu
, peste
6:192 Cor. 6:16Efes. 2:21,221 Tim. 3:151 Pet. 2:5
casa lui Dumnezeu. Și casa Lui suntem noi, dacă
24:13Rom. 5:2Col. 1:23
păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită și nădejdea cu care ne lăudăm. 7De aceea, cum zice Duhul
Sfânt: „Astăzi
, dacă auziţi glasul Lui, 8nu vă împietriţi inimile ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie, 9unde părinţii voștri M-au ispitit și M-au pus la încercare și au văzut lucrările Mele patruzeci de ani! 10De aceea M-am dezgustat de neamul acesta și am zis: ‘Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele!’ 11Am jurat dar în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea!” 12Luaţi seama dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. 13Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului. 14Căci ne-am făcut părtași ai lui Hristos dacă
păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită de la început, 15câtă vreme se zice: „Astăzi
, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.” 16Cine
au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toţi aceia care ieșiseră din Egipt prin Moise? 17Și cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce păcătuiseră și ale
26:65Ps. 106:261 Cor. 10:5Iuda 5
căror trupuri moarte au căzut în pustie? 18Și cui
S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultaseră? 19Vedem
dar că n-au putut să intre din pricina necredinţei lor.
41Să
luăm dar bine seama ca, atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea târziu. 2Căci și nouă ni s-a adus o veste bună ca și lor, dar lor cuvântul care le-a fost propovăduit nu le-a ajutat la nimic, pentru că n-a găsit credinţă la cei ce l-au auzit. 3Pe când noi
, fiindcă am crezut, intrăm în „odihna” despre care a vorbit El când a zis: „Am
jurat în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea!” Măcar că lucrările Lui fuseseră isprăvite încă de la întemeierea lumii. 4Căci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a șaptea: „Dumnezeu S-a
31:17
odihnit în ziua a șaptea de toate lucrările Lui.” 5Și aici este zis iarăși: „Nu vor intra în odihna Mea!” 6Deci, fiindcă rămâne ca să intre unii în odihna aceasta și pentru că aceia
cărora li s-a vestit întâi vestea bună n-au intrat în ea din pricina neascultării lor, 7El hotărăște din nou o zi: „Astăzi
”, zicând, în David, după atâta vreme, cum s-a spus mai sus: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!” 8Căci, dacă le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu după aceea de o altă zi. 9Rămâne dar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. 10Fiindcă cine intră în odihna Lui se odihnește și el de lucrările lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale. 11Să ne grăbim dar să intrăm în odihna aceasta, pentru ca nimeni să nu cadă în aceeași
pildă de neascultare. 12Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu
și lucrător, mai
tăietor decât orice sabie
2:16
cu două tăișuri: pătrunde
până acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, judecă simţirile și gândurile inimii. 13Nicio
90:8
139:11,12
făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol și descoperit
34:21Prov. 15:11
înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face. 14Astfel, fiindcă avem un Mare Preot
însemnat, care
a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să
rămânem tari în mărturisirea noastră. 15Căci n-avem
un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit
ca și noi, dar
fără păcat. 16Să
3:12
ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare și să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.
