Împotriva Moabului
151Prorocie
împotriva Moabului:
„Chiar în noaptea când este pustiit, Ar-Moabul
este nimicit! Chiar în noaptea când este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!… 2Poporul se
suie la templu și la Dibon, pe înălţimi, ca să plângă; Moabul se bocește: pe Nebo și pe Medeba toate
48:1,37,38Ezec. 7:18
capetele sunt rase și toate bărbile sunt tăiate. 3Pe uliţe sunt încinși cu saci, pe
acoperișuri și în pieţe totul geme și se topește plângând. 4Hesbonul și
Eleale ţipă de li se aude glasul până la Iahaţ, chiar și războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază. 5Îmi plânge inima
pentru Moab, ai cărui fugari aleargă până la Ţoar, până la
Eglat-Șelișia, căci suie, plângând, suișul
Luhitului și scot ţipete de durere pe drumul Horonaimului. 6Căci apele Nimrim
sunt pustiite, s-a uscat iarba, s-a dus verdeaţa și nu mai este niciun fir verde. 7De aceea strâng ce le mai rămâne și își strămută averile dincolo de pârâul sălciilor. 8Căci ţipetele înconjoară hotarele Moabului; bocetele lui răsună până la Eglaim și urletele lui răsună până la Beer-Elim. 9Apele Dimonului sunt pline de sânge și voi trimite peste Dimon noi nenorociri; un leu
va veni împotriva celor scăpaţi ai Moabului, împotriva rămășiţei din ţară.