Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 (BDC)
16

161Trimiteţi

16:1
2 Împ. 3:4
miei cârmuitorului ţării, trimiteţi-i din
16:1
2 Împ. 14:7
Sela, prin pustie, la muntele fiicei Sionului! 2Ca o pasăre fugară, zgornită din cuib, așa vor fi fiicele Moabului la trecerea Arnonului
16:2
Num. 21:13
. 3Și vor zice: ‘Sfătuiește, mijlocește, acoperă-ne ziua-n amiaza mare cu umbra ta ca noaptea neagră, ascunde pe cei ce sunt urmăriţi, nu da pe faţă pe cei fugiţi! 4Lasă să locuiască pentru o vreme la tine cei goniţi din Moab, fii un loc de scăpare pentru ei împotriva pustiitorului!’ Căci apăsarea va înceta, pustiirea se va sfârși, cel ce calcă ţara în picioare va pieri. 5Și atunci, un scaun de domnie se
16:5
Dan. 7:14,27Mica 4:7Luca 1:33
va întări prin îndurare și se va vedea șezând cu credincioșie, în casa lui David, un
16:5
Ps. 72:2
96:13
98:9
judecător, prieten al dreptului și plin de râvnă pentru dreptate. – 6‘Auzim îngâmfarea mândrului
16:6
Ier. 48:29Ţef. 2:10
Moab, fudulia și fala lui, trufia
16:6
Cap. 28:15.
și lăudăroșia lui.’ 7De aceea geme
16:7
Ier. 48:20
Moabul pentru Moab, toţi gem; suspinaţi pe dărâmăturile Chir-Haresetului
16:7
2 Împ. 3:25
, adânc mâhniţi, 8căci câmpiile
16:8
Cap. 24:7.
Hesbonului lâncezesc; stăpânii neamurilor au sfărâmat butucii viei din
16:8
Vers. 9.
Sibma, care se întindeau până la Iaezer și se încâlceau prin pustie: mlădiţele ei se întindeau și treceau dincolo de mare. 9De aceea plâng pentru via din Sibma ca pentru Iaezer; vă ud
16:9
Ier. 48:32
cu lacrimile mele, Hesbonule
16:9
Cap. 15:4.
și Eleale! Căci peste culesul roadelor voastre și peste secerișul vostru a căzut un strigăt de război! 10S-a
16:10
Cap. 24:8.
dus bucuria și veselia din câmpii! Și în vii nu mai sunt cântece, nu mai sunt veselii! Nimeni nu mai calcă vinul în teascuri. Am făcut să înceteze strigătele de bucurie la cules. 11De aceea îmi plânge sufletul
16:11
Cap. 15:5;
pentru Moab ca o harpă și inima, pentru Chir-Hares. 12Și, când se va arăta Moabul, obosindu-se pe înălţimi
16:12
Cap. 15:2.
, și va intra în locașul său cel sfânt să se roage, nu va putea să capete nimic!” 13Acesta este cuvântul pe care l-a rostit Domnul de multă vreme asupra Moabului. 14Iar acum Domnul vorbește și zice:

„În trei ani, ca

16:14
Cap. 21:16.
anii unui simbriaș, slava Moabului va fi dispreţuită, împreună cu toată această mare mulţime, și ce va rămâne va fi puţin lucru, aproape nimic.”

17

Împotriva Damascului

171Prorocie

17:1
Ier. 49:23Amos 1:3Zah. 9:1
împotriva Damascului:

„Iată, Damascul nu va mai fi o cetate, ci va ajunge un morman de dărâmături; 2cetăţile Aroerului sunt părăsite, sunt date spre pășune turmelor, care se culcă nestingherite

17:2
Ier. 7:33
acolo. 3S-a isprăvit cu cetăţuia
17:3
Cap. 7:16;
lui Efraim și s-a sfârșit cu împărăţia Damascului, dar rămășiţa Siriei va fi ca slava copiilor lui Israel”, zice Domnul oștirilor. 4„În ziua aceea, slava lui Iacov va fi slăbită și grăsimea
17:4
Cap. 10:16.
cărnii lui va pieri. 5Se va
17:5
Ier. 51:33
întâmpla ca atunci când strânge secerătorul grâul și braţul lui taie spicele; da, ca la strânsul spicelor în valea Refaim; 6vor
17:6
Cap. 24:13.
mai rămâne doar câteva, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline pe vârful crengilor, patru sau cinci în ramurile cu roade”, zice Domnul Dumnezeul lui Israel. 7În ziua aceea, omul se va uita
17:7
Mica 7:7
spre Făcătorul său și ochii i se vor întoarce spre Sfântul lui Israel; 8nu se va mai uita spre altare, care sunt lucrarea mâinilor lui, și nu va mai privi la ce au făcut degetele lui, la idolii Astarteei și la stâlpii închinaţi soarelui. 9În ziua aceea, cetăţile lui întărite vor fi ca dărâmăturile din pădure și de pe vârful muntelui, părăsite odinioară înaintea copiilor lui Israel: va fi o pustie! 10Căci ai uitat pe Dumnezeul
17:10
Ps. 68:19
mântuirii tale și nu ţi-ai adus aminte de Stânca scăpării tale. De aceea ţi-ai sădit răsaduri plăcute și ai sădit butuci străini. 11Când i-ai sădit, i-ai înconjurat cu un gard și, în curând, i-ai văzut înflorind. Dar culesul roadelor a fugit tocmai în clipa veseliei, și durerea este fără leac. 12Vai, ce vuiet de popoare multe, care urlă cum
17:12
Ier. 6:23
urlă marea! Ce zarvă de neamuri, care mugesc cum mugesc niște ape puternice! 13Neamurile mugesc cum mugesc apele mari… Dar când le mustră
17:13
Ps. 9:5
Dumnezeu, ele fug departe, izgonite
17:13
Ps. 83:13Osea 13:3
ca pleava de pe munţi la suflarea vântului, ca ţărâna luată de vârtej. 14Spre seară, vine o prăpădenie neașteptată și până dimineaţa nu mai sunt! Iată partea celor ce ne jupoaie și soarta celor ce ne jefuiesc.

18

Asupra Etiopiei

181Vai de tine, ţară

18:1
Cap. 20:4,5.
în care răsună zăngănit de arme și care ești dincolo de râurile Etiopiei! 2Tu, care trimiţi soli pe mare în corăbii de papură, care plutesc pe luciul apelor! Duceţi-vă, soli iuţi, la neamul
18:2
Vers. 7.
acela tare și puternic, la poporul acela înfricoșat de la începutul lui, neam puternic care zdrobește totul și a cărui ţară este tăiată de râuri! 3Voi, toţi locuitori ai lumii, și voi, locuitori ai pământului, luaţi seama când
18:3
Cap. 3:26.
se înalţă steagul pe munţi și ascultaţi când sună trâmbiţa! 4Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Eu privesc liniștit din locuinţa Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui și pe aburul de rouă, în vipia secerișului. 5Dar, înainte de seceriș, când cade floarea și rodul se face aguridă, el taie îndată mlădiţele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii și-i aruncă…” 6Și asirienii vor fi lăsaţi astfel pradă păsărilor răpitoare din munţi și fiarelor pământului; păsările de pradă vor petrece vara pe trupurile lor moarte, și fiarele pământului vor ierna pe ele. 7În vremea aceea, se vor aduce
18:7
Ps. 68:31
72:10Ţef. 3:10Mal. 1:11
daruri de mâncare Domnului oștirilor de poporul cel tare și puternic, de poporul cel înfricoșat de la începutul lui, neam puternic, care zdrobește totul și a cărui ţară este tăiată de râuri: vor fi aduse acolo unde locuiește Numele Domnului oștirilor, pe muntele Sionului.