221Prorocie asupra văii vedeniilor: Ce este de vă suiţi cu toţii pe acoperișuri, 2cetate
gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă? Morţii tăi nu vor pieri uciși de sabie, nici nu vor muri luptând. 3Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sunt luaţi prinși de arcași; toţi locuitorii tăi ajung deodată robi, în timp ce o iau la fugă în depărtare. 4De aceea zic: „Întoarceţi-vă privirile de la mine, lăsaţi-mă să plâng
9:1
cu amar; nu stăruiţi să mă mângâiaţi pentru nenorocirea fiicei poporului meu!” 5Căci
este o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășeală, trimisă de
2:2
Domnul Dumnezeul oștirilor în valea vedeniilor. Se dărâmă zidurile și răsună ţipete de durere spre munte. 6Elamul
poartă tolba cu săgeţi; care de luptători, de călăreţi înaintează; Chirul
dezvelește scutul. 7Cele mai frumoase văi ale tale sunt pline de care, și călăreţii se înșiruie de bătaie la porţile tale. 8Cele din urmă șanţuri de întărire ale lui Iuda sunt silite, și în ziua aceasta cercetezi tu armăturile din
10:17
casa pădurii. 9Vă uitaţi
la spărturile cele multe făcute cetăţii lui David și opriţi apele iazului de jos. 10Număraţi casele Ierusalimului și le stricaţi, ca să întăriţi zidul. 11Faceţi
o cămară între cele două ziduri pentru apele iazului celui vechi, dar nu vă uitaţi spre Cel
ce a vrut aceste lucruri, nu vedeţi pe Cel ce de mult le-a pregătit. 12Și totuși Domnul Dumnezeul oștirilor vă cheamă
în ziua aceea să plângeţi și să vă bateţi în piept, să vă radeţi capul
și să vă încingeţi cu sac. 13Dar iată, în schimb, veselie și bucurie! Se înjunghie boi și se taie oi, se mănâncă la carne și se bea la vin: „Să
mâncăm și să bem, căci mâine vom muri!” 14Domnul oștirilor mi-a
descoperit și mi-a zis: „Nu
, nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta până nu veţi muri”, zice Domnul Dumnezeul oștirilor.
15Așa vorbește Domnul Dumnezeul oștirilor: „Du-te la curteanul acela, la Șebna
, dregătorul
casei împărătești, și zi-i: 16‘Ce ai tu aici la tine și pe cine ai aici, de-ţi sapi aici un mormânt?’ El își sapă un mormânt
sus pe înălţime, își scobește o locuinţă în stâncă! 17‘Iată, Domnul te va azvârli cu o aruncătură puternică
, te va învârti ca pe un ghem. 18Te va azvârli, te va azvârli ca pe o minge pe un pământ întins, și acolo vei muri, acolo vor veni carele tale cele strălucite, tu, ocara casei stăpânului tău! 19Vei fi izgonit din dregătoria ta și te va smulge Domnul din locul tău. 20În ziua aceea’, zice Domnul, ‘voi chema pe robul Meu Eliachim
, fiul lui Hilchia, 21îl voi îmbrăca în tunica ta, îl voi încinge cu brâul tău și voi da puterea ta în mâinile lui. El va fi un tată pentru locuitorii Ierusalimului și pentru casa lui Iuda. 22Voi pune pe umărul lui cheia casei lui David: când va deschide
el, nimeni nu va închide, și când va închide el, nimeni nu va deschide. 23Îl voi împlânta ca pe un
drug într-un loc tare și va fi un scaun de slavă pentru casa tatălui său. 24Pe el se va sprijini toată slava casei tatălui său, odraslele alese și de ocară, toate sculele cele mici, atât lighenele, cât și vasele. 25În ziua aceea’, zice Domnul oștirilor, ‘drugul acela împlântat într-un loc tare va fi scos, va fi tăiat și va cădea, și povara care era pe el va fi nimicită, căci Domnul a vorbit.’”
231Prorocie
47:4Ezec. 26—28Amos 1:9Zah. 9:2,4
împotriva Tirului: Bociţi-vă, corăbii din Tarsis! Căci Tirul a fost nimicit: nu mai are nici case, nici intrare! Din
ţara Chitim le-a venit vestea aceasta. 2Amuţiţi de groază, locuitori ai ţărmului, pe care îl umpleau odată negustorii din Sidon care străbăteau marea! 3Veniturile lui erau grâul Nilului și secerișul râului, aduse pe ape mari, așa că
el era târgul neamurilor. 4Rușinează-te, Sidoane, căci așa vorbește marea, cetăţuia mării: „Eu n-am avut durerile facerii, nici n-am născut, n-am hrănit tineri, nici n-am crescut fete!” 5Când
vor afla egiptenii vestea aceasta, vor tremura auzind de căderea Tirului 6și vor zice: „Treceţi la Tarsis, bociţi-vă, locuitori ai ţărmului! 7Aceasta este cetatea
voastră cea veselă, care avea o obârșie veche și ale cărei picioare o duceau să locuiască departe. 8Cine a luat această hotărâre împotriva Tirului, împărţitorul
cununilor, el, ai cărui negustori erau niște voievozi și ai cărui târgoveţi erau cei mai bogaţi de pe pământ?” 9Domnul oștirilor a luat această hotărâre, ca să rușineze mândria a tot ce strălucește și să smerească pe toţi cei mari ai pământului. 10Străbate-ţi ţara ca Nilul, niciun brâu nu te mai strânge, fiica Tarsisului! Nu mai este niciun jug! 11Domnul Și-a întins mâna asupra mării; a făcut să tremure împărăţii; a poruncit nimicirea cetăţuilor Canaanului 12și a zis: „De acum nu
te vei mai bucura, fecioară necinstită, fiica Sidonului! Scoală-te și treci
în ţara Chitim; dar nici acolo nu vei avea odihnă.” 13Iacă pe haldeeni, care nu erau un popor, locuitorii aceștia
ai pustiei, cărora asirianul le-a întemeiat o ţară; ei înalţă turnuri, surpă casele împărătești ale Tirului, le prefac în dărâmături. 14Bociţi-vă
, corăbii din Tarsis! Căci cetăţuia voastră este nimicită. 15În vremea aceea, Tirul va fi dat uitării șaptezeci de ani, cât ţine viaţa unui împărat, dar, după șaptezeci de ani, se va întâmpla Tirului ca și curvei despre care vorbește cântecul: 16„Ia harpa și străbate cetatea, curvă dată uitării; cântă bine, cântă-ţi cântecele de mai multe ori, ca iarăși să-și aducă lumea aminte de tine.” 17Tot așa, după șaptezeci de ani, Domnul va cerceta Tirul și se va întoarce iarăși la câștigul lui; va avea
legături cu toate împărăţiile lumii de pe faţa pământului; 18dar câștigul și plata lui vor
fi închinate Domnului, nu vor fi nici strânse, nici păstrate; ci câștigul lui va aduce celor ce locuiesc înaintea Domnului o hrană îmbelșugată și haine strălucite.
241Iată, Domnul deșartă ţara și o pustiește, îi răstoarnă faţa și risipește locuitorii; 2cum se întâmplă preotului
, se întâmplă și poporului; stăpânului, ca și slugii; stăpânei, ca și slujnicei; vânzătorului, ca și cumpărătorului
; celui ce dă cu împrumut, ca și celui ce ia cu împrumut; datornicului, ca și celui căruia îi este dator. 3Ţara este pustiită de tot și prădată; căci Domnul a hotărât așa. 4Ţara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sunt mâhniţi și tânjesc; căpeteniile poporului sunt fără putere, 5căci ţara
a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu ţineau poruncile și rupeau legământul cel veșnic! 6De aceea mănâncă blestemul
ţara și suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sunt prăpădiţi locuitorii ţării și nu mai rămâne decât un mic număr din ei. 7Mustul
stă trist, via este veștejită; toţi cei ce erau cu inima veselă suspină. 8A încetat desfătarea timpanelor
16:9
25:10Ezec. 26:13Osea 2:11Apoc. 18:22
, s-a sfârșit veselia gălăgioasă, s-a dus bucuria harpei. 9Nu se mai cântă când se bea vin și băuturile tari li se par amare celor ce le beau. 10Cetatea pustie este dărâmată; toate casele sunt închise, nu mai intră nimeni în ele. 11Pe uliţe se strigă după vin; s-a dus orice desfătare, nu mai este nicio veselie în ţară. 12Numai pustiire a mai rămas în cetate și porţile stau dărâmate. 13Da, în ţară, în mijlocul popoarelor, este ca
atunci când se scutură măslinul sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei.
14Ceilalţi însă, care vor mai rămâne, își înălţă glasul, scot strigăte de veselie; de pe ţărmurile mării, laudă măreţia Domnului. 15„Proslăviţi dar pe Domnul în locurile unde strălucește lumină, lăudaţi Numele
Domnului Dumnezeului lui Israel în ostroavele mării!” 16De la marginile pământului auzim cântând: „Slavă celui neprihănit!” Dar eu zic: „Sunt pierdut! Sunt pierdut! Vai de mine!” Jefuitorii
jefuiesc, jefuitorii se înverșunează la jaf. 17Groaza
, groapa și laţul vin peste tine, locuitor al ţării! 18Cel ce fuge dinaintea strigătelor de groază cade în groapă și cel ce se ridică din groapă se prinde în laţ, căci se deschid stăvilarele
de sus și se clatină temeliile
pământului! 19Pământul
se rupe, pământul se sfărâmă, pământul se crapă, 20pământul se
clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui îl apasă, cade și nu se mai ridică. 21În ziua aceea, Domnul va pedepsi în cer oștirea de sus, iar pe pământ, pe împăraţii
pământului. 22Aceștia vor fi strânși ca prinși de război și puși într-o temniţă, vor fi închiși în gherle și, după un mare număr de zile, vor fi pedepsiţi. 23Luna
va fi acoperită de rușine și soarele, de groază, căci Domnul oștirilor va împărăţi
pe Muntele
Sionului și la Ierusalim, strălucind de slavă în faţa bătrânilor Lui.