261În ziua
aceea, se va cânta următoarea cântare în ţara lui Iuda: „Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mântuirea
ca ziduri și întăritură. 2Deschideţi
porţile, ca să intre neamul cel neprihănit și credincios. 3Celui cu inima tare, Tu-i chezășuiești pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine. 4Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci
Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor. 5El a răsturnat pe cei ce locuiau pe înălţimi, El a plecat cetatea
îngâmfată; a doborât-o la pământ și a aruncat-o în ţărână. 6Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, sub pașii celor obijduiţi. 7Calea
dreptului este neprihănirea; Tu, care ești fără prihană, netezești cărarea dreptului. 8De aceea Te așteptăm, Doamne, și pe calea
judecăţilor Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău și după pomenirea Ta. 9Sufletul
meu Te dorește noaptea și duhul meu Te caută înăuntrul meu. Căci, când se împlinesc judecăţile Tale pe pământ, locuitorii lumii învaţă dreptatea. 10Dacă
ierţi pe cel rău, el totuși nu învaţă neprihănirea, se dedă la rău în ţara
în care domnește neprihănirea și nu caută la măreţia Domnului. 11Doamne, mâna Ta este puternică: ei
n-o zăresc, dar vor vedea râvna Ta pentru poporul Tău și vor fi rușinaţi; va arde focul pe vrăjmașii Tăi. 12Dar nouă, Doamne, Tu ne dai pace, căci tot ce facem noi, Tu împlinești pentru noi. 13Doamne, Dumnezeul nostru, alţi
stăpâni afară de Tine au stăpânit peste noi, dar acum numai pe Tine și numai Numele Tău îl chemăm. 14Cei ce sunt morţi acum nu vor mai trăi, sunt niște umbre și nu se vor mai scula, căci Tu i-ai pedepsit, i-ai nimicit și le-ai șters pomenirea. 15Înmulţește poporul, Doamne! Înmulţește poporul, arată-Ţi slava; dă înapoi toate hotarele ţării! 16Doamne, ei Te-au căutat când erau în strâmtorare
; au început să se roage când i-ai pedepsit. 17Cum se zvârcolește o femeie însărcinată
gata să nască și cum strigă ea în mijlocul durerilor ei, așa am fost noi departe de Faţa Ta, Doamne! 18Am zămislit, am simţit dureri și, când să naștem, am născut vânt: ţara nu este mântuită și locuitorii
ei nu sunt născuţi. 19Să învieze dar morţii
Tăi! Să se scoale trupurile mele moarte! Treziţi-vă
și săriţi de bucurie, cei ce locuiţi în ţărână! Căci roua Ta este o rouă dătătoare de viaţă, și pământul va scoate iarăși afară pe cei morţi.” 20Du-te, poporul meu, intră
în odaia ta și încuie ușa după tine; ascunde-te
câteva clipe, până va trece mânia! 21Căci iată, Domnul iese
din locuinţa Lui să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pământului, și pământul va da sângele pe faţă și nu va mai acoperi uciderile.
271În ziua aceea, Domnul va lovi cu sabia Lui cea aspră, mare și tare leviatanul
, Babilonul, șarpele fugar (Asur), și leviatanul, șarpele inelat (Babel), și va ucide balaurul
de lângă mare (Egiptul). 2În ziua aceea, cântaţi o cântare
asupra viei celei
mai alese: 3„Eu
, Domnul, sunt Păzitorul ei, Eu o ud în fiecare clipă; Eu o păzesc zi și noapte, ca să n-o vatăme nimeni. 4N-am nicio mânie. Dar, dacă voi găsi mărăcini
și spini, voi merge la luptă împotriva lor și-i voi arde pe toţi, 5afară numai dacă vor căuta
ocrotirea Mea, vor face
pace cu Mine, da, vor face pace cu Mine.” 6În vremurile viitoare, Iacov va
prinde rădăcină, Israel va înflori și va odrăsli și va umple lumea cu roadele lui. 7L-a lovit oare Domnul cum a lovit pe cei ce-l loveau? L-a ucis El cum a ucis pe cei ce-l ucideau? 8Cu măsură
30:11
46:281 Cor. 10:13
l-ai pedepsit în robie, luându-l
cu suflarea năprasnică a vântului de răsărit. 9Astfel, nelegiuirea lui Iacov a fost ispășită și iată rodul iertării păcatului lui: Domnul a făcut toate pietrele altarelor ca niște pietre de var prefăcute în ţărână; idolii Astarteei și stâlpii Soarelui nu se vor mai ridica. 10Căci cetatea cea tare a rămas singuratică, a ajuns o locuinţă lăsată și părăsită ca pustia. În
ea paște viţelul, în ea se culcă și-i mănâncă ramurile. 11Când i se usucă ramurile, sunt rupte; vin femeile să le ardă. Căci acesta era un popor fără
pricepere, de aceea Cel
ce l-a făcut n-a avut milă de el și Cel ce l-a întocmit nu l-a iertat. 12În vremea aceea, Domnul va scutura roade de la cursul râului până la pârâul Egiptului, iar voi veţi fi strânși unul câte unul, copii ai lui Israel! 13În
ziua aceea, se
va suna cu trâmbiţa cea mare și atunci se vor întoarce cei surghiuniţi din ţara Asiriei și fugarii din ţara Egiptului. Ei se vor închina înaintea Domnului pe muntele cel sfânt, Ierusalim.
281Vai
de cununa îngâmfată a beţivilor lui Efraim, de floarea veștejită, care este strălucirea
podoabei sale, pe culmea văii mănoase a celor ce se îmbată! 2Iată că vine de la Domnul un om tare și puternic, ca
o furtună de piatră, ca o vijelie nimicitoare, ca o rupere de nori cu mari șuvoaie de ape, care o doboară cu putere la pământ. 3Va fi călcată în picioare cununa
îngâmfată a beţivilor lui Efraim; 4și floarea veștejită, care este strălucirea
podoabei ei pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină timpurie, care se vede înainte de culesul roadelor și pe care abia o iei în mână și îndată o și înghiţi. 5În ziua aceea, Domnul oștirilor va fi o cunună strălucitoare și o podoabă măreaţă pentru rămășiţa poporului 6sau un duh de dreptate pentru cel ce șade pe scaunul de judecată și o putere pentru cei ce dau pe vrăjmaș înapoi până la porţile lui. 7Dar și ei se
clatină de vin și băuturile tari îi ameţesc; preoţi
și proroci sunt îmbătaţi de băuturi tari, sunt stăpâniţi de vin, au ameţeli din pricina băuturilor tari; se clatină când prorocesc, se poticnesc când judecă. 8Toate mesele sunt pline de vărsături murdare și nu mai este niciun loc curat. 9Ei zic: „Pe
cine vrea el să înveţe înţelepciunea? Cui vrea să dea învăţături? Unor copii înţărcaţi de curând, luaţi de la ţâţă? 10Căci dă învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo.” 11Ei bine! Prin niște oameni cu buze
bâlbâitoare și cu vorbirea străină va vorbi poporului acestuia Domnul. 12El îi zicea: „Iată odihna! Lăsaţi pe cel ostenit să se odihnească! Iată locul de odihnă!” Dar ei n-au vrut să asculte, 13și pentru ei Cuvântul Domnului va fi: „Învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo”, ca, mergând, să cadă pe spate și să se zdrobească, să dea în laţ și să fie prinși. 14De aceea, ascultaţi Cuvântul Domnului, batjocoritorilor, care stăpâniţi peste poporul acesta din Ierusalim! 15Pentru că ziceţi: „Noi am făcut un legământ cu moartea, am făcut o învoială cu Locuinţa morţilor: când va trece urgia apelor năvălitoare, nu ne va atinge, căci
avem ca loc de scăpare neadevărul și ca adăpost, minciuna!” 16De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată, pun ca temelie în Sion o piatră
10:11Efes. 2:201 Pet. 2:6,7,8
, o piatră încercată, o piatră de preţ, piatră din capul unghiului clădirii, temelie puternică; cel ce o va lua ca sprijin nu se va grăbi să fugă. 17Voi face din neprihănire o lege și din dreptate, o cumpănă, și grindina va surpa locul
de scăpare al neadevărului și apele vor îneca adăpostul minciunii. 18Așa că legământul vostru cu moartea va fi nimicit și învoiala voastră cu Locuinţa morţilor nu va dăinui. Când va trece urgia apelor năvălitoare, veţi fi striviţi de ea. 19Ori de câte ori va trece, vă va apuca; căci va trece în toate dimineţile, zi și noapte, și numai vuietul ei vă va îngrozi.” 20Patul va fi prea scurt ca să te întinzi în el și învelitoarea, prea îngustă ca să te învelești cu ea. 21Căci Domnul Se va scula ca la muntele Peraţim
și Se va mânia ca în valea Gabaonului
, ca să-Și facă lucrarea, lucrarea
Lui ciudată, ca să-Și împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit. 22Acum, nu batjocoriţi, ca nu cumva să vi se strângă mai tare legăturile, căci am aflat de la Domnul Dumnezeul oștirilor că nimicirea întregii ţări este hotărâtă
. 23Plecaţi-vă urechea și ascultaţi glasul meu! Fiţi cu luare aminte și ascultaţi cuvântul meu! 24Cel ce ară pentru semănătură ară oare necontenit? Necontenit își brăzdează și își grăpează el pământul? 25Oare, după ce a netezit faţa pământului, nu aruncă el măzăriche și seamănă chimen? Nu pune el grâul în rânduri, orzul, într-un loc deosebit și alacul, pe margini? 26Dumnezeul lui l-a învăţat să facă așa, El i-a dat aceste învăţături. 27Măzărichea nu se treieră cu leasa și roata carului nu trece peste chimen, ci măzărichea se bate cu băţul și chimenul, cu nuiaua. 28Grâul se bate, dar nu se bate necontenit; împingi peste el roata carului și caii, dar nu-l sfărâmi. 29Și lucrul acesta vine de la Domnul oștirilor; minunat
este planul Lui și mare este înţelepciunea Lui.