271În ziua aceea, Domnul va lovi cu sabia Lui cea aspră, mare și tare leviatanul
, Babilonul, șarpele fugar (Asur), și leviatanul, șarpele inelat (Babel), și va ucide balaurul
de lângă mare (Egiptul). 2În ziua aceea, cântaţi o cântare
asupra viei celei
mai alese: 3„Eu
, Domnul, sunt Păzitorul ei, Eu o ud în fiecare clipă; Eu o păzesc zi și noapte, ca să n-o vatăme nimeni. 4N-am nicio mânie. Dar, dacă voi găsi mărăcini
și spini, voi merge la luptă împotriva lor și-i voi arde pe toţi, 5afară numai dacă vor căuta
ocrotirea Mea, vor face
pace cu Mine, da, vor face pace cu Mine.” 6În vremurile viitoare, Iacov va
prinde rădăcină, Israel va înflori și va odrăsli și va umple lumea cu roadele lui. 7L-a lovit oare Domnul cum a lovit pe cei ce-l loveau? L-a ucis El cum a ucis pe cei ce-l ucideau? 8Cu măsură
30:11
46:281 Cor. 10:13
l-ai pedepsit în robie, luându-l
cu suflarea năprasnică a vântului de răsărit. 9Astfel, nelegiuirea lui Iacov a fost ispășită și iată rodul iertării păcatului lui: Domnul a făcut toate pietrele altarelor ca niște pietre de var prefăcute în ţărână; idolii Astarteei și stâlpii Soarelui nu se vor mai ridica. 10Căci cetatea cea tare a rămas singuratică, a ajuns o locuinţă lăsată și părăsită ca pustia. În
ea paște viţelul, în ea se culcă și-i mănâncă ramurile. 11Când i se usucă ramurile, sunt rupte; vin femeile să le ardă. Căci acesta era un popor fără
pricepere, de aceea Cel
ce l-a făcut n-a avut milă de el și Cel ce l-a întocmit nu l-a iertat. 12În vremea aceea, Domnul va scutura roade de la cursul râului până la pârâul Egiptului, iar voi veţi fi strânși unul câte unul, copii ai lui Israel! 13În
ziua aceea, se
va suna cu trâmbiţa cea mare și atunci se vor întoarce cei surghiuniţi din ţara Asiriei și fugarii din ţara Egiptului. Ei se vor închina înaintea Domnului pe muntele cel sfânt, Ierusalim.
281Vai
de cununa îngâmfată a beţivilor lui Efraim, de floarea veștejită, care este strălucirea
podoabei sale, pe culmea văii mănoase a celor ce se îmbată! 2Iată că vine de la Domnul un om tare și puternic, ca
o furtună de piatră, ca o vijelie nimicitoare, ca o rupere de nori cu mari șuvoaie de ape, care o doboară cu putere la pământ. 3Va fi călcată în picioare cununa
îngâmfată a beţivilor lui Efraim; 4și floarea veștejită, care este strălucirea
podoabei ei pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină timpurie, care se vede înainte de culesul roadelor și pe care abia o iei în mână și îndată o și înghiţi. 5În ziua aceea, Domnul oștirilor va fi o cunună strălucitoare și o podoabă măreaţă pentru rămășiţa poporului 6sau un duh de dreptate pentru cel ce șade pe scaunul de judecată și o putere pentru cei ce dau pe vrăjmaș înapoi până la porţile lui. 7Dar și ei se
clatină de vin și băuturile tari îi ameţesc; preoţi
și proroci sunt îmbătaţi de băuturi tari, sunt stăpâniţi de vin, au ameţeli din pricina băuturilor tari; se clatină când prorocesc, se poticnesc când judecă. 8Toate mesele sunt pline de vărsături murdare și nu mai este niciun loc curat. 9Ei zic: „Pe
cine vrea el să înveţe înţelepciunea? Cui vrea să dea învăţături? Unor copii înţărcaţi de curând, luaţi de la ţâţă? 10Căci dă învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo.” 11Ei bine! Prin niște oameni cu buze
bâlbâitoare și cu vorbirea străină va vorbi poporului acestuia Domnul. 12El îi zicea: „Iată odihna! Lăsaţi pe cel ostenit să se odihnească! Iată locul de odihnă!” Dar ei n-au vrut să asculte, 13și pentru ei Cuvântul Domnului va fi: „Învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo”, ca, mergând, să cadă pe spate și să se zdrobească, să dea în laţ și să fie prinși. 14De aceea, ascultaţi Cuvântul Domnului, batjocoritorilor, care stăpâniţi peste poporul acesta din Ierusalim! 15Pentru că ziceţi: „Noi am făcut un legământ cu moartea, am făcut o învoială cu Locuinţa morţilor: când va trece urgia apelor năvălitoare, nu ne va atinge, căci
avem ca loc de scăpare neadevărul și ca adăpost, minciuna!” 16De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată, pun ca temelie în Sion o piatră
10:11Efes. 2:201 Pet. 2:6,7,8
, o piatră încercată, o piatră de preţ, piatră din capul unghiului clădirii, temelie puternică; cel ce o va lua ca sprijin nu se va grăbi să fugă. 17Voi face din neprihănire o lege și din dreptate, o cumpănă, și grindina va surpa locul
de scăpare al neadevărului și apele vor îneca adăpostul minciunii. 18Așa că legământul vostru cu moartea va fi nimicit și învoiala voastră cu Locuinţa morţilor nu va dăinui. Când va trece urgia apelor năvălitoare, veţi fi striviţi de ea. 19Ori de câte ori va trece, vă va apuca; căci va trece în toate dimineţile, zi și noapte, și numai vuietul ei vă va îngrozi.” 20Patul va fi prea scurt ca să te întinzi în el și învelitoarea, prea îngustă ca să te învelești cu ea. 21Căci Domnul Se va scula ca la muntele Peraţim
și Se va mânia ca în valea Gabaonului
, ca să-Și facă lucrarea, lucrarea
Lui ciudată, ca să-Și împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit. 22Acum, nu batjocoriţi, ca nu cumva să vi se strângă mai tare legăturile, căci am aflat de la Domnul Dumnezeul oștirilor că nimicirea întregii ţări este hotărâtă
. 23Plecaţi-vă urechea și ascultaţi glasul meu! Fiţi cu luare aminte și ascultaţi cuvântul meu! 24Cel ce ară pentru semănătură ară oare necontenit? Necontenit își brăzdează și își grăpează el pământul? 25Oare, după ce a netezit faţa pământului, nu aruncă el măzăriche și seamănă chimen? Nu pune el grâul în rânduri, orzul, într-un loc deosebit și alacul, pe margini? 26Dumnezeul lui l-a învăţat să facă așa, El i-a dat aceste învăţături. 27Măzărichea nu se treieră cu leasa și roata carului nu trece peste chimen, ci măzărichea se bate cu băţul și chimenul, cu nuiaua. 28Grâul se bate, dar nu se bate necontenit; împingi peste el roata carului și caii, dar nu-l sfărâmi. 29Și lucrul acesta vine de la Domnul oștirilor; minunat
este planul Lui și mare este înţelepciunea Lui.
291Vai de Ariel
(Leul lui Dumnezeu), de Ariel, cetatea în
care a tăbărât David! „Adăugaţi an la an și lăsaţi sărbătorile să-și facă ocolul lor! 2Apoi, voi împresura pe Ariel; plânsete și gemete vor fi în ea și cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine. 3Căci te voi împresura din toate părţile, te voi înconjura cu cete de străjeri și voi ridica întărituri de șanţuri împotriva ta. 4Vei fi doborât la pământ și de acolo vei vorbi și din ţărână ţi se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieși din pământ
ca al unei năluci și din ţărână îţi vei șopti cuvintele. 5Dar mulţimea vrăjmașilor
tăi va fi ca o pulbere măruntă și mulţimea asupritorilor va fi ca
pleava care zboară, și aceasta deodată
, într-o clipă.” 6De la Domnul oștirilor va
veni pedeapsa, cu tunete, cutremure de pământ și pocnet puternic, cu vijelie și furtună și cu flacăra unui foc mistuitor. 7Și, ca un vis, ca o vedenie de noapte, așa va fi mulţimea
neamurilor care vor lupta împotriva lui Ariel, așa vor fi cei ce se vor bate împotriva lui și cetăţuiei lui, strângându-l de aproape. 8După cum cel flămând visează
că mănâncă și se trezește cu stomacul gol și după cum cel însetat visează
că bea și se trezește stors de puteri și cu setea neastâmpărată, tot așa va fi și cu mulţimea neamurilor care vor veni să lupte împotriva muntelui Sionului. 9Rămâneţi încremeniţi și uimiţi! Închideţi ochii și fiţi orbi! Ei sunt
beţi, dar
nu de vin; se clatină, dar nu din pricina băuturilor tari. 10Ci pentru că
Domnul a turnat peste voi un duh de adormire; v-a închis
ochii, prorocilor, și v-a acoperit capetele, văzătorilor
. 11De aceea toată descoperirea dumnezeiască a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărţi
pecetluite. Dacă o dai cuiva care știe să citească și-i zici: „Ia citește!”, el
6:1
răspunde: „Nu pot, căci este pecetluită!” 12Sau dacă dai cartea unuia care nu știe să citească și-i zici: „Ia citește!”, el răspunde: „Nu știu să citesc.” 13Domnul zice: „Când
se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinstește cu gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine și frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură
de datină omenească. 14De
aceea voi lovi iarăși pe poporul acesta cu semne și minuni din ce în ce mai minunate, așa că
înţelepciunea înţelepţilor lui va pieri și priceperea oamenilor lui pricepuţi se va face nevăzută.” 15Vai
de cei ce își ascund planurile dinaintea Domnului, care își fac faptele în întuneric și zic
: „Cine ne vede și cine ne știe?” 16Stricaţi ce sunteţi! Oare olarul trebuie privit ca lutul sau poate lucrarea
să zică despre lucrător: „Nu m-a făcut el”? Sau poate vasul să zică despre olar: „El nu se pricepe”? 17Peste puţină vreme, Libanul
se va preface în pomet, și pometul va fi socotit ca o pădure! 18În
ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărţii și ochii orbilor, izbăviţi de negură și întuneric, vor vedea. 19Cei
nenorociţi se vor bucura tot mai mult în Domnul și săracii
se vor veseli de Sfântul lui Israel. 20Căci asupritorul nu va mai fi, batjocoritorul
va pieri și toţi cei ce pândeau
nelegiuirea vor fi nimiciţi: 21cei ce osândeau pe alţii la judecată, întindeau curse cui îi înfruntau la poarta cetăţii și năpăstuiau
fără temei pe cel nevinovat. 22De aceea așa vorbește Domnul către casa lui Iacov, El, care
a răscumpărat pe Avraam: „Acum Iacov nu va mai roși de rușine și nu i se va mai îngălbeni faţa acum. 23Căci, când vor vedea ei, când vor vedea copiii lor, în mijlocul lor, lucrarea
mâinilor Mele, Îmi vor sfinţi Numele; vor sfinţi pe Sfântul lui Iacov și se vor teme de Dumnezeul lui Israel. 24Cei rătăciţi
cu duhul vor căpăta pricepere și cei ce cârteau vor lua învăţătură.”
