Robul Domnului
421Iată Robul
Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, în care Își găsește plăcere
17:5Efes. 1:6
sufletul Meu. Am pus
Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. 2El nu va striga, nu-Și va ridica glasul și nu-l va face să se audă pe uliţe. 3Trestia frântă n-o va zdrobi și mucul care mai arde încă nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr. 4El nu va slăbi, nici nu Se va lăsa, până va așeza dreptatea pe pământ; și ostroavele
vor nădăjdui în Legea Lui.” 5Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care
a făcut cerurile și le-a întins, care
a întins pământul și cele de pe el, care
a dat suflare celor ce-l locuiesc și suflet celor ce merg pe el: 6„Eu
, Domnul, Te-am chemat ca să dai mântuire și Te voi lua de mână, Te voi păzi și
Te voi pune ca legământ al poporului, ca să fii Lumina
neamurilor, 7să deschizi
ochii orbilor, să scoţi
din temniţă pe cei legaţi și din prinsoare pe cei ce locuiesc în întuneric
. 8Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu, și slava
Mea n-o voi da altuia, nici cinstea mea, idolilor. 9Iată că cele dintâi lucruri s-au împlinit și vă vestesc altele noi; vi le spun mai înainte ca să se întâmple.” 10Cântaţi
40:3
98:1
Domnului o cântare nouă, cântaţi laudele Lui până la marginile pământului, voi
, care mergeţi pe mare și cei ce locuiţi în ea, ostroave și locuitorii lor! 11Pustia și cetăţile ei să înalţe glasul! Satele locuite de Chedar să-și înalţe glasul! Locuitorii stâncilor să sară de veselie: să strige de bucurie din vârful munţilor! 12Să dea slavă Domnului și să vestească laudele Lui în ostroave! 13Domnul înaintează ca un viteaz, Își stârnește râvna ca un om de război; înalţă glasul
, strigă, Își arată puterea împotriva vrăjmașilor Săi. 14„Am tăcut multă vreme”, zice Domnul, „am tăcut și M-am ţinut. Dar acum voi striga ca o femeie în durerile nașterii, voi gâfâi și voi răsufla. 15Voi pustii munţi și dealuri, le voi usca toată verdeaţa; voi preface râurile în ostroave și iazurile le voi usca. 16Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povăţui pe cărări neștiute de ei; voi preface întunericul în lumină înaintea lor și locurile strâmbe în locuri netede: iată ce voi face și nu-i voi părăsi. 17Vor da înapoi
45:16
, vor fi acoperiţi de rușine cei ce se încred în idoli ciopliţi și zic idolilor turnaţi: ‘Voi sunteţi dumnezeii noștri!’ 18Ascultaţi, surzilor, priviţi și vedeţi, orbilor! 19Cine
este orb, dacă nu robul Meu, și surd ca solul Meu pe care îl trimit? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu și orb ca robul Domnului? 20Ai văzut multe, dar
n-ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar n-ai auzit.” 21Domnul a voit, pentru dreptatea Lui, să vestească o Lege mare și minunată. 22Și totuși poporul acesta este un popor prădat și jefuit! Toţi zac înlănţuiţi în peșteri și înfundaţi în temniţe. Sunt lăsaţi de pradă, și nimeni nu-i scapă! Jefuiţi, și nimeni nu zice: „Dă înapoi!” 23Cine dintre voi însă pleacă urechea la aceste lucruri? Cine vrea să ia aminte la ele și să asculte pe viitor? 24Cine a dat pe Iacov pradă jafului, și pe Israel în mâinile jefuitorilor? Oare nu Domnul, împotriva căruia am păcătuit? Ei n-au voit să umble pe căile Lui și n-au ascultat Legea Lui. 25De aceea a vărsat El peste Israel văpaia mâniei Lui și grozăviile războiului: războiul l-a aprins
din toate părţile și
n-a înţeles; l-a ars și n-a luat seama.
Numai Domnul răscumpără pe Israel
431Acum, așa vorbește Domnul, care te-a făcut
, Iacove, și Cel ce te-a întocmit
, Israele: „Nu te teme de nimic, căci
Eu te izbăvesc, te chem
pe nume: ești al Meu. 2Dacă
91:3
vei trece prin ape, Eu voi fi cu
tine și râurile nu te vor îneca; dacă vei merge
prin foc, nu te va arde și flacăra nu te va aprinde. 3Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Sfântul lui Israel, Mântuitorul tău! Eu dau Egiptul ca preţ pentru
21:18
răscumpărarea ta, Etiopia și Saba în locul tău. 4De aceea, pentru că ai preţ în ochii Mei, pentru că ești preţuit și te iubesc, dau oameni pentru tine și popoare pentru viaţa ta. 5Nu
te teme de nimic, căci Eu sunt cu tine, Eu voi aduce înapoi neamul tău de la răsărit și te voi strânge de la apus. 6Voi zice miazănopţii: ‘Dă încoace!’ și miazăzilei: ‘Nu opri, ci adu-Mi fiii din ţările depărtate și fiicele de la marginea pământului: 7pe toţi cei ce poartă
Numele Meu și pe care i-am făcut
spre slava Mea, pe care i-am întocmit
și i-am alcătuit.’” 8Scoate
afară poporul cel orb, care totuși are ochi, și surzii, care totuși au urechi. 9Să se strângă toate neamurile și să se adune popoarele! Cine
dintre ei a vestit aceste lucruri? Care dintre ei ne-a făcut cele dintâi prorocii? Să-și aducă martorii și să-și dovedească dreptatea, ca să asculte oamenii și să zică: „Adevărat!” 10„Voi
sunteţi martorii Mei”, zice Domnul, „voi și
Robul Meu pe care L-am ales, ca să știţi, ca să Mă credeţi și să înţelegeţi că Eu sunt: înainte
de Mine n-a fost făcut niciun Dumnezeu și după Mine nu va fi, 11Eu, Eu sunt
Domnul, și afară de Mine nu este niciun Mântuitor! 12Eu am vestit, am mântuit, am prorocit, nu sunt străin
între voi; voi
Îmi sunteţi martori”, zice Domnul, „că Eu sunt Dumnezeu. 13Eu sunt de la
început și nimeni nu izbăvește din mâna Mea. Când lucrez Eu, cine se poate împotrivi
?” 14Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul vostru, Sfântul lui Israel: „Din pricina voastră trimit pe vrăjmaș împotriva Babilonului și cobor pe toţi fugarii, chiar și pe haldeeni, pe corăbiile cu care se făleau. 15Eu sunt Domnul, Sfântul vostru, Făcătorul lui Israel, Împăratul vostru.” 16Așa vorbește Domnul, care a croit
un drum pe mare și o cărare
pe apele cele puternice, 17care a
scos care și cai, o oștire și războinici viteji, culcaţi deodată împreună, ca să nu se mai scoale, nimiciţi și stinși ca un muc de lumânare: 18„Nu vă
23:7
mai gândiţi la ce a fost mai înainte și nu vă mai uitaţi la cele vechi! 19Iată, voi face ceva
nou și-i gata să se întâmple. Să nu-l cunoașteţi voi oare? Voi face
un drum prin pustie și râuri în locuri secetoase. 20Fiarele câmpului Mă vor slăvi, șacalii și struţii, pentru că voi da
ape în pustie și râuri în locuri secetoase, ca să adăp pe poporul Meu, pe poporul Meu cel ales, 21poporul pe
care Mi l-am alcătuit ca să vestească laudele Mele. 22Și tu nu M-ai chemat, Iacove, căci te-ai obosit
de Mine, Israele! 23Nu
Mi-ai adus oile tale ca ardere-de-tot și nu M-ai cinstit cu jertfele tale. Nu te-am chinuit cu daruri de mâncare, pe care trebuia să Mi le aduci, și nu te-am obosit cu jertfe de tămâie. 24Nu Mi-ai cumpărat trestie mirositoare cu argint și nu M-ai săturat cu grăsimea jertfelor tale, dar tu M-ai chinuit cu păcatele tale și M-ai obosit
cu nelegiuirile tale. 25Eu, Eu îţi șterg
fărădelegile, pentru
Mine, și
nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale. 26Adu-Mi aminte, să ne judecăm împreună, vorbește tu însuţi, ca să-ţi scoţi dreptatea. 27Cel dintâi tată al tău a păcătuit și învăţătorii tăi s-au răzvrătit împotriva Mea. 28De aceea, am socotit ca niște pângăriţi
pe căpeteniile Sfântului Locaș, am
dat pierzării pe Iacov și batjocurii pe Israel.
441Ascultă acum, Iacove
, robul Meu, Israele, pe care te-am ales! 2Așa vorbește Domnul, care
te-a făcut și întocmit și care de la nașterea ta este sprijinul tău: Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul
Meu, pe care l-am ales. 3Căci voi turna
ape peste pământul însetat și râuri pe pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânţa ta, și binecuvântarea Mea peste odraslele tale, 4și vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lângă pâraiele de apă. 5Unul va zice: ‘Eu sunt al Domnului!’ Altul se va numi cu numele lui Iacov, iar altul va scrie cu mâna lui: ‘Al Domnului sunt!’ Și va fi cinstit cu numele lui Israel.” 6Așa vorbește Domnul, Împăratul lui Israel și
Răscumpărătorul lui, Domnul oștirilor: „Eu
sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă și, afară de Mine, nu este alt Dumnezeu. 7Cine
a făcut prorocii ca Mine (să spună și să-Mi dovedească!), de când am făcut pe oameni din vremurile străvechi? Să vestească viitorul și ce are să se întâmple! 8Nu vă temeţi și nu tremuraţi, căci
nu ţi-am vestit și nu ţi-am spus Eu de mult lucrul acesta? Voi
Îmi sunteţi martori! Este oare un alt Dumnezeu afară de Mine? Nu
32:391 Sam. 2:22 Sam. 22:32
este altă Stâncă, nu cunosc alta!” 9Cei ce
fac idoli, toţi sunt deșertăciune și cele mai frumoase lucrări ale lor nu slujesc la nimic. Ele însele mărturisesc lucrul acesta: n-au
nici vedere, nici pricepere, tocmai ca să rămână de rușine. 10Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu sau să fi turnat un idol și să nu
fi tras niciun folos din el? 11Iată, toţi închinătorii lor vor rămâne de rușine
, căci înșiși meșterii lor nu sunt decât oameni; să se strângă cu toţii, să se înfăţișeze, și tot vor tremura cu toţii și vor fi acoperiţi de rușine. 12Fierarul
face o secure, lucrează cu cărbuni și o făţuiește și-i dă un chip cu lovituri de ciocan și o lucrează cu puterea braţului, dar, dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri. 13Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, făţuiește lemnul cu o rindea și-i însemnează mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă. 14Își taie cedri, goruni și stejari, pe care și-i alege dintre copacii din pădure. Sădește brazi, și ploaia îi face să crească. 15Copacii aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și se încălzește cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pâine, și tot din ei face și un dumnezeu căruia i se închină, își face din ei un idol și îngenunchează înaintea lui! 16O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carnea, pregătește o friptură și se satură; se și încălzește și zice: „Ha! ha! M-am încălzit, simt focul!” 17Cu ce mai rămâne însă face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunchează înaintea lui, i se închină, îl cheamă și strigă: „Mântuiește-mă, căci tu ești dumnezeul meu!” 18Ei
nu pricep și nu înţeleg, căci li s-au lipit
ochii, ca să nu vadă, și inima, ca să nu înţeleagă. 19Niciunul nu intră în sine
însuși și n-are nici minte, nici pricepere să-și zică: „Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne și am mâncat-o. Și să fac din cealaltă parte o scârbă? Să mă închin înaintea unei bucăţi de lemn?” 20El se hrănește cu cenușă, inima
lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-și mântuiască sufletul și să nu zică: „N-am oare o minciună în mână?” 21„Ţine minte aceste lucruri, Iacove, și tu, Israele, căci ești robul
Meu. Eu te-am făcut, tu ești robul Meu, Israele, nu Mă uita! 22Eu îţi șterg
fărădelegile ca un nor și păcatele, ca o ceaţă: întoarce-te la Mine, căci Eu
te-am răscumpărat.” 23Bucuraţi-vă
96:11,1249:13Ier. 51:48Apoc. 18:20
, ceruri! Căci Domnul a lucrat; răsunaţi de veselie, adâncimi ale pământului! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor! Și voi, pădurilor, cu toţi copacii voștri! Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov, Și-a arătat slava în Israel. 24Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul
tău, Cel ce
te-a întocmit din pântecele mamei tale: „Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu
45:12
51:13
singur am desfășurat cerurile, Eu am întins pământul. Cine era cu Mine? 25Eu zădărnicesc
semnele prorocilor
mincinoși și arăt ca înșelători pe ghicitori; fac pe cei înţelepţi să dea înapoi și
le prefac știinţa în nebunie. 26Dar
întăresc cuvântul robului Meu și împlinesc ce prorocesc trimișii Mei; Eu zic despre Ierusalim: ‘Va fi locuit’ și despre cetăţile lui Iuda: ‘Vor fi zidite iarăși și le voi ridica dărâmăturile.’ 27Eu
51:32,36
zic adâncului: ‘Usucă-te și îţi voi seca râurile.’ 28Eu zic despre Cirus: ‘El este păstorul Meu și el va împlini toată voia Mea; el va zice despre Ierusalim: «Să fie
zidit iarăși!» și despre Templu: «Să i se pună temeliile!»’”
