471Coboară-te
și șezi
în ţărână, fecioară, fiica Babilonului; șezi pe pământ, fără scaun de domnie, fiica haldeenilor, căci nu te vor mai numi subţirică și plăcută. 2Ia
pietrele de moară și macină făină; scoate-ţi marama, ridică-ţi poala rochiei, descoperă-ţi picioarele, treci râurile! 3Goliciunea
20:4Ier. 13:22,26Zah. 3:5
ţi se va descoperi și ţi se va vedea rușinea. Mă voi răzbuna
și nu voi cruţa pe nimeni.” 4Răscumpărătorul nostru Se cheamă Domnul oștirilor
Ier. 50:34
, Sfântul lui Israel. 5„Șezi într-un colţ și taci
, fata haldeenilor, căci
Dan. 2:37
nu te vor mai numi împărăteasa împărăţiilor. 6Mă
mâniasem pe poporul Meu, Îmi pângărisem
moștenirea și-i dădusem în mâinile tale, dar tu n-ai avut milă de ei, ci ţi-ai apăsat greu
jugul asupra bătrânului. 7Tu ziceai: ‘În veci voi fi împărăteasă
Apoc. 18:7
!’ și nu te-ai gândit
, nici
n-ai visat că lucrul acesta are să se sfârșească. 8Ascultă însă acum, tu, cea dedată plăcerilor, care stai fără grijă și zici în inima ta: ‘Eu
Ţef. 2:15
, și numai eu, nu voi fi niciodată văduvă și nu
voi fi niciodată lipsită de copii!’ 9Și totuși aceste două
lucruri ţi se vor întâmpla deodată
, în aceeași zi: și pierderea copiilor, și văduvia; vor cădea asupra ta cu putere mare, în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale și multelor
tale descântece. 10Căci
te încredeai în răutatea ta și ziceai
Ezec. 8:12
9:9
: ‘Nimeni nu mă vede!’ Înţelepciunea și știinţa ta te-au amăgit, de ziceai în inima ta: ‘Eu și numai eu.’ 11De aceea nenorocirea va veni peste tine fără să-i vezi zorile; urgia va cădea peste tine fără s-o poţi împăca și deodată va veni peste tine prăpădul
, pe neașteptate. 12Vino dar cu descântecele tale și cu mulţimea vrăjitoriilor tale, cărora ţi-ai închinat munca din tinereţe; poate că vei putea să tragi vreun folos din ele, poate că vei izbuti. 13Te-ai obosit
tot întrebând: să se scoale dar și să te scape cei
Dan. 2:2
ce împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc, după lunile noi, ce are să ţi se întâmple! 14Iată-i, au ajuns ca miriștea
pe care o arde focul și nu-și vor scăpa viaţa din flăcări, căci nu va fi ca un cărbune la care se încălzește cineva, nici ca un foc la care stă. 15Așa va fi soarta acelora pe care te oboseai să-i întrebi. Și cei cu
care ai făcut negoţ din tinereţea ta se vor risipi fiecare într-o parte și nu va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor.