571Piere cel neprihănit, și nimănui nu-i pasă; se duc oamenii
de bine, și
nimeni nu ia aminte că din pricina57:1 Sau: înaintea nenorocirii. răutăţii este luat cel neprihănit. 2El intră în pace în groapa lui: cel ce umblă pe drumul cel drept se odihnește în culcușul
lui. 3„Dar voi apropiaţi-vă încoace, fii
ai vrăjitoarei, sămânţa preacurvarului și a curvei! 4De cine vă bateţi voi joc? Împotriva cui vă deschideţi voi gura larg și scoateţi limba? Nu sunteţi voi niște copii ai păcatului, o sămânţă a minciunii, 5care se încălzește pentru idoli sub
17:10Ier. 2:20
orice copac verde, care
20:22 Împ. 10:3
23:10Ier. 7:31Ezec. 16:20
20:26
înjunghie pe copii în văi, sub crăpăturile stâncilor? 6În pietrele lustruite din pâraie este partea ta de moștenire, ele sunt soarta ta; lor le torni și jertfe de băutură și le aduci daruri de mâncare. Pot Eu să fiu nesimţitor la lucrul acesta? 7Pe un munte
înalt și ridicat îţi faci culcușul
; tot acolo te sui să aduci jertfe. 8Îţi pui pomenirea în dosul ușii și ușorilor, căci, departe de Mine, îţi ridici învelitoarea și te sui în pat, îţi lărgești culcușul și faci legământ cu ei; îţi place
23:2-20
legătura cu ei și iei seama la semnul lor. 9Te duci
la împărat cu untdelemn, îţi înmulţești miresmele, îţi trimiţi solii departe și te pleci până la Locuinţa morţilor. 10Obosești mergând și
nu zici: ‘Încetez!’ Tot mai găsești putere în mâna ta, de aceea nu te doboară întristarea. 11Și de
cine te sfiai, de cine te temeai, de nu Mi-ai fost credincioasă, de nu ţi-ai adus aminte și nu ţi-a păsat de Mine? Și Eu
tac, și încă de multă vreme, de aceea nu te temi tu de Mine. 12Dar acum îţi voi da pe faţă neprihănirea, și faptele tale nu-ţi vor folosi! 13Și atunci să strigi și să te izbăvească mulţimea idolilor tăi! Căci îi va lua vântul pe toţi, o suflare îi va ridica. Dar cel ce se încrede în Mine va moșteni ţara și va stăpâni muntele Meu cel sfânt.” 14Și El zice: „Croiţi
, croiţi drum, pregătiţi calea, luaţi orice piedică din calea poporului Meu!” 15Căci așa vorbește Cel Preaînalt, a cărui locuinţă este veșnică și al cărui Nume
este sfânt: „Eu
locuiesc în locuri înalte și în sfinţenie, dar sunt cu
51:17
138:6
omul zdrobit și smerit, ca
să înviorez duhurile smerite și să îmbărbătez inimile zdrobite. 16Nu
103:9Mica 7:18
vreau să cert în veci, nici să ţin o mânie necurmată, când înaintea Mea cad în leșin duhurile și sufletele pe care
le-am făcut. 17Din pricina păcatului lăcomiei
lui M-am
mâniat și l-am lovit, M-am
ascuns, în supărarea Mea, și cel răzvrătit a urmat și mai mult pe căile inimii lui. 18I-am văzut căile, și totuși îl voi
tămădui; îl voi călăuzi și-l voi mângâia, pe el și pe cei ce plâng
împreună cu el. 19Voi pune lauda
pe buze: Pace, pace celui
de departe și celui de aproape!”, zice Domnul. „Da
, Eu îl voi tămădui! 20Dar cei răi sunt ca marea înfuriată, care nu se poate liniști și ale cărei ape aruncă afară noroi și mâl. 21Cei răi n-au pace
”, zice Dumnezeul meu.