571Piere cel neprihănit, și nimănui nu-i pasă; se duc oamenii
de bine, și
nimeni nu ia aminte că din pricina57:1 Sau: înaintea nenorocirii. răutăţii este luat cel neprihănit. 2El intră în pace în groapa lui: cel ce umblă pe drumul cel drept se odihnește în culcușul
lui. 3„Dar voi apropiaţi-vă încoace, fii
ai vrăjitoarei, sămânţa preacurvarului și a curvei! 4De cine vă bateţi voi joc? Împotriva cui vă deschideţi voi gura larg și scoateţi limba? Nu sunteţi voi niște copii ai păcatului, o sămânţă a minciunii, 5care se încălzește pentru idoli sub
17:10Ier. 2:20
orice copac verde, care
20:22 Împ. 10:3
23:10Ier. 7:31Ezec. 16:20
20:26
înjunghie pe copii în văi, sub crăpăturile stâncilor? 6În pietrele lustruite din pâraie este partea ta de moștenire, ele sunt soarta ta; lor le torni și jertfe de băutură și le aduci daruri de mâncare. Pot Eu să fiu nesimţitor la lucrul acesta? 7Pe un munte
înalt și ridicat îţi faci culcușul
; tot acolo te sui să aduci jertfe. 8Îţi pui pomenirea în dosul ușii și ușorilor, căci, departe de Mine, îţi ridici învelitoarea și te sui în pat, îţi lărgești culcușul și faci legământ cu ei; îţi place
23:2-20
legătura cu ei și iei seama la semnul lor. 9Te duci
la împărat cu untdelemn, îţi înmulţești miresmele, îţi trimiţi solii departe și te pleci până la Locuinţa morţilor. 10Obosești mergând și
nu zici: ‘Încetez!’ Tot mai găsești putere în mâna ta, de aceea nu te doboară întristarea. 11Și de
cine te sfiai, de cine te temeai, de nu Mi-ai fost credincioasă, de nu ţi-ai adus aminte și nu ţi-a păsat de Mine? Și Eu
tac, și încă de multă vreme, de aceea nu te temi tu de Mine. 12Dar acum îţi voi da pe faţă neprihănirea, și faptele tale nu-ţi vor folosi! 13Și atunci să strigi și să te izbăvească mulţimea idolilor tăi! Căci îi va lua vântul pe toţi, o suflare îi va ridica. Dar cel ce se încrede în Mine va moșteni ţara și va stăpâni muntele Meu cel sfânt.” 14Și El zice: „Croiţi
, croiţi drum, pregătiţi calea, luaţi orice piedică din calea poporului Meu!” 15Căci așa vorbește Cel Preaînalt, a cărui locuinţă este veșnică și al cărui Nume
este sfânt: „Eu
locuiesc în locuri înalte și în sfinţenie, dar sunt cu
51:17
138:6
omul zdrobit și smerit, ca
să înviorez duhurile smerite și să îmbărbătez inimile zdrobite. 16Nu
103:9Mica 7:18
vreau să cert în veci, nici să ţin o mânie necurmată, când înaintea Mea cad în leșin duhurile și sufletele pe care
le-am făcut. 17Din pricina păcatului lăcomiei
lui M-am
mâniat și l-am lovit, M-am
ascuns, în supărarea Mea, și cel răzvrătit a urmat și mai mult pe căile inimii lui. 18I-am văzut căile, și totuși îl voi
tămădui; îl voi călăuzi și-l voi mângâia, pe el și pe cei ce plâng
împreună cu el. 19Voi pune lauda
pe buze: Pace, pace celui
de departe și celui de aproape!”, zice Domnul. „Da
, Eu îl voi tămădui! 20Dar cei răi sunt ca marea înfuriată, care nu se poate liniști și ale cărei ape aruncă afară noroi și mâl. 21Cei răi n-au pace
”, zice Dumnezeul meu.
Adevăratul post
581„Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă și vestește poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei! 2În toate zilele Mă întreabă și vor să afle căile Mele, ca un neam care ar fi înfăptuit neprihănirea și n-ar fi părăsit Legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărâri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. 3‘La
ce ne folosește să postim’, zic ei, ‘dacă Tu nu vezi? La ce să ne chinuim
23:27
sufletul, dacă Tu nu ţii seama de lucrul acesta?’ Pentru că”, zice Domnul, „în ziua postului vostru vă lăsaţi în voia pornirilor voastre și asupriţi pe simbriașii voștri. 4Iată
, postiţi ca să vă ciorovăiţi și să vă certaţi, ca să bateţi răutăcios cu pumnul; nu postiţi cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus. 5Oare acesta
este postul plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul o
zi? Să-și plece capul ca un pipirig și să
se culce pe sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută Domnului? 6Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanţurile răutăţii, deznoadă legăturile
robiei, dă
drumul celor asupriţi și rupe orice fel de jug; 7împarte-ţi pâinea
cu cel flămând și adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă
vezi pe un om gol, acoperă-l și nu întoarce spatele semenului
tău! 8Atunci
lumina ta va răsări ca zorile și vindecarea ta va încolţi repede; neprihănirea ta îţi va merge înainte și slava
Domnului te va însoţi. 9Atunci tu vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga, și El va zice: ‘Iată-Mă!’ Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, ameninţările cu degetul și vorbele
de ocară, 10dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime și întunericul tău va fi ca ziua-n amiaza mare! 11Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă și va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă. 12Ai tăi vor
zidi iarăși pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune; vei fi numit Dregător de spărturi, Cel ce drege drumurile și face ţara cu putinţă de locuit. 13Dacă îţi vei
opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă, dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţești pe Domnul, slăvindu-L, și dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale și nededându-te la flecării, 14atunci
te vei putea desfăta în Domnul, și Eu te voi sui
33:29
pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moștenirea tatălui tău Iacov”, căci
gura Domnului a vorbit.
Nelegiuirile poporului
591Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă
ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă, 2ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi și Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Faţa Lui și-L împiedică să v-asculte! 3Căci mâinile
vă sunt mânjite de sânge și degetele, de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni și limba voastră vorbește nelegiuiri. 4Niciunuia nu-i place dreptatea, niciunul nu se judecă cu dreptate; ei se bizuiesc pe lucruri deșarte și spun neadevăruri, zămislesc răul și nasc
nelegiuirea. 5Clocesc ouă de basilisc și ţes pânze de păianjen. Cine mănâncă din ouăle lor moare și, dacă se sparge vreunul, iese o năpârcă. 6Pânzele
lor nu slujesc la facerea hainelor și nu pot să se acopere cu lucrarea lor, căci lucrările lor sunt niște lucrări nelegiuite și în mâinile lor sunt fapte de silnicie. 7Picioarele
lor aleargă spre rău și se grăbesc să verse sânge nevinovat; gândurile lor sunt gânduri nelegiuite, prăpădul și nimicirea sunt pe drumul lor. 8Ei nu cunosc calea păcii și în căile lor nu este dreptate; apucă pe cărări sucite
: oricine umblă pe ele nu cunoaște pacea. 9De aceea hotărârea de izbăvire este departe de noi și mântuirea nu ne ajunge. Așteptăm
lumina, și iată întunericul; lucirea, și umblăm în negură! 10Bâjbâim
ca niște orbi de-a lungul unui zid, bâjbâim ca cei ce n-au ochi, ne poticnim ziua-n amiaza mare ca noaptea, în mijlocul celor sănătoși suntem ca niște morţi. 11Mormăim cu toţii ca niște urși, ne
văităm ca niște porumbei, așteptăm izbăvirea, și nu este, așteptăm mântuirea, și ea este departe de noi. 12Căci fărădelegile noastre sunt multe înaintea Ta și păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră; fărădelegile noastre sunt cu noi și ne cunoaștem nelegiuirile noastre. 13Am fost vinovaţi și necredincioși faţă de Domnul, am părăsit pe Dumnezeul nostru; am vorbit cu apăsare și răzvrătire, am cugetat
și am vorbit cuvinte mincinoase, 14și astfel izbăvirea s-a întors îndărăt și mântuirea a stat deoparte, căci adevărul s-a poticnit în piaţa de obște și neprihănirea nu poate să se apropie. 15Adevărul s-a făcut nevăzut, și cel ce se depărtează de rău este jefuit. Domnul vede, cu privirea mânioasă, că nu mai este nicio neprihănire. 16El vede
că nu este niciun om și Se miră
că nimeni nu mijlocește. Atunci
braţul Lui Îi vine în ajutor și neprihănirea Lui Îl sprijină. 17Se
îmbracă cu neprihănirea ca și cu o platoșă, Își pune pe cap coiful mântuirii, ia răzbunarea ca o haină și Se acoperă cu gelozia ca și cu o manta. 18El va răsplăti fiecăruia după
faptele lui, va da potrivnicilor Săi mânia, va întoarce la fel vrăjmașilor Săi și va da ostroavelor plata cuvenită! 19Atunci
se vor teme de Numele Domnului cei de la apus, și de slava Lui, cei de la răsăritul soarelui. Când va năvăli vrăjmașul ca
un râu, Duhul Domnului îl va pune pe fugă. 20„Da, va veni un Răscumpărător
pentru Sion, pentru cei ai lui Iacov care se vor întoarce de la păcatele lor”, zice Domnul. 21„Și iată
10:16
legământul Meu cu ei”, zice Domnul: „Duhul Meu, care Se odihnește peste tine, și cuvintele Mele, pe care le-am pus în gura ta, nu se vor mai depărta din gura ta, nici din gura copiilor tăi, nici din gura copiilor copiilor tăi, de acum și până-n veac”, zice Domnul.
