11Iacov
15:13Gal. 1:19
2:9Iuda 1
, rob
al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Hristos, către cele
douăsprezece seminţii care
8:11 Pet. 1:1
sunt împrăștiate: Sănătate! 2Fraţii mei, să
priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite
încercări, 3ca unii care știţi
că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. 4Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, pentru ca să fiţi desăvârșiţi, întregi și să nu duceţi lipsă de nimic. 5Dacă
vreunuia dintre voi îi lipsește înţelepciunea, s-o
21:22Marcu 11:24Luca 11:9Ioan 14:13
15:7
16:23
ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă și fără mustrare, și ea îi
va fi dată. 6Dar
s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc, pentru că cine se îndoiește seamănă cu valul mării, tulburat și împins de vânt încoace și încolo. 7Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul, 8căci este un om
nehotărât și nestatornic în toate căile sale. 9Fratele dintr-o stare de jos să se laude cu înălţarea lui. 10Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui, căci
90:5,6
102:11
103:15Is. 40:61 Cor. 7:311 Pet. 1:241 Ioan 2:17
va trece ca floarea ierbii. 11Răsare soarele cu căldura lui arzătoare și usucă iarba: floarea ei cade jos, și frumuseţea înfăţișării ei piere – așa se va veșteji bogatul în umbletele lui. 12Ferice
de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa
vieţii pe care
19:28,29
a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc. 13Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu.” Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău și El Însuși nu ispitește pe nimeni. 14Ci fiecare este ispitit când este atras de pofta lui însuși și momit. 15Apoi pofta
, când a zămislit, dă naștere păcatului; și păcatul, odată făptuit, aduce
moartea. 16Nu vă înșelaţi, preaiubiţii mei fraţi: 17orice
ni se dă bun și orice dar desăvârșit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în
care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare. 18El
3:31 Cor. 4:151 Pet. 1:23
, de bunăvoia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca
să fim un fel de pârgă
a făpturilor Lui. 19Știţi bine lucrul acesta, preaiubiţii mei fraţi! Orice om să
fie grabnic la ascultare, încet
17:27Ecl. 5:2
la vorbire, zăbavnic la mânie
16:32Ecl. 7:9
, 20căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu. 21De aceea lepădaţi
orice necurăţie și orice revărsare de răutate și primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi, care
vă poate mântui sufletele. 22Fiţi împlinitori
11:28Rom. 2:131 Ioan 3:7
ai Cuvântului, nu numai ascultători, înșelându-vă singuri. 23Căci, dacă
ascultă cineva Cuvântul și nu-l împlinește cu fapta, seamănă cu un om care își privește faţa firească într-o oglindă 24și, după ce s-a privit, pleacă și uită îndată cum era. 25Dar cine
își va adânci privirile în legea
desăvârșită, care este legea slobozeniei, și va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi
fericit în lucrarea lui. 26Dacă crede cineva că este religios și nu-și
39:11 Pet. 3:10
înfrânează limba, ci își înșală inima, religia unui astfel de om este zadarnică. 27Religia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să
58:6,7Mat. 25:36
cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor și
să ne păzim neîntinaţi de lume.
21Fraţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând
la faţa omului
16:19Prov. 24:23
28:21Mat. 22:16Iuda 16
. 2Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare și intră și un sărac îmbrăcat prost 3și voi puneţi ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare și-i ziceţi: „Tu șezi în locul acesta bun!” și apoi ziceţi săracului: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Șezi jos la picioarele mele!”, 4nu faceţi voi oare o deosebire în voi înșivă și nu vă faceţi voi judecători cu gânduri rele? 5Ascultaţi, preaiubiţii mei fraţi: n-a
ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia ca să-i facă bogaţi
în credinţă și moștenitori ai Împărăţiei, pe care
12:321 Cor. 2:92 Tim. 4:8
a făgăduit-o celor ce-L iubesc? 6Și voi
înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc și vă
17:6
18:12
târăsc înaintea judecătoriilor? 7Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtaţi? 8Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să
6:2
iubești pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, bine faceţi. 9Dar, dacă aveţi
în vedere faţa omului, faceţi un păcat și sunteţi osândiţi de Lege ca niște călcători de lege. 10Căci cine păzește toată Legea și greșește într-o singură poruncă se face
vinovat de toate. 11Căci Cel ce a zis: „Să
nu preacurvești” a zis și: „Să nu ucizi.” Acum, dacă nu preacurvești, dar ucizi, te faci călcător al Legii. 12Să vorbiţi și să lucraţi ca niște oameni care au să fie judecaţi de o Lege
a slobozeniei: 13căci judecata
18:35
25:41,42
este fără milă pentru cel ce n-a avut milă; dar mila
biruiește judecata. 14Fraţii mei, ce-i
folosește cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască? 15Dacă
un frate sau o soră sunt goi și lipsiţi de hrana de toate zilele 16și unul dintre voi le
zice: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă și săturaţi-vă!” fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? 17Tot așa și credinţa, dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși. 18Dar va zice cineva: „Tu ai credinţa, și eu am faptele.” Arată-mi credinţa ta fără fapte și
eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele. 19Tu crezi că Dumnezeu este unul, și bine faci, dar și
5:7Luca 4:34Fapte 16:17
19:15
dracii cred… și se înfioară! 20Vrei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică? 21Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte când
a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? 22Vezi că
credinţa lucra împreună cu faptele lui și, prin fapte, credinţa a ajuns desăvârșită. 23Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Avraam a
crezut pe Dumnezeu, și i s-a socotit ca neprihănire” și el a fost numit „prietenul
lui Dumnezeu”. 24Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, și nu numai prin credinţă. 25Tot așa, curva Rahav
n-a fost socotită și ea neprihănită prin fapte când a găzduit pe soli și i-a scos afară pe altă cale? 26După cum trupul fără duh este mort, tot așa și credinţa fără fapte este moartă.
31Fraţii mei, să nu
fiţi mulţi învăţători, căci știţi
că vom primi o judecată mai aspră. 2Toţi greșim în
multe feluri. Dacă
nu greșește cineva în vorbire, este
un om desăvârșit și poate să-și ţină în frâu tot trupul. 3De pildă, dacă punem cailor
frâul în gură, ca să ne asculte, le cârmuim tot trupul. 4Iată, și corăbiile, cât de mari sunt, și, măcar că sunt mânate de vânturi iuţi, totuși sunt cârmuite de o cârmă foarte mică, după gustul cârmaciului. 5Tot așa și limba
15:2
este un mic mădular și se fălește cu lucruri mari
73:8,9
. Iată un foc mic ce pădure mare aprinde! 6Limba
este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este acela dintre mădularele noastre care întinează
tot trupul și aprinde roata vieţii, când este aprinsă de focul gheenei. 7Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de vieţuitoare de mare se îmblânzesc și au fost îmblânzite de neamul omenesc, 8dar limba niciun om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină
de o otravă de moarte. 9Cu ea binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea blestemăm pe oameni, care
5:1
9:6
sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu. 10Din aceeași gură ies și binecuvântarea, și blestemul! Nu trebuie să fie așa, fraţii mei! 11Oare din aceeași vână a izvorului ţâșnește și apă dulce, și apă amară? 12Fraţii mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viţă să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce. 13Cine
dintre voi este înţelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele
făcute cu blândeţea
înţelepciunii! 14Dar, dacă aveţi în inima voastră pizmă
amară și un duh de ceartă, să nu
vă lăudaţi și să nu minţiţi împotriva adevărului. 15Înţelepciunea aceasta
nu vine de sus, ci este pământească, firească3:15 Grecește: sufletească., drăcească. 16Căci, acolo unde
este pizmă și duh de ceartă, este tulburare și tot felul de fapte rele. 17Înţelepciunea
care vine de sus este întâi curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică
2:11 Ioan 3:18
. 18Și
roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace.
