Iefta, judecător în Israel
111Iefta
, Galaaditul, era un om viteaz
. El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Iefta. 2Nevasta lui Galaad i-a născut fii, care, făcându-se mari, au izgonit pe Iefta și i-au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei.” 3Și Iefta a fugit de la fraţii lui și a locuit în ţara Tob. Niște oameni
fără căpătâi s-au strâns la Iefta și făceau plimbări cu el. 4După câtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel. 5Și pe când fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrânii Galaadului s-au dus să caute pe Iefta din ţara Tob. 6Ei au zis lui Iefta: „Vino de fii căpetenia noastră și să batem pe fiii lui Amon.” 7Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: „Nu m-aţi urât
voi și nu m-aţi izgonit voi din casa tatălui meu? Pentru ce veniţi la mine acum, când sunteţi în strâmtorare?” 8Bătrânii
Galaadului au zis lui Iefta: „Ne întoarcem
la tine acum ca să mergi cu noi, să baţi pe fiii lui Amon și să fii căpetenia
noastră, căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului.” 9Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: „Dacă mă aduceţi înapoi ca să bat pe fiii lui Amon și dacă Domnul îi va da înaintea mea, voi fi eu oare căpetenia voastră?” 10Bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: „Domnul
să ne audă și să judece dacă nu vom face ce spui.” 11Și Iefta a pornit cu bătrânii Galaadului. Poporul l-a pus în fruntea lui și l-a așezat căpetenie
, și Iefta a spus din nou înaintea
Domnului, la Miţpa, toate cuvintele pe care le rostise.
Înfrângerea amoniţilor
12Iefta a trimis soli împăratului fiilor lui Amon ca să-i spună: „Ce ai cu mine de vii împotriva mea să faci război împotriva ţării mele?” 13Împăratul fiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta: „Pentru că
Israel, când s-a suit din Egipt, a pus mâna pe ţara mea, de la Arnon până la Iaboc
și Iordan. Dă-mi-o înapoi acum de bunăvoie.” 14Iefta a trimis iarăși soli împăratului fiilor lui Amon 15ca să-i spună: „Așa vorbește Iefta: ‘Israel
n-a pus mâna pe ţara Moabului, nici pe ţara fiilor lui Amon. 16Căci, când s-a suit Israel din Egipt, a mers
în pustie până la Marea Roșie și a ajuns la Cades
20:1Deut. 1:46
. 17Atunci, Israel a trimis
soli împăratului Edomului ca să-i spună: «Lasă-mă să trec prin ţara ta.» Dar
împăratul Edomului n-a voit. A trimis și la împăratul Moabului, și nici el n-a vrut. Și Israel a rămas la
Cades. 18Apoi a mers prin pustie, a ocolit
ţara Edomului și ţara Moabului și a venit
la răsăritul ţării Moabului; au tăbărât
22:36
dincolo de Arnon, fără să intre pe ţinutul Moabului, căci Arnonul era hotarul Moabului. 19Israel a trimis
soli lui Sihon, împăratul amoriţilor, împăratul Hesbonului. Și Israel i-a zis: «Lasă-mă să trec prin
ţara ta până la locul spre care mergem.» 20Dar Sihon
n-a avut încredere în Israel, ca să-l lase să treacă pe ţinutul lui, și-a strâns tot poporul, a tăbărât la Iahat și a luptat împotriva lui Israel. 21Domnul Dumnezeul lui Israel a dat pe Sihon și pe tot poporul lui în mâinile lui Israel, care i-a bătut
. Israel a pus mâna pe toată ţara amoriţilor care erau așezaţi în ţara aceasta. 22Au pus mâna pe tot ţinutul amoriţilor
, de la Arnon până la Iaboc și de la pustie până la Iordan. 23Și acum, când Domnul Dumnezeul lui Israel a izgonit pe amoriţi dinaintea poporului Său Israel, tu să le stăpânești ţara? 24Oare ce-ţi dă în stăpânire dumnezeul tău, Chemoș
, nu vei stăpâni? Și tot ce ne-a dat în stăpânire Domnul
18:12Ios. 3:10
Dumnezeul nostru, înaintea noastră, noi să nu stăpânim? 25Ești tu mai bun decât Balac
, fiul lui Ţipor, împăratul Moabului? S-a certat el cu Israel sau a făcut el război împotriva lui? 26Iată că sunt trei sute de ani de când locuiește Israel la Hesbon
și în satele din jurul lui, la Aroer
și în satele din jurul lui și în toate cetăţile care sunt pe malul Arnonului. Pentru ce nu i le-aţi luat în tot timpul acesta? 27Eu nu te-am supărat deloc, și rău te-ai purtat cu mine, făcându-mi război. Domnul să judece
lucrul acesta. El să fie astăzi judecător
31:531 Sam. 24:12,15
între fiii lui Israel și fiii lui Amon.’” 28Împăratul fiilor lui Amon n-a ascultat cuvintele pe care a trimis Iefta să i le spună.
Fiica lui Iefta
29Duhul
Domnului a venit peste Iefta. Iefta a străbătut Galaadul și Manase; a trecut la Miţpe, în Galaad, și din Miţpe, din Galaad, a pornit împotriva fiilor lui Amon. 30Iefta a făcut o juruinţă
Domnului și a zis: „Dacă vei da în mâinile mele pe fiii lui Amon, 31oricine va ieși pe porţile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită de la fiii lui Amon, va
2:18
fi închinat Domnului și-l voi
aduce ca ardere-de-tot.” 32Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon și Domnul i-a dat în mâinile lui. 33Le-a pricinuit o foarte mare înfrângere, de la Aroer până spre
Minit, loc care cuprindea douăzeci de cetăţi, și până la Abel-Cheramim. Și fiii lui Amon au fost smeriţi înaintea copiilor lui Israel. 34Iefta s-a întors acasă la Miţpa
. Și iată că fiică-sa
i-a ieșit înainte cu timpane și jocuri. Ea era singurul lui copil; n-avea fii și nici altă fată. 35Cum a văzut-o, el și-a rupt
hainele și a zis: „Ah, fata mea, adânc mă lovești și mă tulburi! Am făcut o
juruinţă Domnului și n-o pot
întoarce.” 36Ea i-a zis: „Tată, ai făcut o juruinţă Domnului, fă-mi
potrivit cu ceea ce ţi-a ieșit din gură, acum, când
Domnul te-a răzbunat pe vrăjmașii tăi, pe fiii lui Amon.” 37Și ea a zis tatălui său: „Atât îngăduie-mi: lasă-mă slobodă două luni, ca să mă duc să mă cobor în munţi și să-mi plâng fecioria cu tovarășele mele.” 38El a răspuns: „Du-te!” Și a lăsat-o slobodă două luni. Ea s-a dus cu tovarășele ei și și-a plâns fecioria pe munţi. 39După cele două luni, s-a întors la tatăl ei și el a împlinit
cu ea juruinţa pe care o făcuse. Ea nu cunoscuse împreunarea cu bărbat. De atunci s-a făcut în Israel obiceiul 40că, în toţi anii, fetele lui Israel se duc să prăznuiască pe fiica lui Iefta, Galaaditul, patru zile pe an.
Războiul dintre efraimiţi și galaadiţi
121Bărbaţii
lui Efraim s-au strâns, au pornit spre miazănoapte și au zis lui Iefta: „Pentru ce te-ai dus să baţi pe fiii lui Amon fără să ne fi chemat și pe noi să mergem cu tine? Vrem să-ţi dăm foc casei și să te ardem împreună cu ea.” 2Iefta le-a răspuns: „Eu și poporul meu am avut mari certuri cu fiii lui Amon; și când v-am chemat, nu m-aţi scăpat din mâinile lor. 3Văzând că nu-mi vii în ajutor, mi-am pus viaţa
28:21Iov 13:14Ps. 119:109
în joc și am pornit împotriva fiilor lui Amon. Domnul i-a dat în mâinile mele. Pentru ce vă suiţi dar azi împotriva mea ca să-mi faceţi război?” 4Iefta a strâns pe toţi bărbaţii Galaadului și a început lupta cu Efraim. Bărbaţii Galaadului au bătut pe Efraim, pentru că efraimiţii ziceau: „Sunteţi niște fugari
ai lui Efraim! Galaadul este în mijlocul lui Efraim, în mijlocul lui Manase!” 5Galaadiţii au pus mâna pe vadurile
Iordanului dinspre Efraim. Și când unul din fugarii lui Efraim zicea: „Lasă-mă să trec!”, bărbaţii Galaadului îl întrebau: „Ești efraimit?” Dacă răspundea: „Nu”, 6atunci îi ziceau: „Ei bine, zi Șibolet.” Și el zicea Sibolet, căci nu putea să-l spună bine. Atunci, bărbaţii Galaadului îl apucau și-l junghiau lângă vadurile Iordanului. Astfel au pierit în vremea aceea patruzeci și două de mii de bărbaţi din Efraim. 7Iefta a fost judecător în Israel zece ani, apoi Iefta, Galaaditul, a murit și a fost îngropat într-una din cetăţile Galaadului.
Ibţan, Elon, Abdon
8După el, a fost judecător în Israel Ibţan din Betleem. 9El a avut treizeci de fii, a măritat treizeci de fete în afară și a adus pentru fiii lui treizeci de fete de afară. El a fost judecător în Israel șapte ani, 10apoi Ibţan a murit și a fost îngropat în Betleem. 11După el a fost judecător în Israel Elon din Zabulon. El a fost judecător în Israel zece ani, 12apoi Elon din Zabulon a murit și a fost îngropat la Aialon, în ţara lui Zabulon. 13După el, a fost judecător în Israel Abdon, fiul lui Hilel, Piratonitul. 14El a avut patruzeci de fii și treizeci de nepoţi, care călăreau
pe șaptezeci de mânji de măgari. El a fost judecător în Israel opt ani, 15apoi Abdon, fiul lui Hilel, Piratonitul, a murit și a fost îngropat la Piraton, în ţara lui Efraim, pe muntele
amaleciţilor.
Vestirea nașterii lui Samson
131Copiii lui Israel au făcut iarăși
ce nu plăcea Domnului, și Domnul i-a dat în mâinile
filistenilor timp de patruzeci de ani. 2Era un om în Ţorea
, din familia daniţilor, care se chema Manoah. Nevastă-sa era stearpă și nu năștea. 3Îngerul
Domnului S-a arătat femeii și i-a zis: „Iată că tu ești stearpă și n-ai copii, dar vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu. 4Acum, ia bine seama să nu bei
nici vin, nici băutură tare și să nu mănânci nimic necurat. 5Căci vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu. Briciul
nu va trece peste capul lui, pentru că acest copil va fi închinat
lui Dumnezeu din pântecele mamei lui și el va începe să
izbăvească pe Israel din mâna filistenilor.” 6Femeia s-a dus și a spus bărbatului ei: „Un om
9:61 Împ. 17:24
al lui Dumnezeu a venit la mine și avea înfăţișarea
unui înger al lui Dumnezeu, o înfăţișare înfricoșată. Nu L-am întrebat
de unde este și nici nu mi-a spus care-I este numele. 7Dar mi-a zis: ‘Tu vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu; și acum să nu bei nici vin, nici băutură tare și să nu mănânci nimic necurat, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele maicii lui până în ziua morţii lui.’”
Îngerul Se arată din nou
8Manoah a făcut Domnului următoarea rugăciune: „Doamne, Te rog, să mai vină o dată la noi omul lui Dumnezeu pe care L-ai trimis și să ne înveţe ce să facem pentru copilul care se va naște!” 9Dumnezeu a ascultat rugăciunea lui Manoah și Îngerul lui Dumnezeu a venit iarăși la femeie. Ea ședea într-un ogor și Manoah, bărbatul ei, nu era cu ea. 10Ea a alergat repede să dea de veste bărbatului ei și i-a zis: „Iată că omul care venise în cealaltă zi la mine mi S-a arătat iarăși.” 11Manoah s-a sculat, a mers după nevastă-sa, s-a dus la omul acela și i-a zis: „Tu ai vorbit femeii acesteia?” El a răspuns: „Eu.” 12Manoah a zis: „Acum, dacă se va împlini cuvântul Tău, ce va trebui să păzim cu privire la copil și ce va fi de făcut?” 13Îngerul Domnului a răspuns lui Manoah: „Femeia să se ferească de tot ce i-am spus. 14Să nu guste niciun rod din viţă, să nu bea nici vin
, nici băutură tare și să nu mănânce nimic necurat; să păzească tot ce i-am poruncit.” 15Manoah a zis Îngerului Domnului: „Îngăduie-mi să Te opresc
și să-Ţi pregătesc un ied.” 16Îngerul Domnului a răspuns lui Manoah: „Chiar dacă M-ai opri, n-aș mânca din bucatele tale; dar dacă vrei să aduci o ardere-de-tot, s-o aduci Domnului.” Manoah nu știa că este Îngerul Domnului. 17Și Manoah a zis Îngerului Domnului: „Care-Ţi este numele, ca să-Ţi aducem slavă, când se va împlini cuvântul Tău?” 18Îngerul Domnului i-a răspuns: „Pentru ce
Îmi ceri Numele? El este Minunat.” 19Manoah a luat iedul și darul de mâncare și a adus
jertfă Domnului pe stâncă. S-a făcut o minune în timp ce Manoah și nevastă-sa priveau. 20Pe când flacăra se suia de pe altar spre cer, Îngerul Domnului S-a suit în flacăra altarului. Văzând lucrul acesta, Manoah și nevastă-sa au căzut
cu faţa la pământ. 21Îngerul Domnului nu S-a mai arătat lui Manoah și nevestei lui. Atunci
, Manoah a înţeles că este Îngerul Domnului 22și a zis nevestei sale: „Vom muri
, căci am văzut pe Dumnezeu.” 23Nevastă-sa i-a răspuns: „Dacă ar fi vrut Domnul să ne omoare, n-ar fi primit din mâinile noastre arderea-de-tot și darul de mâncare, nu ne-ar fi arătat toate acestea și nu ne-ar fi făcut să auzim acum asemenea lucruri.”
Nașterea lui Samson
24Femeia a născut un fiu și i-a pus numele Samson
. Copilul
2:52
a crescut și Domnul l-a binecuvântat. 25Și Duhul
Domnului a început să-l miște la Mahane-Dan, între
Ţorea și Eștaol.
