Fiii lui Dan ridică lucruri pentru slujbă din casa lui Mica
181În vremea
aceea, nu era împărat în Israel; și seminţia
daniţilor își căuta o moșie ca să se așeze în ea, căci până în ziua aceea nu-i căzuse la sorţi nicio moștenire în mijlocul seminţiilor lui Israel. 2Fiii lui Dan au luat dintre ei toţi, din familiile lor, cinci oameni viteji, pe care i-au trimis din Ţorea
și din Eștaol să iscodească
ţara și s-o cerceteze. Ei le-au zis: „Duceţi-vă și cercetaţi ţara.” Ei au ajuns în muntele lui Efraim, la casa
lui Mica, și au rămas peste noapte acolo. 3Când erau aproape de casa lui Mica, au cunoscut glasul tânărului levit, s-au apropiat și i-au zis: „Cine te-a adus aici? Ce faci tu în locul acesta? Și ce ai aici?” 4El le-a răspuns: „Mica face cutare și cutare lucru pentru mine, îmi
dă o simbrie și eu îi sunt preot.” 5Ei i-au zis: „Întreabă
pe Dumnezeu
, ca să știm dacă vom avea noroc în călătoria noastră.” 6Și preotul le-a răspuns: „Duceţi-vă
în pace; călătoria pe care o faceţi este sub privirea Domnului.” 7Cei cinci oameni au plecat și au ajuns în Lais
. Au văzut poporul de acolo trăind
la adăpost, în felul sidoniţilor, liniștit și fără grijă; în ţară nu era nimeni care să le facă cel mai mic neajuns stăpânind peste ei; erau departe de sidoniţi și n-aveau nicio legătură cu alţi oameni. 8S-au întors la fraţii lor în Ţorea
și Eștaol, și fraţii lor le-au zis: „Ce veste ne aduceţi?” 9„Haidem”
, au răspuns ei, „să ne suim împotriva lor, căci am văzut ţara și iată că era foarte bună. Ce staţi
și nu ziceţi nimic? Nu fiţi leneși și porniţi să puneţi stăpânire pe ţara aceasta. 10Când veţi intra în ea, veţi da peste un popor care stă fără
frică. Ţara este mare, și Dumnezeu a dat-o în mâinile voastre; este un loc
unde nu lipsește nimic din tot ce este pe pământ.” 11Șase sute de oameni din familia lui Dan au pornit din Ţorea și Eștaol încinși cu armele lor de război. 12S-au suit și au tăbărât la Chiriat-Iearim
în Iuda, de aceea locul acesta, care este înapoia lui Chiriat-Iearim, a fost chemat până în ziua de azi
Mahane-Dan (Tabăra lui Dan). 13Au trecut de acolo în muntele lui Efraim și au ajuns până la casa lui
Mica. 14Atunci
, cei cinci oameni care se duseseră să iscodească ţara Lais au luat cuvântul și au zis fraţilor lor: „Știţi că în
casele acestea sunt un efod, terafimi, un chip cioplit și un chip turnat? Vedeţi acum ce aveţi de făcut.” 15Ei s-au abătut pe acolo, au intrat în casa tânărului levit, în casa lui Mica, și l-au întrebat de sănătate! 16Cei șase
sute de oameni din fiii lui Dan încinși cu armele lor de război stăteau la intrarea porţii. 17Și cei cinci
oameni care se duseseră să iscodească ţara s-au suit și au intrat în casă; au luat chipul
cioplit, efodul, terafimii și chipul turnat, în timp ce preotul era la intrarea porţii cu cei șase sute de oameni încinși cu armele lor de război. 18Când au intrat în casa lui Mica și au luat chipul cioplit, efodul, terafimii și chipul turnat, preotul le-a zis: „Ce faceţi?” 19Ei au răspuns: „Taci, pune-ţi
29:9
40:4Prov. 30:32Mica 7:16
mâna la gură și vino cu noi să ne fii părinte
și preot. Mai bine este să fii preot la casa unui singur om sau să fii preotul unei seminţii și al unei familii din Israel?” 20Preotul s-a bucurat în inima lui, a luat efodul, terafimii și chipul cioplit și s-a unit cu ceata poporului. 21Au pornit iarăși la drum și au plecat punând înaintea lor copiii, vitele și calabalâcurile. 22După ce se depărtaseră bine de casa lui Mica, oamenii care locuiau în casele vecine cu a lui Mica s-au strâns și au urmărit pe fiii lui Dan. 23Au strigat după fiii lui Dan, care s-au întors și au zis lui Mica: „Ce ai și ce înseamnă gloata aceasta de oameni?” 24El a răspuns: „Dumnezeii mei pe care mi-i făcusem mi i-aţi luat împreună cu preotul și aţi plecat. Ce-mi mai rămâne? Cum puteţi dar să-mi spuneţi: ‘Ce ai?’” 25Fiii lui Dan i-au zis: „Să nu-ţi auzim glasul; căci, altfel, niște oameni amărâţi se vor arunca asupra voastră și te vei pierde și pe tine, și pe cei din casa ta.” 26Și fiii lui Dan și-au văzut mai departe de drum. Mica, văzând că sunt mai tari decât el, s-a întors și a venit acasă.
Cucerirea cetăţii Lais
27Au ridicat dar ce făcuse Mica și au luat pe preotul care era în slujba lui și s-au năpustit
asupra Laisului, asupra unui popor liniștit și în pace; l-au trecut
prin ascuţișul sabiei și au ars cetatea. 28Nimeni n-a izbăvit-o, căci era departe
de Sidon și locuitorii ei n-aveau nicio legătură cu alţi oameni: ea era în valea care se întinde spre Bet-Rehob
. Fiii lui Dan au zidit din nou cetatea și au locuit în ea. 29Au numit-o
Dan
15:20
, după numele lui Dan, tatăl lor, care se născuse lui Israel, dar cetatea se chema mai înainte Lais. 30Au înălţat pentru ei chipul cioplit; și Ionatan, fiul lui Gherșom, fiul lui Moise, el și fiii lui au fost preoţii seminţiei daniţilor până
pe vremea robirii ţării. 31Au așezat pentru ei chipul cioplit pe care-l făcuse Mica, în tot
timpul cât a fost Casa lui Dumnezeu la Silo.