Îngerul Domnului mustră
21Îngerul Domnului S-a suit din Ghilgal la Bochim
și a zis: „Eu v-am scos din Egipt și v-am adus în ţara pe care am jurat părinţilor voștri că v-o voi da. Am zis
: ‘Niciodată nu voi rupe legământul Meu cu voi, 2și voi
să nu încheiaţi legământ cu locuitorii din ţara aceasta, ci să le surpaţi
altarele.’ Dar voi
n-aţi ascultat de glasul Meu. Pentru ce aţi făcut lucrul acesta? 3Am zis atunci: ‘Nu-i voi izgoni dinaintea voastră, ci vă vor sta în coaste
și dumnezeii
lor vă vor fi o
34:12Deut. 7:16Ps. 106:36
cursă.’” 4După ce a spus Îngerul Domnului aceste vorbe tuturor copiilor lui Israel, poporul a ridicat glasul și a plâns. 5Au pus locului aceluia numele Bochim (Cei ce plâng) și au adus jertfe Domnului acolo.
Poporul slujește Domnului în timpul lui Iosua
6Iosua
24:28
a dat drumul poporului, și copiii lui Israel au plecat, fiecare, în moștenirea lui, ca să ia ţara în stăpânire. 7Poporul
a slujit Domnului în tot timpul vieţii lui Iosua și în tot timpul vieţii bătrânilor care au trăit după Iosua și care văzuseră toate lucrurile mari pe care le făcuse Domnul pentru Israel. 8Iosua
, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit în vârstă de o sută zece ani. 9L-au îngropat
în ţinutul pe care-l avea de moștenire, la Timnat-Heres
24:30
, în muntele lui Efraim, la miazănoapte de muntele Gaaș.
Judecătorii
10Tot neamul acela de oameni a fost adăugat la părinţii lui și s-a ridicat după el un alt neam de oameni, care nu cunoștea
22:16Gal. 4:82 Tes. 1:8Tit 1:16
pe Domnul, nici ce făcuse El pentru Israel. 11Copiii lui Israel au făcut atunci ce nu plăcea Domnului și au slujit baalilor. 12Au
părăsit pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor, care-i scosese din ţara Egiptului, și au mers
după alţi dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor care-i înconjurau; s-au închinat
înaintea lor și au mâniat pe Domnul. 13Au părăsit pe Domnul și au slujit
lui Baal și astarteelor. 14Domnul S-a aprins de mânie
împotriva lui Israel. El i-a dat
în mâinile unor prădători care i-au prădat, i-a vândut
în mâinile vrăjmașilor lor de jur împrejur și nu s-au mai putut
împotrivi vrăjmașilor lor. 15Oriunde mergeau, mâna Domnului era împotriva lor, ca să le facă rău, cum spusese Domnul și cum le
jurase Domnul. Au ajuns astfel într-o mare strâmtorare. 16Domnul
a ridicat judecători ca să-i izbăvească din mâna celor ce-i prădau. 17Dar ei n-au ascultat nici de judecătorii lor, căci au curvit
cu alţi dumnezei și s-au închinat înaintea lor. În curând s-au abătut de la calea pe care o urmaseră părinţii lor și n-au ascultat de poruncile Domnului, ca și ei. 18Când le ridica Domnul judecători, Domnul era cu judecătorul
și-i izbăvea din mâna vrăjmașilor lor în tot timpul vieţii judecătorului, căci Domnului
I se făcea milă de suspinele scoase de ei împotriva celor ce-i apăsau și-i chinuiau. 19Dar, după moartea
judecătorului, se stricau din nou, mai mult decât părinţii lor, ducându-se după alţi dumnezei, ca să le slujească și să se închine înaintea lor, și stăruiau în această purtare și împietrire. 20Atunci, Domnul S-a aprins de
mânie împotriva lui Israel și a zis: „Fiindcă neamul acesta a călcat legământul
Meu pe care-l poruncisem părinţilor lor și fiindcă n-au ascultat de glasul Meu, 21nu voi mai izgoni
dinaintea lor niciunul din neamurile pe care le-a lăsat Iosua când a murit. 22Astfel, prin ele
13:3
, voi pune pe Israel la încercare
, ca să știu dacă vor căuta sau nu să urmeze calea Domnului, cum au căutat părinţii lor.” 23Și Domnul a lăsat în pace pe popoarele acelea pe care nu le dăduse în mâinile lui Iosua și nu S-a grăbit să le izgonească.
Slujirea israeliţilor la idoli
31Iată neamurile
pe care le-a lăsat Domnul ca să încerce pe Israel prin ele, pe toţi cei ce nu cunoscuseră toate războaiele Canaanului. 2El voia numai ca vârstele de oameni ale copiilor lui Israel să cunoască și să înveţe războiul, și anume cei ce nu-l cunoscuseră mai înainte. 3Neamurile acestea erau cei
cinci domnitori ai filistenilor, toţi canaaniţii, sidoniţii și heviţii care locuiau în muntele Liban, de la muntele Baal-Hermon până la intrarea Hamatului. 4Neamurile
acestea au slujit ca să pună pe Israel la încercare, pentru ca Domnul să vadă dacă vor asculta de poruncile pe care le dăduse părinţilor lor prin Moise. 5Și copiii
lui Israel au locuit în mijlocul canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, fereziţilor, heviţilor și iebusiţilor; 6au luat
de neveste pe fetele lor și au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor și au slujit dumnezeilor lor.
Otniel
7Copiii
lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul și au slujit
baalilor și idolilor
. 8Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel și i-a vândut
în mâinile lui Cușan-Rișeataim
, împăratul Mesopotamiei. Și copiii lui Israel au fost supuși opt ani lui Cușan-Rișeataim. 9Copiii lui Israel au strigat
către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor
, care i-a izbăvit: pe Otniel
, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb. 10Duhul
13:25
14:6,191 Sam. 11:62 Cron. 15:1
Domnului a fost peste el. El a ajuns judecător în Israel și a pornit la război. Domnul a dat în mâinile lui pe Cușan-Rișeataim, împăratul Mesopotamiei, și mâna lui a fost puternică împotriva lui Cușan-Rișeataim. 11Ţara a avut odihnă patruzeci de ani. Și Otniel, fiul lui Chenaz, a murit.
Ehud
12Copiii
lui Israel au făcut iarăși ce nu plăcea Domnului, și Domnul a întărit pe Eglon
, împăratul Moabului, împotriva lui Israel, pentru că făcuseră ce nu plăcea Domnului. 13Eglon a strâns la el pe fiii lui Amon și pe amaleciţi
și a pornit. A bătut pe Israel și a luat cetatea finicilor
. 14Și copiii lui Israel au fost supuși
optsprezece ani lui Eglon, împăratul Moabului. 15Copiii lui Israel au
strigat către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, Beniamitul, care nu se slujea de mâna dreaptă. Copiii lui Israel au trimis prin el un dar lui Eglon, împăratul Moabului. 16Ehud și-a făcut o sabie cu două tăișuri, lungă de un cot, și a încins-o pe sub haine, în partea dreaptă. 17A dat darul lui Eglon, împăratul Moabului: Eglon era un om foarte gras. 18Când a isprăvit de dat darul, a dat drumul oamenilor care-l aduseseră. 19El însuși s-a întors
de la pietrăriile de lângă Ghilgal și a zis: „Împărate, am să-ţi spun ceva în taină.” Împăratul a zis: „Tăcere!” Și toţi cei ce erau lângă el au ieșit afară. 20Ehud a început vorba cu el pe când stătea singur în odaia lui de vară și a zis: „Am un cuvânt din partea lui Dumnezeu pentru tine.” Eglon s-a sculat de pe scaun. 21Atunci, Ehud a întins mâna stângă, a scos sabia din partea dreaptă și i-a împlântat-o în pântece. 22Chiar și mânerul a intrat după fier, și grăsimea s-a strâns în jurul fierului, căci n-a putut scoate sabia din pântece, ci a lăsat-o în trup, așa cum o înfipsese. 23Ehud a ieșit prin tindă, a închis ușile de la odaia de sus după el și a tras zăvorul. 24După ce a ieșit el, au venit slujitorii împăratului și s-au uitat și iată că ușile odăii de sus erau închise cu zăvorul. Ei au zis: „Fără îndoială, își acoperă picioarele în odaia de vară.” 25Au așteptat multă vreme și, fiindcă el nu deschidea ușile odăii de sus, au luat cheia și au descuiat și iată că stăpânul lor era mort, întins pe pământ. 26Până să se dumirească ei, Ehud a luat-o la fugă, a trecut de pietrării și a scăpat în Seira. 27Cum a ajuns, a sunat
din trâmbiţă în muntele
19:1
lui Efraim. Copiii lui Israel s-au coborât cu el din munte și el s-a pus în fruntea lor. 28El le-a zis: „Veniţi după mine, căci Domnul
a dat în mâinile voastre pe vrăjmașii voștri moabiţi.” Ei s-au coborât după el, au pus stăpânire pe vadurile
Iordanului, în faţa Moabului, și n-au lăsat pe nimeni să treacă. 29Au ucis atunci aproape zece mii de oameni din Moab, toţi voinici și viteji, și n-a scăpat unul. 30În ziua aceea, Moabul a fost smerit sub mâna lui Israel. Și ţara
a avut odihnă optzeci de ani.
Șamgar
31După el, a urmat Șamgar
, fiul lui Anat. El a ucis șase sute de oameni dintre filisteni cu un otic
17:47,50
de plug. Și el a fost un izbăvitor
al lui Israel
.
Debora și Barac
41Copiii
lui Israel iarăși au făcut ce nu place Domnului, după moartea lui Ehud. 2Și Domnul i-a vândut
în mâinile lui Iabin, împăratul Canaanului, care domnea la Haţor
19:36
. Căpetenia oștirii lui era Sisera
și locuia la Haroșet-Goim
. 3Copiii lui Israel au strigat către Domnul, căci Iabin avea nouă sute de care de fier
și de douăzeci de ani apăsa
cu putere pe copiii lui Israel. 4Pe vremea aceea, judecător în Israel era Debora, prorociţa, nevasta lui Lapidot. 5Ea ședea
sub finicul Deborei, între Rama și Betel, în muntele lui Efraim, și copiii lui Israel se suiau la ea ca să fie judecaţi. 6Ea a trimis să cheme pe Barac
, fiul lui Abinoam, din Chedeș-Neftali
, și i-a zis: „Iată porunca pe care a dat-o Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Du-te, îndreaptă-te spre muntele Taborului și ia cu tine zece mii de oameni din copiii lui Neftali și din copiii lui Zabulon; 7voi trage
spre tine, la pârâul Chison
, pe Sisera, căpetenia oștirii lui Iabin, împreună cu carele și oștile lui, și-l voi da în mâinile tale.’” 8Barac i-a zis: „Dacă vii tu cu mine, mă voi duce; dar dacă nu vii cu mine, nu mă voi duce.” 9Ea a răspuns: „Voi merge cu tine, dar nu vei avea slavă în calea pe care mergi, căci Domnul va da
pe Sisera în mâinile unei femei.” Și Debora s-a sculat și s-a dus cu Barac la Chedeș. 10Barac a chemat pe Zabulon
și Neftali la Chedeș; zece mii de oameni mergeau în
urma lui și Debora a plecat cu el. 11Heber, Chenitul
, se despărţise de cheniţi, fiii lui Hobab
, socrul lui Moise, și își întinsese cortul până la stejarul Ţaanaim, lângă
Chedeș. 12Au dat de știre lui Sisera că Barac, fiul lui Abinoam, s-a îndreptat spre muntele Taborului. 13Și, de la Haroșet-Goim, Sisera și-a strâns spre pârâul Chisonului toate carele, nouă sute de care de fier, și tot poporul care era cu el. 14Atunci, Debora a zis lui Barac: „Scoală-te, căci iată ziua când dă Domnul pe Sisera în mâinile tale. Într-adevăr, Domnul
merge înaintea ta.” Și Barac s-a repezit de pe muntele Taborului cu zece mii de oameni după el. 15Domnul
a pus pe fugă dinaintea lui Barac, prin ascuţișul sabiei, pe Sisera, toate carele lui și toată tabăra. Sisera s-a dat jos din carul lui și a fugit pe jos. 16Barac a urmărit carele și oștirea până la Haroșet-Goim, și toată oștirea lui Sisera a căzut sub ascuţișul sabiei, fără să fi rămas un singur om.
Sisera este ucis de Iael
17Sisera a fugit pe jos în cortul Iaelei, nevasta lui Heber, Chenitul, căci între Iabin, împăratul Haţorului, și casa lui Heber, Chenitul, era pace. 18Iael a ieșit înaintea lui Sisera și i-a zis: „Intră, domnul meu, intră la mine și nu te teme.” El a intrat la ea în cort și ea l-a ascuns sub o învelitoare. 19El i-a zis: „Dă-mi, te rog, puţină apă să beau, căci mi-e sete.” Ea a deschis burduful
cu lapte, i-a dat să bea și l-a acoperit. 20El i-a mai zis: „Stai la ușa cortului și, dacă vine cineva și te întreabă: ‘Este cineva aici?’, să răspunzi: ‘Nu.’” 21Iael
, nevasta lui Heber, a luat un ţăruș de-al cortului, a pus mâna pe ciocan, s-a apropiat încet de el și i-a bătut ţărușul în tâmplă, așa că a răspuns adânc în pământ. El adormise adânc și era rupt de oboseală și a murit. 22Pe când Barac urmărea pe Sisera, Iael i-a ieșit înainte și i-a zis: „Vino, și-ţi voi arăta pe omul pe care-l cauţi.” El a intrat la ea și iată că Sisera stătea întins, mort, cu ţărușul bătut în tâmplă. 23În ziua aceea, Dumnezeu a smerit
pe Iabin, împăratul Canaanului, înaintea copiilor lui Israel. 24Și mâna copiilor lui Israel a apăsat greu asupra lui Iabin, împăratul Canaanului, până ce au nimicit pe Iabin, împăratul Canaanului.
