Cântarea de laudă a Deborei
51În ziua aceea, Debora a cântat
această cântare cu Barac, fiul lui Abinoam:
2„Niște căpetenii s-au pus în fruntea poporului în Israel,
Și poporul
s-a arătat gata de luptă:
Binecuvântaţi pe Domnul!
3Ascultaţi
, împăraţi!
Luaţi aminte, domnitori!
Voi cânta, da, voi cânta Domnului,
Voi cânta din alăută Domnului Dumnezeului lui Israel.
4Doamne
, când ai ieșit din Seir,
Când ai plecat din câmpiile Edomului,
Pământul
s-a cutremurat, cerurile au picurat
Și norii au turnat ape cu găleata;
5Munţii
s-au clătinat înaintea Domnului,
Sinaiul
acela s-a clătinat înaintea
Domnului Dumnezeului lui Israel.
6Pe vremea lui
Șamgar, fiul lui Anat,
Pe vremea Iaelei
, drumurile
4:18
erau părăsite,
Și călătorii apucau pe căi strâmbe.
7Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere,
Până când m-am sculat eu, Debora,
Până când m-am ridicat eu ca o mamă
în Israel.
8El își alesese noi dumnezei
.
Atunci, războiul era la porţi,
Dar nu vedeai
nici scut, nici suliţă
La patruzeci de mii în Israel.
9Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel,
Spre aceia din popor care
s-au arătat gata să lupte.
Binecuvântaţi pe Domnul!
10Voi, care
145:5
călăriţi pe măgăriţe albe,
Voi, care
ședeţi pe covoare,
Și voi, care umblaţi pe drum, cântaţi!
11Arcașii din mijlocul adăpătoarelor
Să laude cu glasul lor binefacerile
Domnului,
Binefacerile cârmuirii Sale în Israel!
Atunci, poporul Domnului s-a coborât la porţi:
12Trezește-te
, trezește-te, Debora!
Trezește-te, trezește-te și zi o cântare!
Scoală-te, Barac,
Și adu-ţi robii
de război,
Fiul lui Abinoam!
13Atunci, o rămășiţă din popor a biruit
pe cei puternici,
Domnul mi-a dat biruinţa asupra celor viteji.
14Din Efraim
au venit locuitorii lui
Amalec.
După tine a mers Beniamin în oștirea ta.
Din Machir
au venit căpeteniile
Și din Zabulon, cârmuitorii.
15Mai-marii lui Isahar au fost cu Debora,
Și Isahar a venit după Barac
,
A fost trimis pe urma lui în vale.
La pâraiele lui Ruben,
Au fost mari hotărâri!
16Pentru ce ai rămas în mijlocul
staulelor
Să asculţi behăitul turmelor? La pâraiele lui Ruben
Mari au fost sfaturile!
17Galaadul
de dincolo de Iordan nu și-a părăsit locuinţa.
Pentru ce a stat Dan pe corăbii?
Așer
a stat pe malul mării
Și s-a odihnit în limanurile lui.
18Zabulon
este un popor care a înfruntat moartea
Și Neftali la fel, pe înălţimile din câmpie.
19Împăraţii au venit, s-au luptat;
Atunci au luptat împăraţii Canaanului,
La Taanac, la apele Meghido;
N-au luat nicio pradă, nici argint
.
20Din ceruri
se luptau,
De pe cărările lor, stelele
se luptau împotriva lui Sisera,
21Pârâul
Chison i-a luat,
Pârâul din vremurile străvechi, pârâul Chison!
Suflete, calcă-n picioare pe viteji!
22Atunci, copitele cailor au răsunat
De goana, de goana năbădăioasă a războinicilor lor.
23Blestemaţi pe Meroza, a zis Îngerul Domnului,
Blestemaţi, blestemaţi pe locuitorii lui,
Căci
n-au venit în ajutorul
18:17
25:28
Domnului,
În ajutorul Domnului, printre oamenii viteji!
24Binecuvântată să fie între femei Iael
,
Nevasta lui Heber, Chenitul!
Binecuvântată
să fie ea între femeile care locuiesc în corturi!
25El a cerut
apă, și ea i-a dat lapte;
În pahar împărătesc i-a adus unt.
26Cu o mână
a luat ţărușul
Și cu dreapta, ciocanul lucrătorilor,
A lovit pe Sisera, i-a despicat capul,
I-a sfărâmat și străpuns tâmpla.
27El s-a ghemuit: a căzut și s-a culcat la picioarele ei;
S-a ghemuit și a căzut la picioarele ei;
Acolo unde s-a ghemuit, acolo a căzut fără viaţă.
28Pe fereastră, prin zăbrele,
Se uită mama lui Sisera și strigă:
‘Pentru ce zăbovește carul lui să vină?
Pentru ce vin carele lui așa de încet?’
29Cele mai înţelepte dintre femeile ei îi răspund
Și ea își răspunde singură:
30‘Negreșit, au găsit pradă!
Și-o împart:
O fată, două fete de fiecare om;
Pradă de haine vopsite pentru Sisera;
Pradă de haine vopsite, cusute la gherghef,
Două haine vopsite și cusute la gherghef,
De pus pe grumazul biruitorului!’
31Așa
să piară toţi vrăjmașii Tăi, Doamne!
Dar cei ce-L iubesc sunt ca soarele
când se arată
în puterea lui.”
Ţara a avut odihnă patruzeci de ani.