171Păcatul lui Iuda este scris cu un priboi
de fier, cu un vârf de diamant; este săpat
pe tabla inimii lor și pe coarnele altarelor lor. 2Cum se gândesc la copiii lor, așa se gândesc la altarele lor și la idolii și astarteele
33:3,19Is. 1:29
17:8
lor, lângă copacii verzi, pe dealurile înalte. 3Eu dau la pradă
muntele Meu și ogoarele lui, avuţiile tale, toate vistieriile și înălţimile tale, din pricina păcatelor tale, pe tot ţinutul tău! 4Din vina ta vei pierde moștenirea pe care ţi-o dădusem; te voi face să slujești vrăjmașului tău într-o ţară
pe care n-o cunoști, căci ai aprins focul
mâniei Mele, care va arde totdeauna.” 5Așa vorbește Domnul: „Blestemat
31:1
să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor
și își abate inima de la Domnul! 6Căci este ca un nenorocit
în pustie și nu
vede venind fericirea; locuiește în locurile arse ale pustiei, într-un pământ
sărat și fără locuitori. 7Binecuvântat
34:8
125:1
146:5Prov. 16:20Is. 30:18
să fie omul care se încrede în Domnul și a cărui nădejde este Domnul! 8Căci el este ca un pom
sădit lângă ape, care-și întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură, când vine, și frunzișul lui rămâne verde; în anul secetei, nu se teme și nu încetează să aducă rod. 9Inima este nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea. Cine poate s-o cunoască? 10Eu, Domnul, cercetez
139:23,24Prov. 17:320:12Rom. 8:27Apoc. 2:23
inima și cerc rărunchii, ca să
răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui. 11Ca o potârniche care clocește niște ouă pe care nu le-a ouat ea, așa este cel ce agonisește bogăţii pe nedrept; trebuie să le părăsească
în mijlocul zilelor sale, și la urmă nu este decât un
nebun.” 12Scaun de domnie plin de slavă, înălţat de la început, loc al Sfântului nostru Locaș, 13Doamne, nădejdea
lui Israel! Toţi cei ce
Te părăsesc vor fi acoperiţi de rușine. „Cei ce se abat de la Mine vor fi scriși
pe pământ, căci părăsesc pe Domnul, izvorul
de apă vie.” 14Vindecă-mă Tu, Doamne, și voi fi vindecat; mântuiește-mă Tu și voi fi mântuit, căci Tu
148:14
ești slava mea! 15Iată, ei îmi zic: „Unde
este Cuvântul Domnului? Să se împlinească dar!” 16Și eu, ca să Te ascult, n-am
vrut să nu fiu păstor, nici n-am dorit ziua nenorocirii, știi, și ce a ieșit din buzele mele este descoperit înaintea Ta. 17De aceea, nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu ești scăparea
mea în ziua nenorocirii! 18Prigonitorii mei să fie acoperiţi de rușine
40:14
70:2
, dar să nu fiu rușinat
eu; să tremure ei, dar să nu tremur eu! Adu peste ei ziua nenorocirii, lovește-i
cu o îndoită urgie!
19Așa mi-a vorbit Domnul: „Du-te și stai la poarta copiilor poporului, pe care intră și ies împăraţii lui Iuda, și la toate porţile Ierusalimului 20și spune-le: ‘Ascultaţi
Cuvântul Domnului, împăraţi ai lui Iuda, tot Iuda, și toţi locuitorii Ierusalimului care intraţi pe aceste porţi! 21Așa vorbește Domnul: «Luaţi seama
, în sufletele voastre, să nu purtaţi nicio povară în ziua Sabatului și să n-o aduceţi înăuntru pe porţile Ierusalimului. 22Să nu scoateţi din casele voastre nicio povară în ziua Sabatului și să nu faceţi nicio lucrare, ci sfinţiţi ziua Sabatului, cum am poruncit
23:12
31:13Ezec. 20:12
părinţilor voștri.»’” 23Dar
ei n-au ascultat și n-au luat aminte, ci și-au înţepenit gâtul, ca să n-asculte și să nu ia învăţătură. 24„Dacă Mă veţi asculta în adevăr”, zice Domnul, „și nu veţi aduce nicio sarcină înăuntru, pe porţile acestei cetăţi, în ziua Sabatului, ci veţi sfinţi ziua Sabatului și nu veţi face nicio lucrare în ziua aceasta, 25atunci pe porţile acestei cetăţi vor
intra împăraţi și voievozi care vor ședea pe scaunul de domnie al lui David; ei vor veni în care și călare pe cai, ei și voievozii lor, oamenii lui Iuda și locuitorii Ierusalimului, și cetatea aceasta va fi locuită în veci. 26Vor veni din cetăţile lui Iuda și din împrejurimile
Ierusalimului, din ţara lui Beniamin, din vale, de pe munte și de la miazăzi
, ca să aducă arderi-de-tot și jertfe
, să aducă daruri de mâncare și tămâie și să aducă jertfe de mulţumire
116:17
în Casa Domnului. 27Dar, dacă nu veţi asculta când vă poruncesc să sfinţiţi ziua Sabatului, să nu duceţi nicio povară și să n-o aduceţi înăuntru pe porţile Ierusalimului, în ziua Sabatului, atunci voi aprinde
un foc la porţile cetăţii, care
va arde casele cele mari ale Ierusalimului și nu se va stinge.”
181Cuvântul vorbit lui Ieremia din partea Domnului și care sună astfel: 2„Scoală-te și coboară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!” 3Când m-am coborât în casa olarului, iată că el lucra pe roată. 4Vasul pe care-l făcea n-a izbutit – cum se întâmplă cu lutul în mâna olarului. Atunci, el a făcut un alt vas, cum i-a plăcut lui să-l facă. 5Și Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 6„Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta, casă
a lui Israel?”, zice Domnul. „Iată, cum
este lutul în mâna olarului, așa sunteţi voi în mâna Mea, casă a lui Israel! 7Deodată zic despre un neam, despre o împărăţie, că-l voi smulge
, că-l voi surpa și că-l voi nimici, 8dar, dacă neamul acesta
33:11
despre care am vorbit astfel se întoarce de la răutatea lui, atunci și Mie Îmi pare rău
de răul pe care Îmi pusesem în gând să i-l fac. 9Tot așa însă, deodată zic despre un neam sau despre o împărăţie că-l voi zidi sau că-l voi sădi, 10dar, dacă neamul acesta face ce este rău înaintea Mea și n-ascultă glasul Meu, atunci Îmi pare rău și de binele pe care aveam de gând să i-l fac. 11De aceea, vorbește acum oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului și zi: ‘Așa vorbește Domnul: «Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră și fac un plan împotriva voastră. De aceea, întoarceţi-vă
fiecare de la calea voastră cea rea, îndreptaţi-vă umbletele și faptele!»’” 12Dar ei zic: „Degeaba
! Căci noi ne vom urma gândurile noastre și vom lucra fiecare după pornirile inimii noastre rele!” 13De aceea, așa vorbește Domnul: „Întrebaţi
pe neamuri! Cine a auzit vreodată asemenea lucruri? Fecioara lui Israel a făcut grozave
blestemăţii. 14Părăsește zăpada Libanului stânca ogoarelor? Sau se văd secând apele care vin de departe proaspete și curgătoare? 15Totuși poporul Meu M-a uitat
și aduce tămâie idolilor
; s-a abătut din căile lui, a părăsit vechile cărări
și a apucat pe cărări și drumuri nebătute, 16făcând astfel din ţara lor o pustietate
, o veșnică batjocură
; toţi cei ce trec prin ea sunt uimiţi și dau din cap. 17Ca
vântul de la răsărit îi voi risipi
înaintea vrăjmașului, iar în ziua necazului lor, le voi întoarce
spatele și nu Mă voi uita la ei!” 18Atunci ei au zis: „Veniţi
să urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci
doar nu va pieri Legea din lipsă de preoţi, nici sfatul din lipsă de înţelepţi, nici cuvântul din lipsă de proroci. Haidem să-l ucidem cu vorba și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!” 19Ascultă-mă, Doamne, și auzi glasul potrivnicilor mei! 20Cu rău
se răsplătește binele? Căci au săpat
57:6
o groapă ca să-mi ia viaţa. Adu-Ţi aminte că am stat înaintea Ta ca să vorbesc bine pentru ei și să abat mânia Ta de la ei. 21De aceea, dă
pe copiii lor pradă foametei și doboară-i cu sabia! Nevestele lor să fie lipsite de copii și să rămână văduve, și bărbaţii lor să fie luaţi de ciumă; tinerii lor să fie uciși de sabie în luptă! 22Să se audă strigăte ieșind din casele lor când cetele aduse de Tine vor cădea deodată peste ei! Căci au săpat
o groapă ca să mă prindă și mi-au întins laţuri sub picioare. 23Dar Tu, Doamne, cunoști toate uneltirile lor făcute ca să mă omoare. Nu le ierta
109:14
nelegiuirea și nu le șterge păcatul dinaintea Ta, ci să fie doborâţi în Faţa Ta! Lucrează împotriva lor la vremea mâniei Tale!
191Așa a vorbit Domnul: „Du-te de cumpără de la un olar un vas de pământ și ia cu tine pe câţiva din bătrânii poporului și din bătrânii preoţilor. 2Du-te în valea
Ben-Hinom, care este la intrarea porţii olăriei, și acolo să vestești cuvintele pe care ţi le voi spune. 3Să spui
: ‘Ascultaţi Cuvântul Domnului, împăraţi ai lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului!
Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, voi aduce peste locul acesta o nenorocire care va face să ţiuie urechile
oricui va auzi vorbindu-se de ea. 4Pentru că M-au părăsit
17:13
, au spurcat locul acesta, au adus în el tămâie altor dumnezei pe care nu-i cunoșteau nici ei, nici părinţii lor, nici împăraţii lui Iuda și au umplut locul acesta cu sânge
nevinovat. 5Au zidit
și înălţimi lui Baal, ca să ardă pe copiii lor în foc ca arderi-de-tot lui Baal – lucru pe care nici nu-l poruncisem
, nici nu-l rânduisem și nici nu-Mi trecuse prin minte. 6De aceea, iată, vin zile», zice Domnul, «când locul acesta nu se va mai numi Tofet, nici
Valea Ben-Hinom, ci se va numi Valea Măcelului! 7În locul acesta voi zădărnici sfatul lui Iuda și al Ierusalimului, îi voi face
să cadă uciși de sabie înaintea vrăjmașilor lor și de mâna celor ce vor să le ia viaţa. Trupurile lor moarte
34:20
le voi da hrană păsărilor cerului și fiarelor pământului. 8Voi face din cetatea aceasta o groază și o batjocură
; așa că toţi cei ce vor trece pe lângă ea se vor îngrozi și vor șuiera când vor vedea toate rănile ei. 9Îi voi face să mănânce carnea
fiilor și fiicelor lor, așa că își vor mânca unii carnea altora, în mijlocul necazului și strâmtorării în care-i vor aduce vrăjmașii lor și cei ce vor să le ia viaţa.»’ 10Să spargi
apoi vasul sub ochii oamenilor care vor merge cu tine. 11Și să le spui: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Tocmai așa voi zdrobi
pe poporul acesta și cetatea aceasta cum se sparge vasul unui olar, fără să poată fi făcut la loc. Și morţii vor fi îngropaţi
în Tofet din lipsă de loc pentru îngropare. 12Așa voi face locului acestuia», zice Domnul, «și locuitorilor lui și voi face cetatea aceasta ca Tofetul. 13Casele Ierusalimului și casele împăraţilor lui Iuda vor fi necurate ca
Tofetul, toate casele pe acoperișul
cărora se aducea tămâie întregii oștiri a cerurilor și se turnau jertfe de băutură
altor dumnezei!»’”
14Ieremia s-a întors din Tofet, unde-l trimisese Domnul să prorocească. Apoi a stat în curtea
Casei Domnului și a zis întregului popor: 15„Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Iată, voi aduce peste cetatea aceasta și peste toate cetăţile care ţin de ea toate nenorocirile pe care i le-am vestit mai dinainte, pentru că și-au înţepenit gâtul
ca să n-asculte cuvintele Mele.’”