Păstorii lui Israel
231„Vai de păstorii
care nimicesc și risipesc turma pășunii Mele”, zice Domnul. 2De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel împotriva păstorilor care pasc pe poporul meu: „Pentru că Mi-aţi risipit oile, le-aţi izgonit și nu v-aţi îngrijit de ele, iată
că vă voi pedepsi din pricina răutăţii faptelor voastre”, zice Domnul. 3„Și Eu Însumi voi strânge
rămășiţa oilor Mele din toate ţările în care le-am izgonit; le voi aduce înapoi în pășunea lor și vor crește și se vor înmulţi. 4Voi pune peste ele păstori
care le vor paște; nu le va mai fi teamă, nici groază și nu va mai lipsi niciuna din ele”, zice Domnul. 5„Iată
11:1
40:10,11Dan. 9:24Zah. 3:8
6:12Ioan 1:45
vin zile”, zice Domnul, „când voi ridica lui David o Odraslă neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune și va face dreptate
32:1,18
și judecată în ţară. 6În vremea Lui, Iuda
va fi mântuit și Israel va avea liniște
în locuinţa lui; și iată Numele
pe care i-L vor da: ‘Domnul, Neprihănirea noastră’! 7De aceea iată vin
zile”, zice Domnul, „când nu se va mai zice: ‘Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!’ 8Ci se va zice: ‘Viu este Domnul, care a scos și a adus înapoi sămânţa casei lui Israel din ţara de la miazănoapte și din toate ţările
în care îi risipisem!’ Și vor locui în ţara lor.” 9Asupra prorocilor.
„Inima îmi este zdrobită în mine, toate oasele
îmi tremură; sunt ca un om beat, ca un om ameţit de vin, din pricina Domnului și din pricina sfintelor Lui cuvinte. 10Căci ţara
este plină de preacurvii și ţara se jelește din pricina jurămintelor
; câmpiile
pustiei sunt uscate. Toată alergătura lor ţintește numai la rău și toată vitejia lor este pentru nelegiuire!” 11„Prorocii
și preoţii sunt stricaţi; le-am găsit răutatea chiar și în
Casa Mea”, zice Domnul. 12„De aceea, calea
lor va fi lunecoasă și întunecoasă, vor fi împinși și vor cădea, căci voi aduce nenorocirea
peste ei în anul când îi voi pedepsi”, zice Domnul. 13„În prorocii Samariei am văzut următoarea nebunie: au prorocit pe
Baal și au rătăcit
pe poporul Meu Israel! 14Dar în prorocii Ierusalimului am văzut lucruri grozave. Sunt preacurvari
, trăiesc în
minciună, întăresc
mâinile celor răi, așa că niciunul nu se mai întoarce de la răutatea lui; toţi sunt înaintea Mea ca Sodoma
și locuitorii Ierusalimului, ca Gomora.” 15De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor despre proroci: „Iată, îi voi hrăni cu
pelin și le voi da să bea ape otrăvite; căci prin prorocii Ierusalimului s-a răspândit nelegiuirea în toată ţara.” 16Așa vorbește Domnul oștirilor: „N-ascultaţi cuvintele prorocilor care vă prorocesc! Ei vă leagănă în închipuiri zadarnice; spun
vedenii ieșite din inima lor, nu ce vine din gura Domnului. 17Ei spun celor ce Mă nesocotesc: ‘Domnul a zis: «Veţi avea
pace!»’ și zic tuturor celor ce trăiesc după aplecările inimii lor: ‘Nu
vi se va întâmpla niciun rău.’ 18Cine
a fost de faţă la sfatul Domnului ca să vadă și să asculte cuvântul Lui? Cine a plecat urechea la cuvântul Lui și cine l-a auzit? 19Iată că furtuna
Domnului, urgia izbucnește, se năpustește vijelia și cade peste capul celor răi! 20Mânia
Domnului nu se va potoli până nu va împlini și va înfăptui planurile inimii Lui. Veţi înţelege în totul lucrul acesta în cursul
vremurilor. 21Eu n-am trimis
pe prorocii aceștia, și totuși ei au alergat; nu le-am vorbit, și totuși au prorocit. 22Dacă ar fi fost
de faţă la sfatul Meu, ar fi trebuit să spună cuvintele Mele poporului Meu și să-i întoarcă
de la calea lor rea, de la răutatea faptelor lor! 23Sunt Eu numai un Dumnezeu de aproape”, zice Domnul, „și nu sunt Eu și un Dumnezeu de departe? 24Poate cineva să stea într-un loc ascuns
fără să-l văd Eu?”, zice Domnul. „Nu umplu
Eu cerurile și pământul?”, zice Domnul. 25„Am auzit ce spun prorocii care prorocesc minciuni în Numele Meu, zicând: ‘Am avut un vis! Am visat un vis!’ 26Până când vor prorocii aceștia să prorocească minciuni, să prorocească înșelătoriile inimii lor? 27Cred ei oare că pot face pe poporul Meu să uite Numele Meu, prin visele pe care le istorisește fiecare din ei, aproapelui lor, cum
8:33,34
Mi-au uitat părinţii lor Numele din pricina lui Baal? 28Prorocul care a avut un vis să istorisească visul acesta și cine a auzit Cuvântul Meu să spună întocmai Cuvântul Meu! Pentru ce să amesteci paiele cu grâul?”, zice Domnul. 29„Nu este Cuvântul Meu ca un foc”, zice Domnul, „și ca un ciocan care sfărâmă stânca? 30De aceea, iată”, zice Domnul, „am necaz
pe prorocii care își ascund unul altuia cuvintele Mele. 31Iată”, zice Domnul, „am necaz pe prorocii care iau cuvântul lor și-l dau drept cuvânt al Meu. 32Iată”, zice Domnul, „am necaz pe cei ce prorocesc vise neadevărate, care le istorisesc și rătăcesc pe poporul Meu cu minciunile și cu îndrăzneala
lor; nu i-am trimis Eu, nu Eu le-am dat poruncă, și nu sunt de niciun folos poporului acestuia”, zice Domnul. 33„Dacă poporul acesta sau un proroc, sau un preot te va întreba: ‘Care este ameninţarea
Domnului?’, să le spui care este această ameninţare: ‘«Vă voi
lepăda», zice Domnul.’ 34Și pe prorocul, pe preotul sau pe acela din popor care va zice: ‘O ameninţare a Domnului’, îl voi pedepsi, pe el și casa lui! 35Așa să spuneţi însă, fiecare aproapelui său, fiecare fratelui său: ‘Ce a răspuns Domnul?’ sau: ‘Ce a zis Domnul?’ 36Dar să nu mai ziceţi: ‘O ameninţare a Domnului’, căci cuvântul fiecăruia va fi o ameninţare pentru el, dacă veţi suci astfel cuvintele Dumnezeului celui viu, cuvintele Domnului oștirilor, Dumnezeului nostru! 37Așa să zici prorocului: ‘Ce ţi-a răspuns Domnul?’ sau: ‘Ce a zis Domnul?’ 38Dar, dacă veţi mai zice: ‘O ameninţare a Domnului’, atunci așa vorbește Domnul: ‘Pentru că spuneţi cuvintele acestea: «O ameninţare a Domnului», măcar că am trimis să vă spună să nu mai ziceţi: «O ameninţare a Domnului», 39din pricina aceasta
, iată, vă voi uita și vă voi lepăda
pe voi și cetatea pe care v-o dădusem vouă și părinţilor voștri, vă voi arunca dinaintea Mea 40și voi pune peste voi o
veșnică ocară și o veșnică necinste, care nu se va uita.’”
Cele două coșuri cu smochine
241Domnul
8:1
mi-a arătat două coșuri cu smochine puse înaintea Templului Domnului, după ce Nebucadneţar, împăratul
Babilonului, strămutase din Ierusalim și dusese în Babilon pe Ieconia
, fiul lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, pe căpeteniile lui Iuda, pe lemnari și fierari. 2Unul din coșuri avea smochine foarte bune, ca smochinele care se coc întâi, iar celălalt coș avea smochine foarte rele, care nu se puteau mânca de rele ce erau. 3Domnul mi-a zis: „Ce vezi, Ieremio?” Eu am răspuns: „Niște smochine! Smochinele cele bune sunt foarte bune, iar cele rele sunt foarte rele și, de rele ce sunt, nu se pot mânca.” 4Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 5„Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Cum deosebești tu aceste smochine bune, așa voi deosebi Eu, ca să le dau îndurare, pe prinșii de război ai lui Iuda, pe care i-am trimis din locul acesta în ţara haldeenilor. 6Îi voi privi cu un ochi binevoitor și-i voi aduce
înapoi în ţara aceasta; îi voi așeza
și nu-i voi mai nimici, îi voi sădi și nu-i voi mai smulge. 7Le voi da o inimă
36:26,27
ca să înţeleagă că Eu sunt Domnul. Ei vor fi poporul
Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor, dacă se vor întoarce la Mine
cu toată inima lor. 8Și ca smochinele cele rele
, care, de rele ce sunt, nu se pot mânca’, zice Domnul, ‘așa voi face să ajungă Zedechia, împăratul lui Iuda, căpeteniile lui și rămășiţa Ierusalimului, cei ce au rămas în ţara aceasta și cei ce locuiesc
în ţara Egiptului. 9Îi voi face de pomină
34:17
, o pricină de nenorocire pentru toate împărăţiile pământului, de ocară
, de batjocură, de râs și de blestem
în toate locurile unde îi voi izgoni. 10Voi trimite în ei sabia, foametea și ciuma, până vor pieri din ţara pe care le-o dădusem lor și părinţilor lor.’”
Cei șaptezeci de ani de robie. Pedepsirea Babilonului și a tuturor neamurilor
251Cuvântul care a fost spus lui Ieremia despre tot poporul lui Iuda în al patrulea
an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda – acesta era cel dintâi an al lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului –, 2cuvânt pe care l-a rostit Ieremia înaintea întregului popor al lui Iuda și înaintea tuturor locuitorilor Ierusalimului, zicând: 3„De la al treisprezecelea an
al lui Iosia, fiul lui Amon, împăratul lui Iuda, sunt douăzeci și trei de ani de când mi-a vorbit Cuvântul Domnului; v-am vorbit de dimineaţă, și n-aţi
ascultat. 4Domnul v-a trimis pe toţi slujitorii Săi prorocii, i-a trimis dis-de-dimineaţă
, și n-aţi ascultat, n-aţi plecat urechea să ascultaţi. 5Ei au zis: ‘Întoarceţi-vă fiecare
de la calea voastră cea rea și de la răutatea faptelor voastre, și veţi rămâne în ţara pe care v-am dat-o vouă și părinţilor voștri, din veșnicie în veșnicie; 6nu vă duceţi după alţi dumnezei, ca să le slujiţi și să vă închinaţi înaintea lor, nu Mă mâniaţi prin lucrarea mâinilor voastre, și nu vă voi face niciun rău!’ 7‘Dar nu M-aţi ascultat’, zice Domnul, ‘ci M-aţi mâniat
prin lucrarea mâinilor voastre, spre nenorocirea voastră.’ 8De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor: ‘Pentru că n-aţi ascultat cuvintele Mele, 9iată, voi trimite să aducă toate
popoarele de la miazănoapte’, zice Domnul, ‘și voi trimite la robul
Meu Nebucadneţar, împăratul Babilonului; îi voi aduce împotriva acestei ţări și împotriva locuitorilor ei, și împotriva tuturor acestor neamuri de jur împrejur, ca să le nimicească cu desăvârșire și să facă din ele un pustiu
și o pricină de batjocură, niște dărâmături veșnice. 10Voi face să înceteze între ei strigătele de bucurie
și strigătele de veselie, cântecele mirelui și cântecele miresei, huruitul morii
și lumina lămpii. 11Toată ţara aceasta va fi o paragină, un pustiu, și neamurile acestea vor fi supuse împăratului Babilonului timp de șaptezeci de ani. 12Dar, când se vor împlini
acești șaptezeci de ani, voi pedepsi pe împăratul Babilonului și pe neamul acela’, zice Domnul, ‘pentru nelegiuirile lor; voi pedepsi ţara haldeenilor și o voi preface în niște dărâmături
14:23
21:1
47:1
veșnice. 13Voi aduce peste ţara aceea toate lucrurile pe care le-am vestit despre ea, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a prorocit Ieremia despre toate neamurile. 14Căci
neamuri puternice și împăraţi
mari le vor supune
și pe ele, și le voi răsplăti
după faptele și lucrarea mâinilor lor.’” 15Căci așa mi-a vorbit Domnul Dumnezeul lui Israel: „Ia
din mâna Mea acest potir plin cu vinul mâniei Mele și dă-l să-l bea toate neamurile la care te voi trimite. 16Vor bea
și se vor ameţi și vor fi ca niște nebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul lor!” 17Eu am luat potirul din mâna Domnului și l-am dat să-l bea toate neamurile la care mă trimitea Domnul: 18Ierusalimului și cetăţilor lui Iuda, împăraţilor și căpeteniilor sale, ca să le prefacă în dărâmături
, într-un pustiu, să-i facă de batjocură și de blestem
, cum se vede lucrul acesta astăzi; 19lui Faraon
, împăratul Egiptului, slujitorilor lui, căpeteniilor lui și tot poporului lui; 20la toată Arabia
, tuturor împăraţilor ţării Uţ
, tuturor împăraţilor
ţării filistenilor, Ascalonului, Gazei, Ecronului și celor ce au mai rămas
din Asdod; 21Edomului
, Moabului
și copiilor lui Amon
; 22tuturor împăraţilor Tirului
, tuturor împăraţilor Sidonului și împăraţilor ostroavelor care sunt dincolo de mare
; 23Dedanului
, Temei, Buzului și tuturor celor ce își rad colţurile bărbii, 24tuturor împăraţilor Arabiei
și tuturor împăraţilor arabilor
care locuiesc în pustie; 25tuturor împăraţilor Zimrei, tuturor împăraţilor Elamului
și tuturor împăraţilor Mediei; 26tuturor împăraţilor
de la miazănoapte, de aproape sau de departe, și unora, și altora, și tuturor împărăţiilor lumii care sunt pe faţa pământului. Iar împăratul Șeșacului
va bea după ei. 27„Să le spui: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Beţi
, îmbătaţi-vă
63:6
și vărsaţi și cădeţi fără să vă mai ridicaţi la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul vostru!»’ 28Și, dacă nu vor vrea să ia din mâna ta potirul ca să bea, spune-le: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Beţi! 29Căci iată că, în cetatea
peste care se cheamă Numele Meu, încep
să fac rău. Și voi să rămâneţi nepedepsiţi? Nu veţi rămâne nepedepsiţi, căci voi chema
sabia peste toţi locuitorii pământului», zice Domnul oștirilor.’ 30Și tu să le prorocești toate aceste lucruri și să le spui: ‘Domnul va răcni
de sus; din Locașul Lui
cel Sfânt, va face să-I răsune glasul; va răcni împotriva locului
locuinţei Lui; va striga
, precum cei ce calcă în teasc, împotriva tuturor locuitorilor pământului. 31Vuietul ajunge până la marginea pământului, căci Domnul Se ceartă cu
neamurile, intră
la judecată împotriva oricărei făpturi și dă pe cei răi pradă sabiei’”, zice Domnul. 32Așa vorbește Domnul oștirilor: „Iată, nenorocirea merge din popor în popor și o mare furtună
se ridică de la marginile pământului. 33Cei pe care-i va ucide
Domnul în ziua aceea vor fi întinși de la un capăt al pământului până la celălalt; nu vor fi nici jeliţi
, nici adunaţi
, nici îngropaţi, ci vor fi un gunoi de pământ. 34Gemeţi
, păstori, și strigaţi! Tăvăliţi-vă în cenușă, povăţuitori ai turmelor! Căci au venit zilele înjunghierii voastre. Vă voi zdrobi, și veţi cădea la pământ ca un vas de preţ. 35Nu mai este niciun loc de adăpost pentru păstori! Nu mai este nicio scăpare pentru povăţuitorii turmelor! 36Se aud strigătele păstorilor și gemetele povăţuitorilor turmelor, căci Domnul le pustiește locul de pășune 37și colibele cele liniștite sunt nimicite de mânia aprinsă a Domnului. 38El Și-a părăsit locuinţa
, ca un pui de leu vizuina; așa că ţara le este prefăcută în pustie de urgia nimicitorului și de mânia lui aprinsă.”
