41„Israele, de te vei întoarce, dacă te vei întoarce
Ioel 2:12
la Mine”, zice Domnul, „dacă vei scoate urâciunile tale dinaintea Mea, nu vei mai rătăci. 2Dacă
65:16
vei jura: ‘Viu este Domnul!’ cu adevăr
, cu neprihănire și cu dreptate, atunci neamurile
vor fi binecuvântate în El și se vor făli
cu El.” 3Căci așa vorbește Domnul către oamenii din Iuda și din Ierusalim: „Desţeleniţi-vă
un ogor nou și nu semănaţi între
spini! 4Tăiaţi-vă împrejur
30:6Rom. 2:28,29Col. 2:11
pentru Domnul, tăiaţi-vă împrejur inimile, oamenii lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mânia Mea ca un foc și să se aprindă fără să se poată stinge din pricina răutăţii faptelor voastre!”
O năvălire străină
5Daţi de știre în Iuda, vestiţi la Ierusalim și spuneţi: „Sunaţi din trâmbiţă în ţară! Strigaţi în gura mare și ziceţi: ‘Strângeţi-vă
și haidem în cetăţile întărite!’ 6Înălţaţi un steag spre Sion, fugiţi și nu vă opriţi! Căci de la miazănoapte
6:1,22
aduc nenorocirea și un mare prăpăd.” 7Leul se aruncă
din tufarul său, nimicitorul
neamurilor a pornit, și-a părăsit locul, ca să-ţi pustiască
ţara, să-ţi dărâme cetăţile și nimeni să nu mai locuiască în ele. 8De aceea, acoperiţi-vă
cu saci, plângeţi și gemeţi, căci mânia aprinsă a Domnului nu se abate de la noi. 9„În ziua aceea”, zice Domnul, „împăratul și căpeteniile își vor pierde inima, preoţii vor rămâne încremeniţi și prorocii, uimiţi.” 10Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ai înșelat
în adevăr pe poporul acesta și Ierusalimul când
14:13
ai zis: ‘Veţi avea pace!’ Și totuși sabia le ameninţă viaţa.” 11În vremea aceea, se va zice poporului acestuia și Ierusalimului: „Un vânt
Ezec. 11:17Osea 13:15
arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să curăţească grâul. 12Ci un vânt năprasnic vine de acolo până la Mine! Acum le voi
rosti hotărârea!” 13„Iată, nimicitorul înaintează ca norii; carele lui
sunt ca un vârtej, caii
lui sunt mai ușori decât vulturii. Vai de noi, căci suntem prăpădiţi!” 14Curăţește-ţi inima
de rău, Ierusalime, ca să fii mântuit! Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta? 15Căci un glas care pornește de la Dan
și vestește nenorocirea o vestește de la muntele lui Efraim. 16„Spuneţi lucrul acesta neamurilor, faceţi-l cunoscut Ierusalimului. Vin niște împresurători dintr-o ţară
depărtată și strigă împotriva cetăţilor lui Iuda. 17Ca cei ce păzesc un ogor
, ei înconjoară Ierusalimul, căci s-a răzvrătit împotriva Mea”, zice Domnul. 18„Acesta este rodul căilor și faptelor tale
, este vina răutăţii tale, dacă este așa de amar și te pătrunde până la inimă.” 19Măruntaiele
16:11
21:3
22:4Luca 19:42
mele! Măruntaiele mele! Cum mă doare înăuntrul inimii mele! Îmi bate inima, nu pot să tac! Căci auzi, suflete, sunetul trâmbiţei și strigătul de război. 20Se vestește dărâmare
peste dărâmare, căci toată ţara este pustiită; colibele
îmi sunt pustiite deodată și corturile, într-o clipă! 21Până când voi vedea steagul fâlfăind și voi auzi sunetul trâmbiţei? 22„Căci poporul Meu este nebun, nu Mă cunoaște; sunt niște copii fără minte și lipsiţi de pricepere; sunt meșteri
să facă răul, dar nu știu să facă binele.” 23Mă uit la pământ
, și iată că este pustiu
și gol; mă uit la ceruri, și lumina lor a pierit! 24Mă uit
la munţi, și iată că sunt zguduiţi și toate dealurile se clatină! 25Mă uit, și iată că nu este niciun om și toate păsările cerurilor
au fugit! 26Mă uit, și, iată, Carmelul este un pustiu și toate cetăţile sale sunt nimicite înaintea Domnului și înaintea mâniei Lui aprinse! 27Căci așa vorbește Domnul: „Toată ţara va fi pustiită, dar nu o voi nimici
30:11
46:28
de tot. 28Din pricina aceasta, ţara
este în jale și cerurile
50:3
sus sunt întunecate, căci Eu am zis, am hotărât lucrul acesta, și nu-Mi pare rău
de el, nu Mă voi întoarce. 29La vuietul călăreţilor și arcașilor, toate cetăţile fug; se ascund în păduri și se suie pe stânci; toate cetăţile sunt părăsite, nu mai au locuitori. 30Și tu, pustiito, ce vei face? Te vei îmbrăca în cârmâz, te vei împodobi cu podoabe de aur, îţi vei sulemeni
ochii, dar degeaba te vei înfrumuseţa: ibovnicii tăi
Plâng. 1:2,19
te dispreţuiesc și vor să-ţi ia viaţa. 31Căci Eu aud niște ţipete ca ale unei femei în chinurile nașterii, ţipete de durere ca la cea dintâi facere. Este glasul fiicei Sionului, care suspină și întinde
mâinile zicând: ‘Nenorocita de mine! Mor din pricina ucigașilor!’