Ieremia slobod
401Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului, după ce
Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a dat drumul din Rama. Când a trimis să-l aducă, Ieremia era încă legat cu lanţuri, împreună cu toţi prinșii de război din Ierusalim și din Iuda, care aveau să fie duși în Babilon. 2Căpetenia străjerilor a trimis să aducă pe Ieremia și i-a
zis: „Domnul Dumnezeul tău a vestit mai dinainte aceste nenorociri împotriva locului acestuia; 3Domnul a adus și a împlinit ce spusese, și lucrurile acestea vi s-au întâmplat pentru că
aţi păcătuit împotriva Domnului și n-aţi ascultat glasul Lui. 4Acum, iată, te izbăvesc astăzi din lanţurile pe care le ai la mâini; dacă vrei
să vii cu mine la Babilon, vino, și voi îngriji de tine. Dar, dacă nu-ţi place să vii cu mine la Babilon, nu veni. Iată, toată ţara
este înaintea ta, du-te unde vei crede și unde-ţi place să te duci!” 5Însă, fiindcă el zăbovea să răspundă, „întoarce-te,” a adăugat el, „la Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan, pe care
l-a pus împăratul Babilonului peste cetăţile lui Iuda, și rămâi cu el în mijlocul poporului sau du-te oriunde vei vrea să te duci!” Căpetenia străjerilor i-a dat merinde și daruri și i-a dat drumul. 6Ieremia
s-a dus la Ghedalia, fiul lui Ahicam, la Miţpa
, și a rămas cu el în mijlocul poporului care rămăsese în ţară.
Ghedalia
7Când au aflat
toate căpeteniile oștirilor care rămăseseră pe câmp cu oamenii lor că împăratul Babilonului a pus ca dregător al ţării pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, și că i-a încredinţat bărbaţii, femeile, copiii și pe aceia din săracii
ţării care nu fuseseră luaţi robi în Babilon, 8s-au dus la Ghedalia, la Miţpa, și anume: Ismael
, fiul lui Netania, Iohanan și Ionatan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, fiii lui Efai din Netofa, și Iezania, fiul unui maacatit, ei și oamenii lor. 9Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan, le-a jurat lor și oamenilor lor zicând: „Nu vă temeţi să slujiţi haldeenilor; rămâneţi în ţară, slujiţi împăratului Babilonului și o veţi duce bine! 10Iată că eu rămân la Miţpa, ca să fiu la porunca haldeenilor care vor veni la noi. Voi strângeţi deci vinul, poamele de vară și untdelemnul, puneţi-le în vasele voastre și locuiţi în cetăţile în care vă aflaţi!” 11Toţi iudeii care erau în ţara Moabului, la amoniţi, în ţara Edomului și în toate ţările au auzit că împăratul Babilonului lăsase o rămășiţă în Iuda și că le dăduse ca dregător pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan. 12Și toţi iudeii aceștia s-au întors din toate locurile pe unde erau împrăștiaţi, au venit în ţara lui Iuda la Ghedalia, la Miţpa, și au avut un mare belșug de vin și de poame de vară. 13Iohanan, fiul lui Careah, și toate căpeteniile oștilor care mai erau pe câmp au venit la Ghedalia, la Miţpa, 14și i-au zis: „Știi că Baalis
, împăratul amoniţilor, a însărcinat pe Ismael, fiul lui Netania, să te omoare?” Dar Ghedalia, fiul lui Ahicam, nu i-a crezut. 15Și Iohanan, fiul lui Careah, a spus în taină lui Ghedalia, la Miţpa: „Dă-mi voie să mă duc să omor pe Ismael, fiul lui Netania. Nimeni n-are să știe. Pentru ce să te omoare el și să se risipească toţi cei din Iuda care s-au strâns la tine și să piară rămășiţa lui Iuda?” 16Ghedalia, fiul lui Ahicam, a răspuns lui Iohanan, fiul lui Careah: „Nu face lucrul acesta, căci ce spui tu despre Ismael nu este adevărat!”
Omorârea lui Ghedalia
411În luna a șaptea
, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din neamul împăratului, a venit cu mai-marii împăratului și cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahicam, la Miţpa. Și au mâncat împreună acolo, la Miţpa. 2Atunci, Ismael, fiul lui Netania, s-a sculat cu cei zece oameni de care era însoţit și au lovit
cu sabia pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan, și au omorât astfel pe acela pe care îl pusese împăratul Babilonului dregător peste ţară. 3Ismael a mai omorât pe toţi iudeii care erau cu Ghedalia la Miţpa și pe haldeenii care se aflau acolo, oameni de război. 4A doua zi după omorârea lui Ghedalia, pe când nimeni nu știa nimic, 5au venit din Sihem, din Silo și din Samaria, optzeci de oameni cu barba rasă
și cu haine sfâșiate, care își făcuseră tăieturi în piele; aveau daruri de mâncare și tămâie, ca să le aducă la Casa
Domnului. 6Ismael, fiul lui Netania, le-a ieșit înainte din Miţpa și mergea plângând. Când i-a întâlnit, le-a zis: „Veniţi la Ghedalia, fiul lui Ahicam!” 7Și, când au ajuns ei în mijlocul cetăţii, Ismael, fiul lui Netania, i-a înjunghiat și i-a aruncat în groapă cu ajutorul oamenilor care-l însoţeau. 8Dar s-au găsit printre ei zece oameni care au zis lui Ismael: „Nu ne omorî, căci mai avem merinde ascunse în câmp: grâu, orz, untdelemn și miere!” Atunci, el i-a cruţat și nu i-a omorât împreună cu fraţii lor. 9Groapa în care a aruncat Ismael toate trupurile moarte ale oamenilor pe care i-a ucis, afară de Ghedalia, este groapa aceea mare pe care o făcuse
împăratul Asa când se temea de Baeșa, împăratul lui Israel; groapa aceasta a umplut-o Ismael, fiul lui Netania, cu cei uciși. 10Ismael a luat prinși de război pe toţi cei ce mai rămăseseră la Miţpa din popor, pe fiicele
împăratului și pe toţi aceia din popor care locuiau acolo și pe
care-i încredinţase Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; Ismael, fiul lui Netania, i-a luat prinși de război și a plecat ca să treacă la
amoniţi. 11Dar Iohanan, fiul lui Careah, și toate căpeteniile
oștirilor care erau cu el au fost înștiinţaţi de tot răul pe care-l făcuse Ismael, fiul lui Netania. 12Au luat pe toţi oamenii și au pornit să bată pe Ismael, fiul lui Netania, pe care l-au găsit lângă apele cele mari
ale Gabaonului. 13Când a văzut tot poporul care era cu Ismael pe Iohanan, fiul lui Careah, și pe toate căpeteniile oștirilor care erau cu el, s-a bucurat, 14și tot poporul pe care-l luase Ismael din Miţpa s-a întors și a venit de s-a unit cu Iohanan, fiul lui Careah. 15Dar Ismael, fiul lui Netania, a scăpat de Iohanan cu opt oameni și s-a dus la amoniţi. 16Iohanan, fiul lui Careah, și toate căpeteniile oștirilor care erau cu el au luat toată rămășiţa poporului pe care l-au izbăvit din mâinile lui Ismael, fiul lui Netania, când îl ducea din Miţpa, după ce ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, și anume pe oamenii de război, pe femei, pe copii, pe famenii dregători, pe care i-a adus Iohanan înapoi din Gabaon. 17Au pornit și s-au oprit la hanul lui Chimham
, lângă Betleem, ca să plece apoi în Egipt, 18departe de haldeeni, de care se temeau, pentru că Ismael, fiul lui Netania, ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, pe care-l
pusese împăratul Babilonului dregător peste ţară.
Împotriva lui Ieremia
421Toate căpeteniile oștilor, Iohanan
, fiul lui Careah, Iezania, fiul lui Hosea, și tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, au înaintat 2și au zis prorocului Ieremia: „Fie bine primită înaintea ta rugămintea noastră! Mijlocește
12:19Is. 37:4Iac. 5:16
pentru noi la Domnul Dumnezeul tău, pentru toţi cei ce au mai rămas, căci eram mulţi
, dar am mai rămas numai un mic număr, cum bine vezi tu însuţi cu ochii tăi. 3Binevoiască Domnul Dumnezeul tău să ne arate drumul
pe care trebuie să mergem și să ne spună ce avem de făcut!” 4Prorocul Ieremia le-a zis: „Am auzit! Iată că mă voi ruga Domnului Dumnezeului vostru, după cererea voastră, și vă voi face cunoscut, fără să vă ascund
ceva, tot
ce vă va răspunde Domnul!” 5Atunci, ei au zis lui Ieremia: „Domnul
să fie un martor adevărat și credincios împotriva noastră dacă nu vom face tot ce-ţi va porunci Domnul Dumnezeul tău să ne spui! 6Fie bine, fie rău, noi vom asculta de glasul Domnului Dumnezeului nostru, la care te trimitem, ca să fim fericiţi
ascultând de glasul Domnului Dumnezeului nostru!” 7După zece zile, Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia. 8Și Ieremia a chemat pe Iohanan, fiul lui Careah, pe toate căpeteniile oștilor care erau cu el și pe tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, 9și le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel, la care m-aţi trimis să-I aduc înainte rugăciunile voastre: 10‘Dacă veţi rămâne în ţara aceasta, vă voi face să propășiţi
în ea, și nu vă voi nimici; vă voi sădi, și nu vă voi smulge, căci Îmi
pare rău de răul pe care vi l-am făcut! 11Nu vă temeţi de împăratul Babilonului, de care vă este frică; nu vă temeţi de el’, zice Domnul, ‘căci
Eu sunt cu voi ca să vă scap și să vă scot din mâna lui. 12Îi voi insufla milă
de voi, și se va îndura de voi și vă va lăsa să locuiţi în ţara voastră. 13Dar, dacă nu veţi asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru și dacă veţi zice
: «Nu vrem să rămânem în ţara aceasta, 14nu, ci vom merge în ţara Egiptului, unde nu vom vedea nici războiul, nici nu vom auzi glasul trâmbiţei, nici nu vom duce lipsă de pâine, și acolo vom locui!», 15atunci, ascultaţi Cuvântul Domnului, rămășiţe ale lui Iuda: «Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‹Dacă
vă veţi îndrepta
faţa să mergeţi în Egipt, dacă vă veţi duce să locuiţi pentru o vreme acolo, 16sabia de care
vă temeţi vă va ajunge acolo, în ţara Egiptului, foametea de care vă este frică se va lipi de voi acolo, în Egipt, și veţi muri acolo. 17Toţi cei ce își vor îndrepta faţa să meargă în Egipt ca să locuiască pentru o vreme acolo vor muri
de sabie, de foamete sau de ciumă; niciunul
nu va rămâne și nu va scăpa de nenorocirile pe care le voi aduce peste ei!›»’ 18Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Cum s-au vărsat
mânia și urgia Mea peste locuitorii Ierusalimului, așa se va vărsa urgia Mea și peste voi, dacă veţi merge în Egipt; veţi fi o pricină de afurisenie, de groază, de blestem
și de ocară și nu veţi mai vedea niciodată locul acesta!’ 19Rămășiţe ale lui Iuda, Domnul vă zice: ‘Nu
vă duceţi în Egipt!’ Băgaţi bine de seamă că vă opresc lucrul acesta astăzi. 20Căci vă înșelaţi singuri dacă m-aţi trimis la Domnul Dumnezeul vostru, zicând: ‘Mijlocește
pentru noi la Domnul Dumnezeul nostru, fă-ne cunoscut tot ce va spune Domnul Dumnezeul nostru și vom face!’ 21Eu v-am spus astăzi, dar voi n-ascultaţi glasul Domnului Dumnezeului vostru, nici tot ce m-a însărcinat El să vă spun. 22De aceea să știţi că veţi
muri de sabie, de foamete sau de ciumă în locul unde voiţi să vă duceţi să locuiţi!”
