Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 (BDC)
4

Samariteanca

41Domnul a aflat că fariseii au auzit că El face și botează

4:1
Cap. 3:22,26.
mai mulţi ucenici decât Ioan. 2Însă Isus nu boteza El Însuși, ci ucenicii Lui. 3Atunci a părăsit Iudeea și S-a întors în Galileea. 4Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria, 5a ajuns lângă o cetate din ţinutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe
4:5
Gen. 33:19
48:22Ios. 24:32
care-l dăduse Iacov fiului său Iosif. 6Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, ședea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al șaselea. 7A venit o femeie din Samaria să scoată apă. „Dă-Mi să beau”, i-a zis Isus. 8Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de-ale mâncării. 9Femeia samariteancă I-a zis: „Cum Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?” Iudeii
4:9
2 Împ. 17:24Luca 9:52,53Fapte 10:28
, în adevăr, n-au legături cu samaritenii. 10Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce-ţi zice: ‘Dă-Mi să beau!’, tu singură ai fi cerut să bei, și El ţi-ar fi dat apă
4:10
Is. 12:3
44:3Ier. 2:13Zah. 13:1
14:8
vie.” 11„Doamne”, I-a zis femeia, „n-ai cu ce să scoţi apă, și fântâna este adâncă, de unde ai putea să ai dar această apă vie? 12Ești Tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta și a băut din ea el însuși și feciorii lui și vitele lui?” 13Isus i-a răspuns: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăși sete. 14Dar oricui
4:14
Cap. 6:35,58.
va bea din apa pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu se
4:14
Cap. 7:38.
va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâșni în viaţa veșnică.” 15„Doamne”, I-a zis
4:15
Cap. 6:34;
femeia, „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot.” 16„Du-te”, i-a zis Isus, „de cheamă pe bărbatul tău și vino aici.” 17Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat.” Isus i-a zis: „Bine ai zis că n-ai bărbat. 18Pentru că cinci bărbaţi ai avut; și acela pe care-l ai acum nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul.” 19„Doamne”, I-a zis femeia, „văd
4:19
Luca 7:16
24:197:40
că ești proroc. 20Părinţii noștri s-au închinat pe muntele acesta
4:20
Jud. 9:7
; și voi ziceţi că în Ierusalim
4:20
Deut. 12:5,111 Împ. 9:32 Cron. 7:12
este locul unde trebuie să se închine oamenii.” 21„Femeie”, i-a zis Isus, „crede-Mă că vine ceasul când
4:21
Mal. 1:111 Tim. 2:8
nu vă veţi închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim. 22Voi vă închinaţi la ce
4:22
2 Împ. 17:29
nu cunoașteţi, noi ne închinăm la ce cunoaștem, căci
4:22
Is. 2:3Luca 24:47Rom. 9:4,5
mântuirea vine de la iudei. 23Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh
4:23
Filip. 3:3
și
4:23
Cap. 1:17.
în adevăr, fiindcă astfel de închinători dorește și Tatăl. 24Dumnezeu
4:24
2 Cor. 3:17
este Duh; și cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh și în adevăr.” 25„Știu”, I-a zis femeia, „că are să vină Mesia (căruia I se zice Hristos); când va veni El, are să ne
4:25
Vers. 29.
spună toate lucrurile.” 26Isus i-a zis: „Eu
4:26
Mat. 26:63,64Marcu 14:61,62
, cel care vorbesc cu tine, sunt Acela.”

Trezirea din Samaria

27Atunci au venit ucenicii Lui și se mirau că vorbea cu o femeie. Totuși niciunul nu I-a zis: „Ce cauţi?” sau „Despre ce vorbești cu ea?” 28Atunci, femeia și-a lăsat găleata, s-a dus în cetate și a zis oamenilor: 29„Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus

4:29
Vers. 25.
tot ce am făcut. Nu cumva este acesta Hristosul?” 30Ei au ieșit din cetate și veneau spre El. 31În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce și ziceau: „Învăţătorule, mănâncă!” 32Dar El le-a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoașteţi.” 33Ucenicii au început să-și zică deci unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?” 34Isus le-a zis: „Mâncarea
4:34
Iov 23:1217:4
Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui. 35Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni până la seceriș? Iată, Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii și priviţi holdele, care
4:35
Mat. 9:37Luca 10:2
sunt albe acum, gata pentru seceriș. 36Cine
4:36
Dan. 12:3
seceră primește o plată și strânge rod pentru viaţa veșnică, pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure în același timp. 37Căci, în această privinţă, este adevărată zicerea: ‘Unul seamănă, iar altul seceră.’ 38Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi ostenit; alţii s-au ostenit, și voi aţi intrat în osteneala lor.” 39Mulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina
4:39
Vers. 29.
mărturiei femeii, care zicea: „Mi-a spus tot ce am făcut.” 40Când au venit samaritenii la El, L-au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile. 41Mult mai mulţi au crezut în El din pricina cuvintelor Lui. 42Și ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înșine
4:42
Cap. 17:8.
și știm că Acesta este în adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii.”

Vindecarea fiului unui slujbaș împărătesc

43După aceste două zile, Isus a plecat de acolo ca să se ducă în Galileea. 44Căci

4:44
Mat. 13:57Marcu 6:1Luca 4:24
El Însuși spusese că un proroc nu este preţuit în patria
4:44
Cap. 2:23;
sa. 45Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci
4:45
Deut. 16:16
fuseseră și ei la praznic. 46Isus S-a întors deci în Cana din Galileea, unde
4:46
Cap. 2:1,11.
prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaș împărătesc al cărui fiu era bolnav. 47Slujbașul acesta a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El și L-a rugat să vină și să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte. 48Isus i-a zis: „Dacă
4:48
1 Cor. 1:22
nu vedeţi semne și minuni, cu niciun chip nu credeţi!” 49Slujbașul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuţul meu.” 50„Du-te”, i-a zis Isus, „fiul tău trăiește.” Și omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus și a pornit la drum. 51Pe când se cobora el, l-au întâmpinat robii lui și i-au adus vestea că fiul lui trăiește. 52El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine. Și ei i-au zis: „Ieri, în ceasul al șaptelea, l-au lăsat frigurile.” 53Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: „Fiul tău trăiește.” Și a crezut el și toată casa lui. 54Acesta este iarăși al doilea semn făcut de Isus după ce S-a întors din Iudeea în Galileea.

5

Vindecarea slăbănogului de 38 de ani

51După aceea

5:1
Lev. 23:2Deut. 16:1
era un praznic al iudeilor; și Isus S-a suit la Ierusalim. 2În Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare
5:2
Neem. 3:1
12:39
, numită în evreiește Betesda, care are cinci pridvoare. 3În pridvoarele acestea zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscaţi, care așteptau mișcarea apei. 4Căci un înger al Domnului se cobora, din când în când, în scăldătoare și tulbura apa. Și cel dintâi care se cobora în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. 5Acolo se afla un om bolnav de treizeci și opt de ani. 6Isus, când l-a văzut zăcând și fiindcă știa că este bolnav de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?” 7„Doamne”, I-a răspuns bolnavul, „n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa și, până să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea.” 8„Scoală-te
5:8
Mat. 9:6Marcu 2:11Luca 5:24
, i-a zis Isus, „ridică-ţi patul și umblă.” 9Îndată omul acela s-a făcut sănătos, și-a luat patul și umbla. Ziua aceea era
5:9
Cap. 9:14.
o zi de Sabat. 10Iudeii ziceau deci celui ce fusese vindecat: „Este ziua Sabatului, nu-ţi
5:10
Exod 20:10Neem. 13:19Ier. 17:21Mat. 12:2Marcu 2:24
3:4Luca 6:2
13:14
este îngăduit să-ţi ridici patul.” 11El le-a răspuns: „Cel ce m-a făcut sănătos mi-a zis: ‘Ridică-ţi patul și umblă.’12Ei l-au întrebat: „Cine este omul acela care ţi-a zis: ‘Ridică-ţi patul și umblă’?” 13Dar cel vindecat nu știa cine este, căci Isus Se făcuse nevăzut din norodul care era în locul acela. 14După aceea, Isus l-a găsit în Templu și i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu
5:14
Mat. 12:45
mai păcătuiești, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău.” 15Omul acela s-a dus și a spus iudeilor că Isus este Acela care-l făcuse sănătos. 16Din pricina aceasta, iudeii au început să urmărească pe Isus și căutau să-L omoare, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua Sabatului.

Lucrarea Fiului

17Dar Isus le-a răspuns: „Tatăl

5:17
Cap. 9:4;
Meu lucrează până acum și Eu, de asemenea, lucrez.” 18Tocmai de aceea căutau
5:18
Cap. 7:19.
și mai mult iudeii să-L omoare, nu numai fiindcă dezlega ziua Sabatului, dar și pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său și Se făcea
5:18
Cap. 10:30,33.
, astfel, deopotrivă cu Dumnezeu. 19Isus a luat din nou cuvântul și le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul
5:19
Vers. 30. Cap. 8:28;
nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând și tot ce face Tatăl, face și Fiul întocmai. 20Căci
5:20
Mat. 3:172 Pet. 1:17
Tatăl iubește pe Fiul și-I arată tot ce face; și-I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă minunaţi. 21În adevăr, după cum Tatăl înviază morţii și le dă viaţă, tot așa
5:21
Luca 7:14
8:54
și Fiul dă viaţă cui vrea. 22Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a
5:22
Mat. 11:27
28:1817:2Fapte 17:311 Pet. 4:5
dat-o Fiului, 23pentru ca toţi să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine
5:23
1 Ioan 2:23
nu cinstește pe Fiul nu cinstește pe Tatăl, care L-a trimis. 24Adevărat, adevărat vă spun că cine
5:24
Cap. 3:16,18;
ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis are viaţa veșnică și nu vine la judecată, ci
5:24
1 Ioan 3:14
a trecut din moarte la viaţă. 25Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, și acum a și venit, când cei morţi
5:25
Vers. 28.
vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și cei ce-l vor asculta vor învia. 26Căci, după cum Tatăl are viaţa în Sine, tot așa a dat și Fiului să aibă viaţa în Sine. 27Și I-a
5:27
Vers. 22.
dat putere să judece, întrucât
5:27
Dan. 7:13,14
este Fiu al omului. 28Nu vă miraţi de lucrul acesta, pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui 29și
5:29
Is. 26:191 Cor. 15:521 Tes. 4:16
vor ieși afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă, iar cei ce
5:29
Dan. 12:2Mat. 25:32,33,46
au făcut răul vor învia pentru judecată. 30Eu
5:30
Vers. 19.
nu pot face nimic de la Mine Însumi: judec după cum aud; și judecata Mea este dreaptă, pentru că nu
5:30
Mat. 26:39
caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui, care M-a trimis.

Mărturia Tatălui și a lui Ioan

31Dacă

5:31
Cap. 8:14.
Eu mărturisesc despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată. 32Este un Altul
5:32
Mat. 3:17
17:51 Ioan 5:6,7,9
care mărturisește despre Mine; și știu că mărturisirea pe care o face El despre Mine este adevărată. 33Voi aţi trimis la Ioan, și
5:33
Cap. 1:15,19,27,32.
el a mărturisit pentru adevăr. 34Nu că mărturia pe care o primesc Eu vine de la un om, dar spun lucrurile acestea pentru ca să fiţi mântuiţi. 35Ioan era lumina care este aprinsă și
5:35
2 Pet. 1:19
luminează și voi
5:35
Mat. 13:20
21:26Marcu 6:20
aţi vrut să vă veseliţi câtăva vreme la lumina lui. 36Dar Eu
5:36
1 Ioan 5:9
am o mărturie mai mare decât a lui Ioan, căci lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl să le săvârșesc, tocmai lucrările
5:36
Cap. 3:2;
acestea pe care le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis. 37Și Tatăl, care M-a trimis, a
5:37
Mat. 3:17
17:58:18
mărturisit El Însuși despre Mine. Voi nu
5:37
Deut. 4:121 Tim. 1:171 Ioan 4:12
I-aţi auzit niciodată glasul, nu I-aţi văzut deloc faţa 38și Cuvântul Lui nu rămâne în voi, pentru că nu credeţi în Acela pe care L-a trimis El. 39Cercetaţi
5:39
Is. 8:20
34:16Luca 16:29Fapte 17:11
Scripturile, pentru că socotiţi că în ele
5:39
Deut. 18:15,18Luca 24:27
aveţi viaţa veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine. 40Și
5:40
Cap. 1:11;
nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa! 41Eu
5:41
Vers. 34.
nu umblu după slava care vine de la oameni. 42Dar știu că n-aveţi în voi dragoste de Dumnezeu. 43Eu am venit în Numele Tatălui Meu, și nu Mă primiţi; dacă va veni un altul, în numele lui însuși, pe acela îl veţi primi. 44Cum
5:44
Cap. 12:43.
puteţi crede voi, care umblaţi după slava pe care v-o daţi unii altora și nu căutaţi slava
5:44
Rom. 2:29
care vine de la singurul Dumnezeu? 45Să nu credeţi că vă voi învinui înaintea Tatălui; este
5:45
Rom. 2:12
cine să vă învinuiască: Moise, în care v-aţi pus nădejdea. 46Căci, dacă aţi crede pe Moise, M-aţi crede și pe Mine, pentru că
5:46
Gen. 3:15
12:3
18:18
22:18
49:10Deut. 18:15,18Fapte 26:22
el a scris despre Mine. 47Dar, dacă nu credeţi cele scrise de el, cum veţi crede cuvintele Mele?”

6

Înmulţirea pâinilor

61După aceea

6:1
Mat. 14:13Marcu 6:35Luca 9:10,12
, Isus S-a dus dincolo de Marea Galileii, numită Marea Tiberiadei. 2O mare gloată mergea după El, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi. 3Isus S-a suit pe munte și ședea acolo cu ucenicii Săi. 4Paștele, praznicul iudeilor, erau
6:4
Lev. 23:5,7Deut. 16:15:1
aproape. 5Isus
6:5
Mat. 14:14Marcu 6:35Luca 9:12
Și-a ridicat ochii și a văzut că o mare gloată vine spre El. Și a zis lui Filip: „De unde avem să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceștia?” 6Spunea lucrul acesta ca să-l încerce, pentru că știa ce are de gând să facă. 7Filip i-a răspuns: „Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu
6:7
Num. 11:21,22
două sute de lei6:7 Grecește: dinari. n-ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele.” 8Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis: 9„Este aici un băieţel care are cinci pâini de orz și doi pești, dar
6:9
2 Împ. 4:43
ce sunt acestea la atâţia?” 10Isus a zis: „Spuneţi oamenilor să șadă jos.” În locul acela era multă iarbă. Oamenii au șezut jos, în număr de aproape cinci mii. 11Isus a luat pâinile, a mulţumit lui Dumnezeu, le-a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celor ce ședeau jos; de asemenea, le-a dat și din pești cât au voit. 12După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strângeţi firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.” 13Le-au adunat deci și au umplut douăsprezece coșuri cu firimiturile care rămăseseră din cele cinci pâini de orz, după ce mâncaseră toţi. 14Oamenii aceia, când au văzut minunea pe care o făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, acesta este prorocul
6:14
Gen. 49:10Deut. 18:15,18Mat. 11:34:19,25
cel așteptat în lume.” 15Isus, fiindcă știa că au de gând să vină să-L ia cu sila ca să-L facă împărat, S-a dus iarăși la munte, numai El singur.

Isus umblă pe mare

16Când

6:16
Mat. 14:23Marcu 6:47
s-a înserat, ucenicii Lui s-au coborât la marginea mării. 17S-au suit într-o corabie și treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, și Isus tot nu venise la ei. 18Sufla un vânt puternic și marea era întărâtată. 19După ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblând pe mare și apropiindu-Se de corabie. Și s-au înfricoșat. 20Dar Isus le-a zis: „Eu sunt, nu vă temeţi!” 21Voiau deci să-L ia în corabie. Și corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.

Pâinea vieţii

22Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decât o corabie și că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea. 23A doua zi, sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mâncaseră ei pâinea, după ce Domnul mulţumise lui Dumnezeu. 24Când au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au suit și ele în corăbiile acestea și s-au dus la Capernaum să caute pe Isus. 25Când L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis: „Învăţătorule, când ai venit aici?” 26Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acelea și v-aţi săturat. 27Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru

6:27
Vers. 51. Cap. 4:14.
mâncarea care rămâne pentru viaţa veșnică și pe care v-o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică Însuși Dumnezeu, pe
6:27
Mat. 3:17
17:5Marcu 1:11
9:7Luca 3:22
9:355:37
8:18Fapte 2:222 Pet. 1:17
El L-a însemnat cu pecetea Lui.” 28Ei I-au zis: „Ce să facem ca să săvârșim lucrările lui Dumnezeu?” 29Isus le-a răspuns: „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta
6:29
1 Ioan 3:23
: să credeţi în Acela pe care L-a trimis El.” 30„Ce
6:30
Mat. 12:38
16:1Marcu 8:111 Cor. 1:22
semn faci Tu deci”, I-au zis ei, „ca să-l vedem și să credem în Tine? Ce lucrezi Tu? 31Părinţii
6:31
Exod 16:15Num. 11:7Neem. 9:151 Cor. 10:3
noștri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: ‘Le-a dat să mănânce pâine
6:31
Ps. 78:24,25
din cer.’” 32Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Moise nu v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer, 33căci Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se coboară din cer și dă lumii viaţa.” 34„Doamne
6:34
Cap. 4:5.
”, I-au zis ei, „dă-ne totdeauna această pâine.” 35Isus le-a zis: „Eu
6:35
Vers. 48,58.
sunt Pâinea vieţii. Cine
6:35
Cap. 4:14;
vine la Mine nu va flămânzi niciodată și cine crede în Mine nu va înseta niciodată. 36Dar
6:36
Vers. 26,64.
v-am spus că M-aţi și văzut și tot nu credeţi. 37Tot
6:37
Vers. 45.
ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine și pe
6:37
Mat. 24:242 Tim. 2:191 Ioan 2:19
cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară, 38căci M-am coborât din cer ca să fac nu
6:38
Mat. 26:39
voia Mea, ci
6:38
Cap. 4:34.
voia Celui ce M-a trimis. 39Și voia Celui ce M-a trimis este să
6:39
Cap. 10:28;
nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de apoi. 40Voia Tatălui meu este ca
6:40
Vers. 27,47,54. Cap. 3:15,16;
oricine vede pe Fiul și crede în El să aibă viaţa veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.” 41Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zisese: „Eu sunt Pâinea care s-a coborât din cer.” 42Și ziceau: „Oare
6:42
Mat. 13:55Marcu 6:3Luca 4:22
nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată și mamă îi cunoaștem? Cum dar zice El: ‘Eu M-am coborât din cer’?” 43Isus le-a răspuns: „Nu cârtiţi între voi. 44Nimeni
6:44
Cânt. 1:4
nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; și Eu îl voi învia în ziua de apoi. 45În
6:45
Is. 54:13Ier. 31:34Mica 4:2Evr. 8:10
10:16
proroci este scris: ‘Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.’ Așa că oricine a ascultat pe Tatăl și a primit învăţătura Lui vine la Mine. 46Nu
6:46
Cap. 1:18;
că cineva a văzut pe Tatăl, afară de
6:46
Mat. 11:27Luca 10:227:29
8:19
Acela care vine de la Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl. 47Adevărat, adevărat vă spun că cine
6:47
Cap. 3:16,18,36. Vers. 40.
crede în Mine are viaţa veșnică. 48Eu
6:48
Vers. 33,35.
sunt Pâinea vieţii. 49Părinţii
6:49
Vers. 31.
voștri au mâncat mană în pustie și au murit. 50Pâinea
6:50
Vers. 51,58.
care se coboară din cer este de așa fel ca cineva să mănânce din ea și să nu moară. 51Eu sunt Pâinea
6:51
Evr. 10:5,10
vie, care
6:51
Cap. 3:13.
s-a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac; și pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.” 52La auzul acestor cuvinte, iudeii se certau
6:52
Cap. 7:43;
între ei și ziceau: „Cum
6:52
Cap. 3:9.
poate omul acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm?” 53Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncaţi
6:53
Mat. 26:26,28
trupul Fiului omului și dacă nu beţi sângele Lui, n-aveţi viaţa în voi înșivă. 54Cine
6:54
Vers. 27,40,63. Cap. 4:14.
mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viaţa veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi. 55Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană și sângele Meu este cu adevărat o băutură. 56Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne
6:56
1 Ioan 3:24
4:15,16
în Mine, și Eu rămân în el. 57După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine și Eu trăiesc prin Tatăl, tot așa, cine Mă mănâncă pe Mine va trăi și el prin Mine. 58Astfel
6:58
Vers. 49,50,51.
este pâinea care s-a coborât din cer, nu ca mana pe care au mâncat-o părinţii voștri, și totuși au murit; cine mănâncă pâinea aceasta va trăi în veac.” 59Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, când învăţa pe oameni în Capernaum.

Unii ucenici Îl părăsesc. Mărturisirea lui Petru

60Mulţi

6:60
Mat. 11:6
din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?” 61Isus, care știa în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: „Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire? 62Dar
6:62
Marcu 16:19Fapte 1:9Efes. 4:8
dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?… 63Duhul
6:63
2 Cor. 3:6
este acela care dă viaţă, carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și viaţă. 64Dar sunt
6:64
Vers. 36.
unii din voi care nu cred.” Căci Isus
6:64
Cap. 2:24,25;
știa de la început cine erau cei ce nu cred și cine era cel ce avea să-L vândă. 65Și a adăugat: „Tocmai de aceea v-am
6:65
Vers. 44,45.
spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.” 66Din
6:66
Vers. 60.
clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi și nu mai umblau cu El. 67Atunci, Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreţi să vă duceţi?” 68„Doamne”, I-a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele
6:68
Fapte 5:20
vieţii veșnice. 69Și
6:69
Mat. 16:16Marcu 8:29Luca 9:2011:27
noi am crezut și am ajuns la cunoștinţa că Tu ești Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu.” 70Isus le-a răspuns: „Nu
6:70
Luca 6:13
v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Și totuși unul
6:70
Cap. 13:27.
din voi este un drac.” 71Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon, Iscarioteanul, căci el avea să-L vândă; el, unul din cei doisprezece.