A doua cuvântare a lui Bildad

18¹Bildad din Șuah a luat cuvântul și a zis:

²„Când vei pune capăt acestor cuvântări?

Vino-ţi în minţi, și apoi vom vorbi.

³Pentru ce ne socotești atât de

Pentru ce ne privești ca pe niște vite?

⁴Oare pentru tine, care te sfâșii

s-ajungă pustiu pământul

și să se strămute stâncile din locul lor?

⁵Da, lumina celui rău se va

și flacăra din focul lui nu va mai străluci.

⁶Se va întuneca lumina în cortul lui

și se va stinge candela

⁷Pașii lui cei puternici se vor strâmta;

și, cu toate opintirile

⁸Căci calcă cu picioarele

și umblă prin ochiuri de reţea;

⁹este prins în cursă de călcâi

și laţul

¹⁰capcana în care se prinde este ascunsă în pământ

și prinzătoarea îi stă pe cărare.

¹¹De jur împrejur

și-l urmărește pas cu pas.

¹²Foamea îi mănâncă puterile,

nenorocirea

¹³Mădularele îi sunt mistuite unul după altul,

mădularele îi sunt mâncate de întâiul născut al morţii.

¹⁴Este smuls din cortul lui, unde se credea la adăpost

și este târât spre împăratul spaimelor.

¹⁵Nimeni din ai lui nu locuiește în cortul lui,

pucioasă este presărată pe locuinţa lui.

¹⁶Jos

sus îi sunt ramurile tăiate.

¹⁷Îi piere pomenirea

numele lui nu mai este pe uliţă.

¹⁸Este împins din lumină în întuneric

și este izgonit din lume.

¹⁹Nu

nicio rămășiţă vie în locurile în care locuia.

²⁰Neamurile care vor veni se vor uimi de prăpădirea

și neamul de acum va fi cuprins de groază.

²¹Aceasta este soarta celui rău,

aceasta este soarta celui ce nu