Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 (BDC)
24

241Pentru ce

24:1
Fapte 1:7
nu păzește Cel Atotputernic vremurile de judecată

și de ce nu văd cei ce-L cunosc zilele Lui de pedeapsă?

2Sunt unii care mută hotarele

24:2
Deut. 19:14
27:17Prov. 22:28
23:10Osea 5:10
, fură turmele și le pasc;

3iau măgarul orfanului,

iau zălog

24:3
Deut. 24:6,10,12,17
vaca văduvei;

4îmbrâncesc din drum pe cei lipsiţi,

silesc pe toţi nenorociţii

24:4
Prov. 28:28
din ţară să se ascundă.

5Și aceștia, ca măgarii sălbatici din pustie,

ies dimineaţa la lucru să caute hrană

și în pustie trebuie să caute pâinea pentru copiii lor.

6Taie nutreţul care a mai rămas pe câmp,

culeg ciorchinele rămase pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit.

7Îi apucă

24:7
Exod 22:26,27Deut. 24:12,13
noaptea în umezeală,

fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului.

8Îi pătrunde ploaia munţilor

și, neavând alt adăpost, se ghemuiesc

24:8
Plâng. 4:5
lângă stânci.

9Aceia smulg pe orfan de la ţâţă,

iau zălog tot ce are săracul.

10Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte,

strâng snopii și-s flămânzi;

11în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn,

calcă teascul și le este sete;

12în cetăţi se aud vaietele celor ce mor,

sufletul celor răniţi strigă…

Și Dumnezeu nu ia seama la aceste mișelii!

13Alţii sunt vrăjmași ai luminii,

nu cunosc căile ei,

nu umblă pe cărările ei.

14Ucigașul se scoală în revărsatul

24:14
Ps. 10:8
zorilor,

ucide pe cel sărac și lipsit,

și noaptea fură.

15Ochiul

24:15
Prov. 7:9
preacurvarului pândește amurgul:

‘Nimeni nu mă va vedea’, zice

24:15
Ps. 10:11
el,

și își pune o maramă pe faţă.

16Noaptea sparg casele,

ziua stau închiși;

se tem de lumină

24:16
Ioan 3:20
.

17Pentru ei, dimineaţa este umbra morţii

și, când o văd, simt toate spaimele morţii.

18Dar nelegiuitul alunecă ușor pe faţa apelor,

pe pământ n-are decât o parte blestemată

și niciodată n-apucă pe drumul celor vii!

19Cum sorb seceta și căldura apele zăpezii,

așa înghite Locuinţa morţilor pe cei ce păcătuiesc.

20Pântecele mamei îl uită,

viermii se ospătează cu el,

nimeni nu-și mai aduce aminte

24:20
Prov. 10:7
de el!

Nelegiuitul este sfărâmat ca un copac,

21el, care prădează pe femeia stearpă și fără copii,

el, care nu face niciun bine văduvei!…

22Și totuși Dumnezeu, prin puterea Lui, lungește zilele celor silnici,

și iată-i în picioare când nu mai trăgeau nădejde de viaţă;

23El le dă liniște și încredere,

are privirile

24:23
Ps. 11:4Prov. 15:3
îndreptate spre căile lor.

24S-au ridicat, și într-o clipă nu mai sunt:

cad, mor ca toţi oamenii,

sunt tăiaţi ca spicele coapte.

25Nu este așa?

Cine mă va dovedi de minciună,

cine-mi va nimici cuvintele mele?”