341Elihu a luat din nou cuvântul și a zis:
2„Ascultaţi, înţelepţilor, cuvintele mele!
Luaţi aminte la mine, pricepuţilor!
3Căci urechea
deosebește cuvintele
cum gustă cerul gurii bucatele.
4Să alegem ce este drept,
să vedem între noi ce este bun.
5Iov a zis: ‘Sunt nevinovat
Și Dumnezeu nu vrea
să-mi dea dreptate;
6am
dreptate și trec drept mincinos;
rana mea este jalnică, și sunt fără păcat.’
7Este vreun om ca Iov,
care
să bea batjocura ca apa,
8care să umble în tovărășia celor ce fac rău,
care să meargă mână în mână cu cei nelegiuiţi?
9Căci
el a zis: ‘Nu-i folosește nimic omului
să-și pună plăcerea în Dumnezeu.’
10Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi!
Departe
de Dumnezeu nedreptatea,
departe de Cel Atotputernic fărădelegea!
11El dă omului după
faptele lui,
răsplătește fiecăruia după căile lui.
12Nu, negreșit, Dumnezeu nu săvârșește fărădelegea;
Cel Atotputernic nu calcă dreptatea
.
13Cine L-a însărcinat să cârmuiască pământul?
Cine I-a dat lumea în grija Lui?
14Dacă nu s-ar gândi decât la El,
dacă Și-ar lua înapoi
duhul și suflarea,
15tot ce este carne
ar pieri deodată
și omul s-ar întoarce în ţărână.
16Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta,
ia aminte la glasul cuvintelor mele!
17Oare ar putea să domnească
un vrăjmaș al dreptăţii?
Și vei osândi tu pe Cel drept, pe Cel puternic,
18care
strigă către împăraţi: ‘Netrebnicilor!’
Și către domnitori: ‘Nelegiuiţilor!’,
19care nu
caută la faţa celor mari
și nu face deosebire între bogat și sărac,
pentru că toţi sunt lucrarea
mâinilor Lui?
20Într-o clipă, ei își pierd viaţa.
La miezul nopţii
, un popor se clatină și piere. Cel puternic piere,
fără amestecul mâinii vreunui om.
21Căci Dumnezeu vede
15:3Ier. 16:17
32:19
purtarea tuturor,
privește pașii fiecăruia.
22Nu
este nici întuneric, nici umbră a morţii
unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.
23Dumnezeu n-are nevoie să privească multă vreme
ca să tragă pe un om la judecată înaintea Lui.
24El
zdrobește pe cei mari fără cercetare
și pune pe alţii în locul lor.
25Căci El cunoaște faptele lor:
noaptea îi răstoarnă, sunt zdrobiţi.
26Îi lovește ca pe niște nelegiuiţi
în faţa tuturor.
27Abătându-se
de la El
și părăsind
toate căile Lui,
28ei au făcut
să se înalţe la Dumnezeu strigătul săracului.
I-au îndreptat luarea aminte
la strigătul celui nenorocit.
29Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure?
Dacă Își ascunde El Faţa, cine poate să-L vadă?
La fel Se poartă fie cu un popor, fie cu un om,
30pentru ca nelegiuitul să nu mai stăpânească
și să nu mai fie o
cursă pentru popor.
31Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu:
‘Am fost pedepsit, nu
voi mai păcătui;
32arată-mi ce nu văd;
dacă am făcut nedreptăţi, nu voi mai face’?
33Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate?
Tu lepezi, tu alegi, și nu eu;
Spune dar ce știi!
34Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea,
înţeleptul care m-ascultă va gândi ca mine:
35Iov
vorbește fără pricepere,
și cuvântările lui sunt lipsite de judecată.
36Să fie încercat dar mai departe,
fiindcă răspunde ca cei răi!
37Căci adaugă la greșelile lui păcate noi;
bate din palme în mijlocul nostru,
își înmulţește cuvintele împotriva lui Dumnezeu.”
351Elihu a luat din nou cuvântul și a zis:
2„Îţi închipui că ai dreptate
și crezi că te îndreptăţești înaintea lui Dumnezeu
3când
zici: ‘La ce-mi folosește,
ce câștig am că nu păcătuiesc?’
4Îţi voi răspunde și la aceasta, ţie
și prietenilor
tăi totodată.
5Uită-te
spre ceruri și privește!
Vezi norii cât de sus sunt faţă de tine?
6Dacă păcătuiești, ce rău Îi faci Lui?
Și când păcatele ţi se înmulţesc, ce-I faci
Lui?
7Dacă ești drept
, ce-I dai Lui?
Ce primește El din mâna ta?
8Răutatea ta nu poate vătăma decât pe semenul tău,
dreptatea ta nu folosește decât fiului omului.
9Oamenii strigă împotriva mulţimii apăsătorilor
,
se plâng de silnicia multora;
10dar niciunul nu zice: ‘Unde
este Dumnezeu, Făcătorul meu,
care
77:6
149:5Fapte 16:25
ne insuflă cântări de veselie noaptea,
11care ne învaţă mai mult decât pe dobitoacele pământului
și ne dă mai multă pricepere
decât păsărilor cerului?’
12Să tot strige
ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde
din pricina mândriei celor răi.
13Degeaba strigă, căci Dumnezeu
n-ascultă,
Cel Atotputernic nu ia aminte.
14Măcar că
zici că nu-L vezi,
totuși pricina ta este înaintea Lui: așteaptă-L
!
15Dar, pentru că mânia Lui nu pedepsește
încă,
nu înseamnă că puţin Îi pasă de nelegiuire.
16Așa că Iov își deschide
gura degeaba
și spune o mulţime de vorbe fără rost.”
361Elihu a urmat și a zis:
2„Așteaptă puţin și voi urma,
căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu.
3Îmi voi lua temeiurile de departe
și voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
4Fii încredinţat, cuvântările mele nu sunt minciuni,
ci ai de-a face cu un om cu simţăminte curate.
5Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni
și este puternic
prin tăria priceperii Lui.
6El nu lasă pe cel rău să trăiască
și face dreptate celui nenorocit.
7Nu-Și
34:15
întoarce ochii de la cei fără prihană
și-i pune pe scaunul de domnie cu
împăraţii,
îi așază pentru totdeauna ca să domnească.
8Se întâmplă să cadă în lanţuri
și să fie prinși în legăturile nenorocirii?
9Le pune înainte faptele lor,
fărădelegile lor, mândria lor.
10Îi înștiinţează
ca să se îndrepte,
îi îndeamnă să se întoarcă de la nelegiuire.
11Dacă ascultă și se supun,
își sfârșesc
zilele în fericire
și anii în bucurie.
12Dacă n-ascultă, pier uciși de sabie,
mor în orbirea lor.
13Nelegiuiţii se mânie
,
nu strigă către Dumnezeu când îi înlănţuie;
14își pierd viaţa în
tinereţe,
mor ca cei desfrânaţi.
15Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui
și prin suferinţă îl înștiinţează.
16Și pe tine te va scoate din strâmtoare,
ca să te pună la loc
31:8
118:5
larg, în slobozenie deplină,
și masa
ta va fi încărcată cu bucate gustoase
.
17Dar, dacă-ţi aperi pricina ca un nelegiuit,
pedeapsa este nedezlipită de pricina ta.
18Supărarea să nu te împingă la batjocură
și mărimea
preţului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire!
19Oare ar ajunge strigătele
tale să te scoată din necaz
și chiar toate puterile pe care le-ai putea desfășura?
20Nu suspina după noapte,
care ia popoarele din locul lor.
21Ferește-te să faci
rău,
căci suferinţa te îndeamnă
la rău.
22Dumnezeu este mare în puterea Lui;
cine ar putea să înveţe
pe alţii ca El?
23Cine Îi cere socoteală
de căile Lui
și cine îndrăznește să-I
spună: ‘Faci rău’?
24Nu uita să lauzi
faptele Lui,
pe care toţi oamenii trebuie să le mărească!
25Orice om le privește,
fiecare muritor le vede de departe.
26Iată ce mare e Dumnezeu!
Dar noi nu-L putem pricepe
,
numărul anilor
102:24,27Evr. 1:12
Lui nimeni nu l-a pătruns.
27Căci El trage
la El picăturile de apă,
le preface în abur și dă ploaia,
28pe care norii
o strecoară
și o picură peste mulţimea oamenilor.
29Și cine poate pricepe ruperea norului
și bubuitul cortului Său?
30Iată, El Își întinde lumina
în jurul Lui
și acoperă adâncimile mării.
31Prin aceste mijloace
,
El judecă popoarele
și dă
belșug de hrană.
32Ia fulgerul în mână
și-l aruncă asupra potrivnicilor Lui.
33Dă de veste că e de faţă printr-un
bubuit
și până și turmele Îi simt apropierea.
