Cele șase cetăţi de scăpare
201Domnul a vorbit lui Iosua și a zis: 2„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ‘Hotărâţi-vă
, cum v-am poruncit prin Moise, cetăţi de scăpare, 3unde să poată fugi ucigașul care va omorî pe cineva fără voie, fără să aibă vreun gând să-l omoare; ele să vă fie un loc de scăpare împotriva răzbunătorului sângelui. 4Ucigașul să fugă într-una din aceste cetăţi, să se oprească la intrarea porţii cetăţii
și să spună întâmplarea lui bătrânilor cetăţii aceleia; ei să-l primească la ei în cetate și să-i dea o locuinţă, ca să locuiască împreună cu ei. 5Dacă
răzbunătorul sângelui îl va urmări, ei să nu dea pe ucigaș în mâinile lui, căci fără să vrea a omorât pe aproapele lui și fără să-i fi fost vrăjmaș mai înainte. 6El să rămână în cetatea aceasta până
se va înfăţișa înaintea adunării ca să fie judecat, până la moartea marelui preot care va fi atunci în slujbă. Atunci, ucigașul să se întoarcă și să intre iarăși în cetatea și în casa lui, în cetatea de unde fugise.’” 7Ei au pus deoparte Chedeșul
în Galileea, în muntele lui Neftali, Sihemul
în muntele lui Efraim și Chiriat-Arba
, sau Hebronul, în muntele
lui Iuda. 8Și de cealaltă parte a Iordanului, la răsăritul Ierihonului, a ales Beţerul
, în pustie, în câmpie, în seminţia lui Ruben, Ramotul
în Galaad, în seminţia lui Gad, și Golanul
în Basan, în seminţia lui Manase. 9Acestea
au fost cetăţile hotărâte pentru toţi copiii lui Israel și pentru străinul care locuiește în mijlocul lor, pentru ca cel ce va ucide pe cineva fără voie să poată fugi în ele și să nu moară ucis de mâna răzbunătorului sângelui înainte
de a se înfăţișa înaintea adunării.
Cetăţile leviţilor
211Căpeteniile de familie ale leviţilor s-au apropiat de preotul Eleazar
, de Iosua, fiul lui Nun, și de căpeteniile de familie ale seminţiilor copiilor lui Israel. 2Le-au vorbit la Silo
, în ţara Canaanului, și au zis: „Domnul
a poruncit prin Moise ca să ni se dea cetăţi de locuit, cu împrejurimile lor pentru vitele noastre.” 3Copiii lui Israel au dat atunci leviţilor, din moștenirea lor, cetăţile următoare și împrejurimile lor, după porunca Domnului. 4Au tras la sorţi pentru familiile chehatiţilor; și leviţii, fiii preotului Aaron, au avut
prin sorţi treisprezece cetăţi din seminţia lui
Iuda, din seminţia lui Simeon și din seminţia lui Beniamin; 5ceilalţi fii
ai lui Chehat au avut prin sorţi zece cetăţi ale familiilor din seminţia lui Efraim, din seminţia lui Dan și din jumătate din seminţia lui Manase. 6Fiii
lui Gherșon au avut prin sorţi treisprezece cetăţi ale familiilor din seminţia lui Isahar, din seminţia lui Așer, din seminţia lui Neftali și din jumătate din seminţia lui Manase în Basan. 7Fiii
lui Merari, după familiile lor, au avut douăsprezece cetăţi din seminţia lui Ruben, din seminţia lui Gad și din seminţia lui Zabulon. 8Copiii
lui Israel au dat leviţilor, prin sorţi, aceste cetăţi și împrejurimile lor, cum
poruncise lui Moise Domnul. 9Au dat din seminţia fiilor lui Iuda și din seminţia fiilor lui Simeon următoarele cetăţi numite pe nume 10și care au fost ale fiilor lui Aaron
, dintre familiile chehatiţilor, și ale fiilor lui Levi, căci ei au ieșit cei dintâi la sorţi. 11Le-au dat
Chiriat-Arba, sau Hebronul, în muntele
lui Iuda și locul dimprejur: Arba era tatăl lui
Anac. 12Câmpia
cetăţii și satele ei au fost date în stăpânire lui Caleb, fiul lui Iefune. 13Au dat deci
fiilor preotului Aaron cetatea de scăpare pentru ucigași, Hebronul
și împrejurimile lui, Libna
și împrejurimile ei, 14Iatirul
și împrejurimile lui, Eștemoa
și împrejurimile ei, 15Holonul
și împrejurimile lui, Debirul
și împrejurimile lui, 16Ainul
și împrejurimile lui, Iuta
și împrejurimile ei și Bet-Șemeșul
și împrejurimile lui: nouă cetăţi din aceste două seminţii, 17și din seminţia lui Beniamin: Gabaonul
și împrejurimile lui, Gheba
și împrejurimile ei, 18Anatotul și împrejurimile lui și Almonul
și împrejurimile lui: patru cetăţi. 19Toate cetăţile preoţilor, fiii lui Aaron, au fost treisprezece cetăţi și împrejurimile lor. 20Leviţii
din familiile celorlalţi fii ai lui Chehat au avut prin sorţi cetăţi din seminţia lui Efraim. 21Le-au dat cetatea de scăpare pentru ucigași, Sihemul
și împrejurimile lui, în muntele lui Efraim, Ghezerul și împrejurimile lui, 22Chibţaimul și împrejurimile lui și Bet-Horonul și împrejurimile lui, patru cetăţi; 23din seminţia lui Dan: Elteche și împrejurimile ei, Ghibetonul și împrejurimile lui, 24Aialonul și împrejurimile lui și Gat-Rimonul și împrejurimile lui, patru cetăţi, 25și din jumătate din seminţia lui Manase: Taanacul și împrejurimile lui și Gat-Rimonul și împrejurimile lui, două cetăţi. 26Toate cetăţile erau zece și împrejurimile lor, pentru familiile celorlalţi fii ai lui Chehat. 27Au dat fiilor
lui Gherșon dintre familiile leviţilor: din cealaltă jumătate a seminţiei lui Manase, cetatea de scăpare pentru ucigași Golan
, din Basan, și împrejurimile ei, și Beeștra și împrejurimile ei, două cetăţi; 28din seminţia lui Isahar: Chișionul și împrejurimile lui, Dabratul și împrejurimile lui, 29Iarmutul și împrejurimile lui și En-Ganimul și împrejurimile lui, patru cetăţi; 30din seminţia lui Așer: Mișealul și împrejurimile lui, Abdonul și împrejurimile lui, 31Helcatul și împrejurimile lui și Rehobul și împrejurimile lui, patru cetăţi; 32și din seminţia lui Neftali: cetatea de scăpare pentru ucigași Chedeș
, din Galileea, și împrejurimile ei, Hamot-Dorul și împrejurimile lui, și Cartanul și împrejurimile lui, trei cetăţi. 33Toate cetăţile gherșoniţilor, după familiile lor, erau treisprezece cetăţi și împrejurimile lor. 34Celorlalţi
leviţi, care făceau parte din familiile fiilor lui Merari, le-au dat: din seminţia lui Zabulon: Iocneamul și împrejurimile lui, Carta și împrejurimile ei, 35Dimna și împrejurimile ei și Nahalalul și împrejurimile lui, patru cetăţi; 36din seminţia lui Ruben: Beţerul
și împrejurimile lui, Iahţa și împrejurimile ei, 37Chedemotul și împrejurimile lui și Mefaatul și împrejurimile lui, patru cetăţi 38și din seminţia lui Gad: cetatea de scăpare pentru ucigași Ramot
, din Galaad, și împrejurimile lui, Mahanaimul și împrejurimile lui, 39Hesbonul și împrejurimile lui și Iaezerul și împrejurimile lui, de toate patru cetăţi. 40Toate cetăţile care au căzut la sorţi fiilor lui Merari, după familiile lor, alcătuind celelalte familii ale leviţilor, erau douăsprezece cetăţi. 41Toate
cetăţile leviţilor din mijlocul moșiilor copiilor lui Israel erau patruzeci și opt de cetăţi și împrejurimile lor. 42Fiecare din aceste cetăţi își avea împrejurimile ei de jur împrejur; așa erau toate cetăţile acestea.
Făgăduinţa împlinită
43Astfel, Domnul a dat lui Israel toată ţara
15:18
26:3
28:4,13
pe care jurase că o va da părinţilor lor; ei au luat-o în stăpânire și s-au așezat în ea. 44Domnul
le-a dat odihnă de jur împrejur, cum jurase părinţilor lor; niciunul
din vrăjmașii lor nu putuse să le stea împotrivă, și Domnul i-a dat pe toţi în mâinile lor. 45Din toate vorbele bune pe care le spusese casei lui Israel Domnul, niciuna n-a rămas
neîmplinită: toate s-au împlinit.
Trimiterea celor două seminţii și jumătate acasă
221Atunci, Iosua a chemat pe rubeniţi, pe gadiţi și jumătate din seminţia lui Manase 2și le-a zis: „Voi aţi păzit tot
ce v-a poruncit Moise, robul Domnului, și
aţi ascultat de glasul meu în tot ce v-am poruncit. 3N-aţi părăsit pe fraţii voștri de o bună bucată de vreme până în ziua de azi și aţi păzit rânduielile și poruncile Domnului Dumnezeului vostru. 4Acum, când Domnul Dumnezeul vostru a dat odihnă fraţilor voștri, cum le spusese, întoarceţi-vă și duceţi-vă la corturile voastre, în ţara dată în stăpânirea voastră, pe
care v-a dat-o Moise, robul Domnului, dincolo de Iordan. 5Aveţi grijă numai
11:22
să păziţi și să împliniţi poruncile și legile pe care vi le-a dat Moise, robul Domnului: să
iubiţi pe Domnul Dumnezeul vostru, să umblaţi în toate căile Lui, să ţineţi poruncile Lui, să vă alipiţi de El și să-I slujiţi din toată inima voastră și din tot sufletul vostru.” 6Și Iosua i-a binecuvântat
și le-a dat drumul; și ei au plecat la corturile lor. 7Moise dăduse unei jumătăţi din seminţia lui Manase o moștenire în Basan, și Iosua a dat celeilalte
jumătăţi o moștenire lângă fraţii lor, dincoace de Iordan, la apus. 8Când i-a trimis Iosua la corturile lor, i-a binecuvântat și le-a zis: „Voi vă întoarceţi la corturile voastre cu mari bogăţii, cu foarte multe turme și cu o mare mulţime de argint, de aur, de aramă, de fier și de îmbrăcăminte. Împărţiţi
cu fraţii voștri prada luată de la vrăjmașii voștri.” 9Fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminţia lui Manase s-au întors acasă, lăsând pe copiii lui Israel la Silo, în ţara Canaanului, ca să se ducă în ţara Galaadului
26:29
, care era moșia lor și unde se așezaseră, cum poruncise lui Moise Domnul.
Ei zidesc un alt altar
10Când au ajuns pe malurile Iordanului, care fac parte din ţara Canaanului, fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminţia lui Manase au zidit acolo un altar lângă Iordan, un altar a cărui mărime izbea privirile. 11Copiii lui Israel au auzit
zicându-se: „Iată că fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminţia lui Manase au zidit un altar în faţa ţării Canaanului, pe malurile Iordanului, în părţile copiilor lui Israel.” 12Când au auzit copiii lui Israel lucrul acesta, toată adunarea
copiilor lui Israel s-a strâns la Silo, ca să se suie împotriva lor și să se bată cu ei. 13Copiii lui Israel au trimis
la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad și la jumătate din seminţia lui Manase, în ţara Galaadului, pe Fineas
, fiul preotului Eleazar, 14și zece căpetenii cu el, câte o căpetenie de fiecare casă părintească pentru fiecare din seminţiile lui Israel; toţi erau căpetenii
de casă părintească între miile lui Israel. 15Ei au venit la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad și la jumătate din seminţia lui Manase, în ţara Galaadului, și le-au vorbit astfel: 16„Așa vorbește toată adunarea Domnului: ‘Ce înseamnă păcatul acesta pe care l-aţi săvârșit faţă de Dumnezeul lui Israel și pentru ce vă abateţi acum de la Domnul, zidindu-vă un altar, ca să vă răzvrătiţi
azi împotriva Domnului? 17Privim oare ca o nimica nelegiuirea lui Peor
, a cărui pată n-am ridicat-o până acum de peste noi, cu toată urgia pe care a adus-o ea asupra adunării Domnului? 18Și voi vă abateţi astăzi de la Domnul! Dacă vă răzvrătiţi azi împotriva Domnului, mâine El Se va mânia
împotriva întregii adunări a lui Israel. 19Dacă priviţi ca necurată ţara care este moșia voastră, treceţi în ţara care este moșia Domnului, unde este așezată locuinţa
Domnului, și așezaţi-vă în mijlocul nostru, dar nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului și nu vă despărţiţi de noi, zidindu-vă un altar, afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru! 20Acan
, fiul lui Zerah, n-a săvârșit oare un păcat cu privire la lucrurile date spre nimicire și nu S-a aprins de mânie Domnul împotriva întregii adunări a lui Israel? Și el n-a fost singurul care a pierit din pricina nelegiuirii lui.’”
Apărarea lor
21Fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminţia lui Manase au răspuns astfel căpeteniilor peste miile lui Israel: 22„Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, Domnul Dumnezeu
, Cel Atotputernic, știe
23:10Ps. 44:21
139:1,2Ier. 12:32 Cor. 11:11,31
și Israel însuși să știe lucrul acesta! Dacă din răzvrătire și păcătuire împotriva Domnului am făcut lucrul acesta, să nu ne vină în ajutor Domnul în ziua aceasta! 23Dacă ne-am zidit un altar ca să ne abatem de la Domnul, ca să aducem pe el arderi-de-tot și daruri de mâncare și ca să aducem pe el jertfe de mulţumire, Domnul să ne ceară
socoteală de aceasta! 24Am făcut lucrul acesta mai degrabă de frică, gândindu-ne că într-o zi s-ar putea ca fiii voștri să zică fiilor noștri: ‘Ce legătură este între voi și Domnul Dumnezeul lui Israel? 25Domnul a pus Iordanul hotar între noi și voi, fii ai lui Ruben și fii ai lui Gad: voi n-aveţi parte de Domnul!’ Și fiii voștri ar face astfel ca fiii noștri să nu se mai teamă de Domnul. 26De aceea am zis: Să ne zidim deci un altar, nu pentru arderi-de-tot și pentru jertfe, 27ci ca o
mărturie între noi și voi, între urmașii noștri și ai voștri, că voim să slujim
Domnului, înaintea Feţei Lui, prin arderile-de-tot și prin jertfele noastre de ispășire și de mulţumire, ca să nu zică fiii voștri într-o zi fiilor noștri: ‘Voi n-aveţi parte de Domnul!’ 28Noi am zis: ‘Dacă mai târziu ne vor vorbi astfel nouă sau urmașilor noștri, vom răspunde: «Priviţi chipul altarului Domnului pe care l-au făcut părinţii noștri nu pentru arderi-de-tot și pentru jertfe, ci ca mărturie între noi și voi.» 29Departe de noi gândul să ne răzvrătim împotriva Domnului și să ne abatem astăzi de la Domnul, zidind
un altar pentru arderi-de-tot, pentru daruri de mâncare și pentru jertfe, afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru, care este înaintea locașului Lui!’” 30Când au auzit preotul Fineas și căpeteniile adunării, căpeteniile peste miile lui Israel, care erau cu el, cuvintele pe care le-au rostit fiii lui Ruben, fiii lui Gad și fiii lui Manase au rămas mulţumiţi. 31Și Fineas, fiul preotului Eleazar, a zis fiilor lui Ruben, fiilor lui Gad și fiilor lui Manase: „Cunoaștem acum că Domnul este în mijlocul
nostru, fiindcă n-aţi săvârșit păcatul acesta împotriva Domnului și aţi izbăvit astfel pe copiii lui Israel din mâna Domnului.” 32Fineas, fiul preotului Eleazar, și căpeteniile au părăsit pe fiii lui Ruben și pe fiii lui Gad și s-au întors din ţara Galaadului în ţara Canaanului, la copiii lui Israel, cărora le-au făcut o dare de seamă. 33Copiii lui Israel au rămas mulţumiţi; au binecuvântat
pe Dumnezeu și n-au mai vorbit să se suie înarmaţi ca să pustiască ţara pe care o locuiau fiii lui Ruben și fiii lui Gad. 34Fiii lui Ruben și fiii lui Gad au numit altarul acela Ed (Martor), „căci”, au zis ei, „el este martor între noi că Domnul este Dumnezeu”.
