Pietre de aducere aminte
41După ce a isprăvit tot poporul de trecut
Iordanul, Domnul a zis lui Iosua: 2„Ia
doisprezece bărbaţi din popor, câte un bărbat din fiecare seminţie. 3Dă-le porunca următoare: ‘Luaţi de aici, din mijlocul Iordanului, din locul unde s-au oprit
preoţii, douăsprezece pietre, pe care să le duceţi cu voi și să le puneţi în locul
unde veţi petrece noaptea aceasta.’” 4Iosua a chemat pe cei doisprezece bărbaţi pe care i-a ales dintre copiii lui Israel, câte un bărbat de fiecare seminţie, 5și le-a zis: „Treceţi înaintea chivotului Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, și fiecare din voi să ia o piatră pe umăr, după numărul seminţiilor copiilor lui Israel, 6pentru ca acesta să fie un semn de aducere aminte în mijlocul vostru. Când
vor întreba copiii voștri într-o zi: ‘Ce înseamnă pietrele acestea pentru voi?’, 7să le spuneţi: ‘Apele Iordanului
s-au despicat în două înaintea chivotului legământului Domnului; când a trecut chivotul Iordanul, apele Iordanului s-au despicat în două’, și pietrele acestea să fie totdeauna o aducere aminte
pentru copiii lui Israel.” 8Copiii lui Israel au făcut așa cum le poruncise Iosua. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordanului, cum spusese lui Iosua Domnul, după numărul seminţiilor copiilor lui Israel, le-au luat cu ei și le-au pus în locul unde aveau să rămână peste noapte. 9Iosua a ridicat și el douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, în locul unde se opriseră picioarele preoţilor care duceau chivotul legământului, și ele au rămas acolo până în ziua de azi. 10Preoţii care duceau chivotul au stat în mijlocul Iordanului până la deplina împlinire a celor ce poruncise lui Iosua Domnul să spună poporului, potrivit cu tot ce poruncise Moise lui Iosua. Și poporul s-a grăbit să treacă. 11După ce a isprăvit de trecut tot poporul, chivotul Domnului și preoţii au trecut înaintea poporului. 12Fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminţia lui Manase au trecut
înarmaţi înaintea copiilor lui Israel, cum le spusese Moise. 13Aproape patruzeci de mii de bărbaţi pregătiţi de război au trecut gata de luptă înaintea Domnului în câmpia Ierihonului. 14În ziua aceea, Domnul a înălţat
pe Iosua înaintea întregului Israel și s-au temut de el, cum se temuseră de Moise, în toate zilele vieţii lui. 15Domnul a zis lui Iosua: 16„Poruncește preoţilor care duc
chivotul mărturiei să iasă din Iordan.” 17Și Iosua a poruncit preoţilor: „Ieșiţi din Iordan.” 18Când au ieșit preoţii care duceau chivotul legământului Domnului din mijlocul Iordanului și când au călcat cu talpa picioarelor pe uscat, apele Iordanului s-au întors la locul lor și s-au revărsat
ca mai înainte peste toate malurile lui. 19Poporul a ieșit din Iordan în ziua a zecea a lunii întâi și a tăbărât la Ghilgal
, la marginea de răsărit a Ierihonului. 20Iosua a ridicat la Ghilgal cele
douăsprezece pietre pe care le luaseră din Iordan. 21El a zis copiilor lui Israel: „Când vor
întreba copiii voștri într-o zi pe părinţii lor: ‘Ce înseamnă pietrele acestea?’ 22să învăţaţi pe copiii voștri și să le spuneţi: ‘Israel
a trecut Iordanul acesta pe uscat.’ 23Căci Domnul Dumnezeul vostru a secat înaintea voastră apele Iordanului până ce aţi trecut, după cum făcuse Domnul Dumnezeul vostru la Marea Roșie, pe care a secat-o
înaintea noastră până am trecut, 24pentru ca
toate popoarele pământului să știe că mâna Domnului este
puternică și să vă
temeţi totdeauna de Domnul Dumnezeul vostru.”
Tăierea împrejur
51Când au auzit
toţi împăraţii amoriţilor de la apusul Iordanului și toţi împăraţii canaaniţilor de lângă
mare că Domnul secase apele Iordanului înaintea copiilor lui Israel până am trecut, li s-a tăiat
inima și au rămas îngroziţi înaintea copiilor lui Israel. 2În vremea aceea, Domnul a zis lui Iosua: „Fă-ţi niște cuţite
de piatră și taie împrejur pe copiii lui Israel, a doua oară.” 3Iosua și-a făcut niște cuţite de piatră și a tăiat împrejur pe copiii lui Israel pe dealul Aralot. 4Iată pricina pentru care i-a tăiat Iosua împrejur. Tot
26:64,65Deut. 2:16
poporul ieșit din Egipt, bărbaţii, toţi oamenii de luptă muriseră în pustie, pe drum, după ieșirea lor din Egipt. 5Tot poporul acela ieșit din Egipt era tăiat împrejur, dar tot poporul născut în pustie, pe drum, după ieșirea din Egipt, nu fusese tăiat împrejur. 6Căci copiii lui Israel umblaseră patruzeci
2:7,14Ps. 95:10
de ani prin pustie până la nimicirea întregului neam de oameni de război care ieșiseră din Egipt și care nu ascultaseră de glasul Domnului. Domnul le-a jurat că nu-i
va lăsa să vadă ţara pe care jurase părinţilor lor că le-o va da, ţară
în care curge lapte și miere. 7În locul lor a ridicat pe
copiii lor; și Iosua i-a tăiat împrejur, căci erau netăiaţi împrejur, pentru că nu-i tăiaseră împrejur pe drum. 8După ce a isprăvit de tăiat împrejur pe tot poporul, au rămas pe loc în tabără până la vindecare
.
Prăznuirea Paștelor. Mana încetează
9Domnul a zis lui Iosua: „Astăzi, am ridicat ocara
23:3,8
Egiptului de deasupra voastră.” Și locului aceluia i-au pus numele
Ghilgal (Prăvălire) până în ziua de azi. 10Copiii lui Israel au tăbărât la Ghilgal și au prăznuit Paștele în a paisprezecea
zi a lunii, spre seară, în câmpia Ierihonului. 11A doua zi de Paște au mâncat din grâul ţării, azimi și boabe prăjite; chiar în ziua aceea au mâncat. 12Mana
a încetat a doua zi de Paște, când au mâncat din grâul ţării. Copiii lui Israel n-au mai avut mană, ci au mâncat din roadele ţării Canaanului în anul acela.
Descoperirea dumnezeiască
13Pe când Iosua era lângă Ierihon, a ridicat ochii și s-a uitat. Și iată că un om
32:24Exod 23:23Zah. 1:8Fapte 1:10
stătea în picioare înaintea lui, cu sabia scoasă
din teacă în mână. Iosua s-a dus spre el și i-a zis: „Ești dintre ai noștri sau dintre vrăjmașii noștri?” 14El a răspuns: „Nu, ci Eu sunt Căpetenia oștirii Domnului și acum am venit.” Iosua s-a
aruncat cu faţa la pământ, s-a închinat și I-a zis: „Ce spune Domnul meu robului Său?” 15Și Căpetenia oștirii Domnului a zis lui Iosua: „Scoate-ţi
încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai este sfânt.” Și Iosua a făcut așa.
Luarea Ierihonului. Nelegiuirea și pedepsirea lui Acan
61Ierihonul era închis și întărit de teama copiilor lui Israel. Nimeni nu ieșea din el și nimeni nu intra în el. 2Domnul a zis lui Iosua: „Iată, dau
în mâinile tale Ierihonul și pe împăratul
lui, pe vitejii lui ostași. 3Înconjuraţi cetatea voi, toţi bărbaţii de război, dând ocol cetăţii o dată. Așa să faci șase zile. 4Șapte preoţi să poarte înaintea chivotului șapte trâmbiţe de corn de berbec; în ziua a șaptea, să înconjuraţi cetatea de șapte ori, și preoţii
să sune din trâmbiţe. 5Când vor suna lung din cornul de berbec și când veţi auzi sunetul trâmbiţei, tot poporul să scoată mari strigăte. Atunci, zidul cetăţii se va prăbuși și poporul să se suie fiecare drept înainte.” 6Iosua, fiul lui Nun, a chemat pe preoţi și le-a zis: „Luaţi chivotul legământului și șapte preoţi să poarte cele șapte trâmbiţe de corn de berbec înaintea chivotului Domnului.” 7Și a zis poporului: „Porniţi, înconjuraţi cetatea și bărbaţii înarmaţi să treacă înaintea chivotului Domnului.” 8După ce a vorbit Iosua poporului, cei șapte preoţi care purtau înaintea Domnului cele șapte trâmbiţe de corn de berbec au pornit și au sunat din trâmbiţe. Chivotul legământului Domnului mergea în urma lor. 9Bărbaţii înarmaţi mergeau înaintea preoţilor, care sunau din trâmbiţe, și coada
oștirii mergea după chivot; în timpul mersului, preoţii sunau din trâmbiţe. 10Iosua dăduse porunca aceasta poporului: „Voi să nu strigaţi, să nu vi se audă glasul și să nu vă iasă o vorbă din gură, până în ziua când vă voi spune: ‘Strigaţi!’ Atunci să strigaţi.” 11Chivotul Domnului a înconjurat cetatea și i-a dat ocol o dată, apoi au intrat în tabără și au rămas în tabără peste noapte. 12Iosua s-a sculat cu noaptea-n cap și preoţii
au luat chivotul Domnului. 13Cei șapte preoţi care purtau cele șapte trâmbiţe de corn de berbec înaintea chivotului Domnului au pornit și au sunat din trâmbiţe. Bărbaţii înarmaţi mergeau înaintea lor, și coada oștirii venea după chivotul Domnului; în timpul mersului, preoţii sunau din trâmbiţe. 14Au înconjurat cetatea o dată, a doua zi; apoi s-au întors în tabără. Au făcut același lucru timp de șase zile. 15În ziua a șaptea, s-au sculat în zorii zilei și au înconjurat în același fel cetatea de șapte ori; aceasta a fost singura zi când au înconjurat cetatea de șapte ori. 16A șaptea oară, pe când preoţii sunau din trâmbiţe, Iosua a zis poporului: „Strigaţi, căci Domnul v-a dat cetatea în mână! 17Cetatea să fie dată Domnului spre nimicire, ea și tot ce se află în ea, dar să lăsaţi cu viaţă pe curva Rahav și pe toţi cei ce vor fi cu ea în casă, pentru că a ascuns
pe solii pe care-i trimiseserăm noi. 18Feriţi-vă numai de ceea ce va fi dat spre nimicire
13:17
; căci, dacă veţi lua ceva din ceea ce va fi dat spre nimicire, veţi face ca tabăra lui Israel să fie dată spre nimicire și o veţi
nenoroci. 19Tot argintul și tot aurul, toate lucrurile de aramă și de fier să fie închinate Domnului și să intre în vistieria Domnului.” 20Poporul a scos strigăte și preoţii au sunat din trâmbiţe. Când a auzit poporul sunetul trâmbiţei, a strigat tare, și zidul
s-a prăbușit; poporul s-a suit în cetate, fiecare drept înainte. Au pus mâna pe cetate 21și au nimicit-o
cu desăvârșire, trecând prin ascuţișul sabiei tot ce era în cetate, bărbaţi și femei, copii și bătrâni, până la boi, oi și măgari. 22Iosua a zis celor doi bărbaţi care iscodiseră ţara: „Intraţi în casa curvei și scoateţi din ea pe femeia aceea și pe toţi ai ei, cum
i-aţi jurat.” 23Tinerii, iscoadele, au intrat și au scos pe Rahav, pe tatăl
ei, pe mama ei, pe fraţii ei și pe toţi ai ei; au scos afară pe toţi cei din familia ei și i-au așezat afară din tabăra lui Israel. 24Cetatea au ars-o împreună cu tot ce se afla în ea; numai argintul
, aurul și toate lucrurile de aramă și de fier le-au pus în vistieria Casei Domnului. 25Iosua a lăsat cu viaţă pe curva Rahav, casa tatălui ei și pe toţi ai ei; ea a locuit
în mijlocul lui Israel până în ziua de azi, pentru că ascunsese solii pe care-i trimisese Iosua să iscodească Ierihonul.
Blestemul lui Iosua asupra Ierihonului
26Atunci a jurat Iosua și a zis: „Blestemat
să fie înaintea Domnului omul care se va scula să zidească din nou cetatea aceasta a Ierihonului! Cu preţul întâiului său născut îi va pune temeliile și cu preţul celui mai tânăr fiu al lui îi va așeza porţile!” 27Domnul
a fost cu Iosua și i s-a dus vestea
în toată ţara.
