21Vai, în ce întunecime a aruncat Domnul, în mânia Lui, pe fiica Sionului!
A
azvârlit din cer pe pământ podoaba
lui Israel
și nu Și-a mai adus aminte de scaunul
132:7
picioarelor Lui în ziua mâniei Lui!
2Domnul a nimicit fără milă
toate locuinţele lui Iacov.
În urgia Lui, a dărâmat întăriturile fiicei lui Iuda
și le-a prăvălit la pământ;
a făcut de ocară
împărăţia și căpeteniile ei.
3În mânia Lui aprinsă, a doborât toată puterea lui Israel;
Și-a tras înapoi
de la el dreapta înaintea vrăjmașului
și a aprins
în Iacov o văpaie de foc care mistuie toate de jur împrejur.
4Și-a încordat
arcul ca un vrăjmaș, Și-a ridicat dreapta ca un asupritor
și a prăpădit tot
ce era plăcut privirilor;
Și-a vărsat ca un foc urgia peste cortul fiicei Sionului.
5Ca un vrăjmaș a ajuns
Ier. 30:14
Domnul: a nimicit pe Israel,
i-a dărâmat
toate palatele, i-a prăbușit întăriturile
și a umplut pe fiica lui Iuda de jale și suspin.
6I-a pustiit
89:40Is. 5:5
cortul sfânt ca
pe o grădină,
a nimicit locul adunării sale;
Domnul
Ţef. 3:18
a făcut să se uite în Sion sărbătorile și Sabatul
și, în mânia Lui năprasnică, a lepădat pe împărat și pe preot.
7Domnul Și-a dispreţuit altarul, Și-a lepădat Locașul Său cel Sfânt.
A dat în mâinile vrăjmașului zidurile palatelor Sionului;
au răsunat
strigătele în Casa Domnului ca într-o zi de sărbătoare.
8Și-a pus de gând Domnul să dărâme zidurile fiicei Sionului;
a întins
sfoara de măsurat și nu Și-a tras mâna până nu le-a nimicit.
A cufundat în jale întăritura și zidurile, care nu mai sunt, toate, decât niște dărâmături triste.
9Porţile îi sunt cufundate în pământ; i-a nimicit și rupt
zăvoarele.
Împăratul
25:74:20
și căpeteniile sale sunt între neamuri. Lege
nu mai au
și chiar prorocii
nu mai primesc nicio vedenie de la Domnul.
10Bătrânii fiicei Sionului șed
pe pământ și tac;
și-au presărat
ţărână pe cap, s-au încins
27:31
cu saci;
fecioarele Ierusalimului își pleacă la pământ capul.
11Mi s-au stors ochii
de lacrimi, îmi fierb măruntaiele
,
mi se varsă ficatul
pe pământ din pricina prăpădului fiicei poporului meu,
din pricina copiilor
și pruncilor de ţâţă leșinaţi pe uliţele cetăţii.
12Ei ziceau către mamele lor: „Unde este pâine și vin?”
și cădeau leșinaţi ca niște răniţi pe uliţele cetăţii,
își dădeau sufletul la pieptul mamelor lor.
13Cu ce să te îmbărbătez și cu ce să te asemăn, fiica Ierusalimului?
Cu cine
Dan. 9:12
să te pun alături și cu ce să te mângâi, fecioară, fiica Sionului?
Căci rana ta este mare ca marea. Cine va putea să te vindece?
14Prorocii tăi
5:31
14:14
23:16
27:14
29:8,9Ezec. 13:2
ţi-au prorocit vedenii deșarte și amăgitoare,
nu ţi-au dat pe faţă
nelegiuirea ca să abată astfel robia de la tine,
ci ţi-au făcut prorocii mincinoase și înșelătoare.
15Toţi trecătorii
bat din palme
asupra ta,
șuieră și dau
din cap împotriva fiicei Ierusalimului și zic:
„Aceasta este cetatea despre care se zicea că este cea mai frumoasă
50:2
și bucuria întregului pământ?”
16Toţi vrăjmașii tăi deschid
gura împotriva ta,
fluieră, scrâșnesc din dinţi și zic: „Am
înghiţit-o!
Da, aceasta este ziua pe care o așteptam; am ajuns-o și o vedem
!”
17Domnul a înfăptuit ce
hotărâse,
a împlinit cuvântul pe care-l sorocise de multă vreme,
a nimicit
fără milă;
a făcut din tine
bucuria vrăjmașului,
a înălţat tăria asupritorilor tăi!
18Inima lor strigă către Domnul:
„Zid
al fiicei Sionului, varsă
zi și noapte șiroaie de lacrimi!
Nu-ţi da niciun răgaz și ochiul tău să nu aibă odihnă!
19Scoală-te și
gemi noaptea, când încep străjile!
Varsă-ţi
inima ca niște apă înaintea Domnului!
Ridică-ţi mâinile spre El pentru viaţa copiilor tăi,
care
mor de foame la toate
colţurile uliţelor!”
20„Uită-Te, Doamne, și privește! Cui i-ai făcut Tu așa?
Să mănânce
femeile rodul pântecelui lor, pruncii dezmierdaţi de mâinile lor?
Să fie măcelăriţi
preoţii și prorocii în Locașul cel Sfânt al Domnului?
21Copiii și bătrânii
stau culcaţi pe pământ în uliţe;
fecioarele și tinerii mei au căzut uciși de sabie;
i-ai
ucis în ziua mâniei Tale și i-ai înjunghiat fără milă.
22Ai chemat groaza
46:5
din toate părţile peste mine, ca la o zi de sărbătoare.
În ziua mâniei Domnului, n-a scăpat unul și n-a rămas cu viaţă.
Pe
cei îngrijiţi și crescuţi de mine, mi i-a nimicit vrăjmașul!”