Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 (BDC)
4

Plângere asupra sorţii poporului

41Vai, cum s-a înnegrit aurul și cum s-a schimbat aurul cel curat!

Cum s-au risipit pietrele Sfântului Locaș pe la toate colţurile

4:1
Cap. 2:19.
uliţelor!

2Cum sunt priviţi acum fiii Sionului, cei aleși și preţuiţi ca aurul curat altădată,

cum sunt priviţi acum, vai! Ca niște vase

4:2
Is. 30:14Ier. 19:112 Cor. 4:7
de pământ și ca o lucrare făcută de mâinile olarului!

3Chiar și șacalii își apleacă ţâţa și dau să sugă puilor lor,

dar fiica poporului meu a ajuns fără milă, ca struţii

4:3
Iov 39:14,16
din pustie.

4Limba

4:4
Ps. 22:15
sugarului i se lipește de cerul gurii, uscată de sete;

copiii cer

4:4
Cap. 2:11,12.
pâine, dar nimeni nu le-o dă.

5Cei ce se hrăneau cu bucate alese leșină pe uliţe.

Cei ce fuseseră crescuţi în purpură se bucură

4:5
Iov 24:8
acum de o grămadă de gunoi!

6Căci vina fiicei poporului meu este mai mare decât păcatul Sodomei,

care a fost nimicită

4:6
Gen. 19:25
într-o clipă, fără să fi pus cineva mâna pe ea.

7Voievozii ei erau mai strălucitori decât zăpada, mai albi decât laptele;

trupul le era mai roșu decât mărgeanul; faţa le era ca safirul.

8Dar acum înfăţișarea le este mai negricioasă

4:8
Cap. 5:10.
decât funinginea, așa că nu mai sunt cunoscuţi pe uliţe,

pielea le este

4:8
Ps. 102:5
lipită de oase, uscată ca lemnul.

9Cei ce pier uciși de sabie sunt mai fericiţi decât cei ce pier de foame,

care cad sleiţi de puteri, din lipsa roadelor câmpului!

10Femeile

4:10
Cap. 2:20.
, cu toată mila
4:10
Is. 49:15
lor, își fierb copiii,

care le slujesc ca

4:10
Deut. 28:572 Împ. 6:29
hrană în mijlocul prăpădului fiicei poporului meu.

11Domnul Și-a sleit urgia, Și-a vărsat

4:11
Ier. 7:20
mânia aprinsă;

a aprins

4:11
Deut. 32:22Ier. 21:14
în Sion un foc care-i mistuie temeliile.

12Împăraţii pământului n-ar fi crezut și niciunul din locuitorii lumii n-ar fi crezut

că potrivnicul care-l împresura are să intre pe porţile Ierusalimului.

13Iată rodul păcatelor

4:13
Ier. 5:31
6:13
14:14
23:11,21Ezec. 22:26,28Ţef. 3:4
prorocilor săi, a nelegiuirilor preoţilor săi,

care

4:13
Mat. 23:31,37
au vărsat în mijlocul lui sângele celor neprihăniţi!

14Rătăceau ca orbii pe uliţe, mânjiţi

4:14
Ier. 2:34
de sânge,

așa că nimeni nu putea

4:14
Num. 19:16
să se atingă de hainele lor.

15„Depărtaţi-vă, necuraţilor

4:15
Lev. 13:45
”, li se striga, „la o parte, la o parte, nu vă atingeţi de noi!”

Când fugeau pribegind încoace și încolo printre neamuri, se spunea: „Să nu mai locuiască aici!”

16În mânia Lui, Domnul i-a împrăștiat și nu-Și mai îndreaptă privirile spre ei!

Vrăjmașul n-a căutat

4:16
Cap. 5:12.
la faţa preoţilor, nici n-a avut milă de cei bătrâni.

17Și acolo ni se sfârșeau ochii

4:17
2 Împ. 24:7Is. 20:5
30:6,7Ier. 37:7Ezec. 29:16
și așteptam zadarnic ajutor!

Privirile ni se îndreptau cu nădejde spre un neam care totuși nu ne-a izbăvit.

18Ne pândeau pașii

4:18
2 Împ. 25:4,5
, ca să ne împiedice să mergem pe uliţele noastre;

ni se apropia sfârșitul

4:18
Ezec. 7:2,3,6Amos 8:2
, ni se împliniseră zilele… Da, ne venise sfârșitul!

19Prigonitorii noștri erau mai iuţi

4:19
Deut. 28:49Ier. 4:13
decât vulturii cerului.

Ne-au fugărit pe munţi și ne-au pândit în pustie.

20Suflarea

4:20
Gen. 2:7
vieţii noastre, unsul Domnului, a fost prins
4:20
Ier. 52:6Ezec. 12:13
19:4,8
în gropile lor, el,

despre care ziceam: „Vom trăi sub umbra lui printre neamuri.”

21Bucură-te

4:21
Ecl. 11:9
și saltă de bucurie, fiica Edomului, care locuiești în ţara Uţ!

Dar și la tine va trece potirul

4:21
Ier. 25:15,16,21Obad. 10
și tu te vei îmbăta și te vei dezgoli!

22Fiica Sionului, nelegiuirea

4:22
Is. 40:2
îţi este ispășită:

El nu te va mai trimite în robie.

Dar ţie, fiica Edomului, îţi va

4:22
Ps. 137:7
pedepsi nelegiuirea

și îţi va da pe faţă păcatele.

5

Relele de acum și aducerile aminte

51Adu-Ţi

5:1
Ps. 89:50,51
aminte, Doamne, de ce ni s-a întâmplat!

Uită-Te și vezi-ne ocara

5:1
Ps. 79:4
!

2Moștenirea

5:2
Ps. 79:1
noastră a trecut la niște străini,

casele noastre, la cei din alte ţări!

3Am rămas orfani, fără tată;

mamele noastre sunt ca niște văduve.

4Apa noastră o bem pe bani,

și lemnele noastre trebuie să le plătim.

5Prigonitorii ne urmăresc cu îndârjire

5:5
Deut. 28:48Ier. 28:14

și, când obosim, nu ne dau odihnă.

6Am întins

5:6
Gen. 24:2Ier. 50:15
mâna spre
5:6
Osea 12:1
Egipt,

spre Asiria, ca să ne săturăm de pâine.

7Părinţii noștri, care au păcătuit

5:7
Ier. 31:29Ezec. 18:2
, nu mai
5:7
Gen. 42:13Zah. 1:5
sunt,

iar noi le purtăm păcatele.

8Robii ne

5:8
Neem. 5:15
stăpânesc,

și nimeni nu ne izbăvește din mâinile lor.

9Ne căutăm pâinea cu primejdia vieţii noastre,

căci ne ameninţă sabia în pustie.

10Ne arde pielea

5:10
Iov 30:30Ps. 119:83
ca un cuptor

de frigurile foamei.

11Au necinstit

5:11
Is. 13:16Zah. 14:2
pe femei în Sion,

pe fecioare în cetăţile lui Iuda.

12Mai-marii noștri au fost spânzuraţi de mâinile lor.

Bătrânilor nu le-au dat nicio cinste

5:12
Is. 47:6
.

13Tinerii au fost puși să râșnească

5:13
Jud. 16:21

și copiii cădeau sub poverile de lemn.

14Bătrânii nu se mai duc la poartă

și tinerii au încetat să mai cânte.

15S-a dus bucuria din inimile noastre

și jalea a luat locul jocurilor noastre.

16A căzut cununa

5:16
Iov 19:9Ps. 89:39
de pe capul nostru!

Vai de noi, căci am păcătuit!

17Dacă ne doare

5:17
Cap. 1:22.
inima,

dacă ni s-au întunecat

5:17
Ps. 6:7
ochii,

18este din pricină că muntele Sionului este pustiit,

din pricină că se plimbă șacalii prin el.

19Dar Tu, Doamne, împărăţești

5:19
Ps. 9:7
10:16
29:10
90:2
102:12,26,27
145:13Hab. 1:12
pe vecie;

scaunul Tău de domnie

5:19
Ps. 45:6
dăinuiește din neam în neam!

20Pentru ce

5:20
Ps. 13:1
să ne uiţi pe vecie

și să ne părăsești pentru multă vreme?

21Întoarce-ne

5:21
Ps. 80:3,7,19Ier. 31:18
la Tine, Doamne, și ne vom întoarce!

Dă-ne iarăși zile ca cele de odinioară!

22Să ne fi lepădat Tu de tot oare

și să Te fi mâniat Tu pe noi peste măsură de mult?