Pedepse
201Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Spune
copiilor lui Israel:
‘Dacă un om dintre copiii lui Israel sau dintre străinii care locuiesc în Israel dă
lui Moloh pe unul din copiii lui, omul acela să fie pedepsit cu moartea: poporul din ţară să-l ucidă cu pietre. 3Și Eu
Îmi voi întoarce Faţa împotriva omului aceluia și-l voi nimici din mijlocul poporului său, pentru că a dat lui Moloh pe unul din copiii săi, a spurcat
23:38,39
Locașul Meu cel Sfânt și a necinstit
Numele Meu cel sfânt. 4Dacă poporul ţării închide ochii faţă de omul acela care dă lui Moloh copii de-ai săi și nu-l
omoară, 5Îmi
voi întoarce Eu Faţa împotriva
omului aceluia și împotriva familiei lui și-l voi nimici din mijlocul poporului lui, împreună cu toţi cei ce curvesc
ca el cu Moloh. 6Dacă
cineva se duce la cei ce cheamă pe morţi și la ghicitori ca să curvească după ei, Îmi voi întoarce Faţa împotriva omului aceluia și-l voi nimici din mijlocul poporului lui. 7Voi
să vă sfinţiţi și să fiţi sfinţi, căci Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. 8Să păziţi
legile Mele și să le împliniţi. Eu
sunt Domnul, care vă sfinţesc. 9Dacă
un om oarecare blestemă pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea; a blestemat pe tatăl său sau pe mama sa: sângele
lui să cadă asupra lui. 10Dacă
un om preacurvește cu o femeie măritată, dacă preacurvește cu nevasta aproapelui său, omul acela și femeia aceea preacurvari să fie pedepsiţi cu moartea. 11Dacă un
om se culcă cu nevasta tatălui său și descoperă astfel goliciunea tatălui său, omul acela și femeia aceea să fie pedepsiţi cu moartea; sângele lor să cadă asupra lor. 12Dacă
un om se culcă cu noră-sa, amândoi să fie pedepsiţi cu moartea; au făcut o
amestecătură de sânge: sângele lor să cadă asupra lor. 13Dacă
un om se culcă cu un om cum se culcă cineva cu o femeie, amândoi au făcut un lucru scârbos; să fie pedepsiţi cu moartea, sângele lor să cadă asupra lor. 14Dacă
un om ia de neveste pe fată și pe mama ei, este o nelegiuire: să-i ardă în foc, pe el și pe ele, ca nelegiuirea aceasta să nu fie în mijlocul vostru. 15Dacă
un om se culcă cu o vită, să fie pedepsit cu moartea, și vita s-o omorâţi. 16Dacă o femeie se apropie de o vită ca să curvească cu ea, să ucizi și pe femeie, și pe vită; să fie omorâte: sângele lor să cadă asupra lor. 17Dacă
un om ia pe soră-sa, fata tatălui său sau fata mamei lui, dacă îi vede goliciunea ei și ea i-o vede pe a lui, este o mișelie; să fie nimiciţi sub ochii copiilor poporului lor; el a descoperit goliciunea surorii lui, își va lua pedeapsa pentru păcatul lui. 18Dacă
un om se culcă cu o femeie care este la sorocul femeilor și-i descoperă goliciunea, dacă-i descoperă scurgerea și ea își descoperă scurgerea sângelui ei, amândoi să fie nimiciţi din mijlocul poporului lor. 19Să nu
descoperi goliciunea surorii mamei tale, nici a surorii tatălui tău, căci înseamnă să descoperi
pe ruda ta de aproape: amândoi aceștia își vor lua pedeapsa păcatului. 20Dacă
un om se culcă cu mătușă-sa, a descoperit goliciunea unchiului său; își vor lua pedeapsa păcatului lor: vor muri fără copii. 21Dacă
un om ia pe nevasta fratelui său, este o necurăţie; a descoperit goliciunea fratelui său: nu vor avea copii. 22Să păziţi toate
legile Mele și toate poruncile Mele și să le împliniţi, pentru ca ţara în care vă duc să vă așez să nu vă verse din gura ei. 23Să nu trăiţi
după obiceiurile neamurilor pe care le voi izgoni dinaintea voastră, căci ele au făcut toate aceste lucruri și Mi-este scârbă
de ele. 24V-am
6:8
spus: «Voi le veţi stăpâni ţara; Eu vă voi da-o în stăpânire: este o ţară în care curge lapte și miere.» Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care
v-am pus deoparte dintre popoare. 25Să
faceţi deosebire între dobitoacele curate și necurate, între păsările curate și necurate, ca să nu vă spurcaţi
prin dobitoace, prin păsări, prin toate târâtoarele de pe pământ, pe care v-am învăţat să le deosebiţi ca necurate. 26Voi să-Mi fiţi sfinţi, căci Eu
sunt sfânt, Eu, Domnul; Eu v-am
pus deoparte dintre popoare, ca să fiţi ai Mei. 27Dar, dacă un om
sau o femeie cheamă duhul unui mort sau se îndeletnicește cu ghicirea, să fie pedepsit cu moartea; să-i ucideţi cu pietre: sângele
lor să cadă asupra lor.’”
Porunci privitoare la preoţi
211Domnul a zis lui Moise: „Vorbește preoţilor, fiilor lui Aaron, și spune-le:
‘Un preot
să nu se atingă de un mort din poporul său, ca să nu se facă necurat; 2afară de rudele lui cele mai de aproape: de mama lui, de tatăl lui, de fiul lui, de fratele lui 3și de soră-sa care-i încă fecioară, stă lângă el și nu este măritată; afară de aceștia, să nu se atingă de niciun alt mort. 4Ca unul care este fruntaș în poporul lui, să nu se facă necurat atingându-se de un mort. 5Preoţii
să nu-și facă un loc pleșuv în cap pentru un mort, să nu-și radă colţurile bărbii și să nu-și facă tăieturi în carne. 6Să fie sfinţi pentru Dumnezeul lor și să nu necinstească
Numele Dumnezeului lor, căci ei aduc Domnului jertfele mistuite de foc, mâncarea Dumnezeului lor, de aceea să fie sfinţi. 7Să nu-și ia de nevastă o curvă
sau o spurcată, nici o femeie lăsată
de bărbatul ei, căci ei sunt sfinţi pentru Dumnezeul lor. 8Să-l socotești ca sfânt, căci el aduce mâncarea Dumnezeului tău; el să fie sfânt pentru tine, căci Eu
sunt sfânt, Eu, Domnul, care vă sfinţesc. 9Dacă fata
unui preot se necinstește curvind, necinstește pe tatăl ei: să fie arsă în foc.
Marele preot
10Preotul
care este mare preot între fraţii lui, pe capul căruia a fost turnat untdelemnul pentru ungere și care
a fost închinat în slujba Domnului și îmbrăcat în veșminte sfinţite, să nu-și descopere
capul și să nu-și sfâșie veșmintele. 11Să nu se ducă la niciun
mort; să nu se facă necurat și să nu se atingă nici chiar de tatăl său sau de mama sa. 12Să nu iasă
din Sfântul Locaș și să nu necinstească Sfântul Locaș al Dumnezeului său, căci untdelemnul ungerii Dumnezeului său este o
cunună pe el. Eu sunt Domnul. 13Femeia
pe care o va lua el de nevastă să fie fecioară. 14Să nu ia nici o văduvă, nici o femeie despărţită de bărbat, nici o femeie spurcată sau curvă, ci femeia pe care o va lua de nevastă din poporul său să fie fecioară. 15Să nu-și necinstească sămânţa în poporul lui, căci Eu
sunt Domnul, care-l sfinţesc.’”
Însușirile preotului
16Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 17„Vorbește lui Aaron și spune-i:
‘Niciun om din neamul tău și din urmașii tăi care va avea o meteahnă trupească să nu se apropie
ca să aducă mâncarea Dumnezeului lui. 18Niciun om care va avea o meteahnă trupească nu va putea să se apropie, și anume niciun om orb, șchiop, cu nasul cârn sau cu un mădular
mai lung; 19niciun om cu piciorul frânt sau cu mâna frântă; 20niciun om ghebos sau pipernicit, cu albeaţă în ochi, care are râie, pecingine sau
boșit. 21Niciun om din neamul preotului Aaron care va avea vreo meteahnă trupească să nu se apropie ca să aducă
Domnului jertfele mistuite de foc; are o meteahnă trupească – să nu se apropie ca să aducă mâncarea Dumnezeului lui. 22Din mâncarea Dumnezeului lui, fie lucruri preasfinte
, fie lucruri sfinte
, va putea să mănânce. 23Dar să nu se ducă la perdeaua dinăuntru și să nu se apropie de altar, căci are o meteahnă trupească; să nu-Mi necinstească
locașurile Mele cele sfinte, căci Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.’” 24Astfel a vorbit Moise lui Aaron și fiilor săi și tuturor copiilor lui Israel.
Când să mănânce din jertfe
221Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Vorbește lui Aaron și fiilor lui ca să
se ferească de lucrurile sfinte, care Îmi sunt închinate
de copiii lui Israel și să nu
necinstească Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul. 3Spune-le:
‘Orice om dintre urmașii voștri și din neamul vostru care se va apropia de lucrurile sfinte pe care le închină Domnului copiii lui Israel și care va avea pe el o necurăţie
, omul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sunt Domnul. 4Orice om din neamul lui Aaron care va avea lepră sau scurgere
de sămânţă să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu
va fi curat. Tot așa și cel
ce se va atinge de cineva spurcat prin atingerea de vreun mort, de cel
ce va avea o lepădare de sămânţă în somn, 5cel
ce se va atinge de o târâtoare și se va spurca sau un
om atins de vreo necurăţie oarecare și care se va fi făcut necurat prin ea. 6Cine se va atinge de aceste lucruri va fi necurat până seara; să nu mănânce din lucrurile sfinte decât după ce
își va scălda trupul în apă; 7după asfinţitul soarelui va fi curat și, în urmă, va mânca din lucrurile sfinte, căci aceasta este hrana
lui. 8Să nu mănânce dintr-o vită
moartă sau sfâșiată, ca să nu se spurce cu ea. Eu sunt Domnul. 9Să păzească poruncile Mele, ca să nu-și ia
pedeapsa pentru păcatul lor și să nu moară pentru că au necinstit lucrurile sfinte. Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.
Cine să nu mănânce din lucrurile sfinte
10Niciun
străin să nu mănânce din lucrurile sfinte; cel ce locuiește la un preot ca oaspete și cel tocmit cu ziua să nu mănânce din lucrurile sfinte. 11Dar robul cumpărat de preot cu preţ de argint va putea să mănânce, tot așa și cel născut în casa lui; ei
să mănânce din hrana lui. 12Fata unui preot măritată după un străin să nu mănânce din lucrurile sfinte aduse jertfă prin ridicare. 13Dar fata unui preot care va fi rămas văduvă sau despărţită de bărbat, fără să aibă copii, și care se va întoarce
în casa tatălui său, ca atunci când
era fată, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Dar niciun străin să nu mănânce din ea. 14Dacă un
om mănâncă dintr-un lucru sfânt fără să bage de seamă, să dea preotului preţul lucrului sfânt, adăugând încă o cincime la el. 15Preoţii să nu
necinstească lucrurile sfinte aduse de copiii lui Israel, pe care le-au adus ei Domnului ca jertfă prin ridicare; 16ei vor face să apese
astfel asupra lor păcatul de care s-ar face vinovaţi mâncând din lucrurile sfinte: căci Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.’”
Jertfele să fie fără cusur
17Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 18„Vorbește lui Aaron și fiilor lui și tuturor copiilor lui Israel și spune-le:
‘Orice
om din casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care va aduce o ardere-de-tot Domnului, fie pentru împlinirea unei juruinţe, fie ca dar de bunăvoie, 19să ia
o parte bărbătească fără cusur din boi, miei sau capre, pentru ca jertfa să fie primită. 20Să nu aduceţi niciuna
17:1Mal. 1:8,14Efes. 5:27Evr. 9:141 Pet. 1:19
care să aibă vreun cusur, căci n-ar fi primită. 21Dacă un
om aduce Domnului din boi sau din oi o jertfă de mulţumire, fie pentru împlinirea
unei juruinţe, fie ca dar de bunăvoie, vita pentru jertfă să fie fără cusur, ca să fie primită; să n-aibă niciun cusur în ea. 22Să n-aduceţi niciuna
care să fie oarbă, slută sau ciuntită, care să aibă bube, râie sau pecingine; din acestea să n-aduceţi pe altar ca jertfă mistuită
de foc înaintea Domnului. 23Ca dar de bunăvoie, vei putea să jertfești un bou sau un miel cu un mădular
prea lung sau prea scurt, dar, ca dar pentru împlinirea unei juruinţe, nu va fi primit. 24Să n-aduceţi Domnului un dobitoc cu boașele frânte, stricate, smulse sau tăiate; să nu-l aduceţi ca jertfă în ţara voastră. 25Nici să nu luaţi de la străin
vreunul din aceste dobitoace ca să-l aduceţi ca mâncare
Dumnezeului vostru, căci sunt sluţite
, au metehne, și n-ar fi primite.’” 26Domnul a zis lui Moise: 27„Viţelul
, mielul sau iedul, după naștere, să mai rămână șapte zile cu mama sa și apoi, de la a opta zi înainte, va fi primit să fie adus Domnului ca jertfă mistuită de foc. 28Vaca, oaia sau capra să n-o înjunghiaţi ca jertfă în aceeași zi
cu fătul ei. 29Când veţi aduce Domnului o jertfă
de mulţumire, s-o aduceţi așa ca să fie primită. 30Vita să se mănânce în aceeași zi; să nu lăsaţi nimic
din ea până a doua zi dimineaţa. Eu sunt Domnul. 31Să păziţi
poruncile Mele și să le împliniţi. Eu sunt Domnul. 32Să nu necinstiţi
Numele Meu cel sfânt, ca să
fiu sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel. Eu sunt Domnul, care vă
sfinţesc 33și care
v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul.”
