Porunci privitoare la preoţi
211Domnul a zis lui Moise: „Vorbește preoţilor, fiilor lui Aaron, și spune-le:
‘Un preot
să nu se atingă de un mort din poporul său, ca să nu se facă necurat; 2afară de rudele lui cele mai de aproape: de mama lui, de tatăl lui, de fiul lui, de fratele lui 3și de soră-sa care-i încă fecioară, stă lângă el și nu este măritată; afară de aceștia, să nu se atingă de niciun alt mort. 4Ca unul care este fruntaș în poporul lui, să nu se facă necurat atingându-se de un mort. 5Preoţii
să nu-și facă un loc pleșuv în cap pentru un mort, să nu-și radă colţurile bărbii și să nu-și facă tăieturi în carne. 6Să fie sfinţi pentru Dumnezeul lor și să nu necinstească
Numele Dumnezeului lor, căci ei aduc Domnului jertfele mistuite de foc, mâncarea Dumnezeului lor, de aceea să fie sfinţi. 7Să nu-și ia de nevastă o curvă
sau o spurcată, nici o femeie lăsată
de bărbatul ei, căci ei sunt sfinţi pentru Dumnezeul lor. 8Să-l socotești ca sfânt, căci el aduce mâncarea Dumnezeului tău; el să fie sfânt pentru tine, căci Eu
sunt sfânt, Eu, Domnul, care vă sfinţesc. 9Dacă fata
unui preot se necinstește curvind, necinstește pe tatăl ei: să fie arsă în foc.
Marele preot
10Preotul
care este mare preot între fraţii lui, pe capul căruia a fost turnat untdelemnul pentru ungere și care
a fost închinat în slujba Domnului și îmbrăcat în veșminte sfinţite, să nu-și descopere
capul și să nu-și sfâșie veșmintele. 11Să nu se ducă la niciun
mort; să nu se facă necurat și să nu se atingă nici chiar de tatăl său sau de mama sa. 12Să nu iasă
din Sfântul Locaș și să nu necinstească Sfântul Locaș al Dumnezeului său, căci untdelemnul ungerii Dumnezeului său este o
cunună pe el. Eu sunt Domnul. 13Femeia
pe care o va lua el de nevastă să fie fecioară. 14Să nu ia nici o văduvă, nici o femeie despărţită de bărbat, nici o femeie spurcată sau curvă, ci femeia pe care o va lua de nevastă din poporul său să fie fecioară. 15Să nu-și necinstească sămânţa în poporul lui, căci Eu
sunt Domnul, care-l sfinţesc.’”
Însușirile preotului
16Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 17„Vorbește lui Aaron și spune-i:
‘Niciun om din neamul tău și din urmașii tăi care va avea o meteahnă trupească să nu se apropie
ca să aducă mâncarea Dumnezeului lui. 18Niciun om care va avea o meteahnă trupească nu va putea să se apropie, și anume niciun om orb, șchiop, cu nasul cârn sau cu un mădular
mai lung; 19niciun om cu piciorul frânt sau cu mâna frântă; 20niciun om ghebos sau pipernicit, cu albeaţă în ochi, care are râie, pecingine sau
boșit. 21Niciun om din neamul preotului Aaron care va avea vreo meteahnă trupească să nu se apropie ca să aducă
Domnului jertfele mistuite de foc; are o meteahnă trupească – să nu se apropie ca să aducă mâncarea Dumnezeului lui. 22Din mâncarea Dumnezeului lui, fie lucruri preasfinte
, fie lucruri sfinte
, va putea să mănânce. 23Dar să nu se ducă la perdeaua dinăuntru și să nu se apropie de altar, căci are o meteahnă trupească; să nu-Mi necinstească
locașurile Mele cele sfinte, căci Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.’” 24Astfel a vorbit Moise lui Aaron și fiilor săi și tuturor copiilor lui Israel.
Când să mănânce din jertfe
221Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Vorbește lui Aaron și fiilor lui ca să
se ferească de lucrurile sfinte, care Îmi sunt închinate
de copiii lui Israel și să nu
necinstească Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul. 3Spune-le:
‘Orice om dintre urmașii voștri și din neamul vostru care se va apropia de lucrurile sfinte pe care le închină Domnului copiii lui Israel și care va avea pe el o necurăţie
, omul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sunt Domnul. 4Orice om din neamul lui Aaron care va avea lepră sau scurgere
de sămânţă să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu
va fi curat. Tot așa și cel
ce se va atinge de cineva spurcat prin atingerea de vreun mort, de cel
ce va avea o lepădare de sămânţă în somn, 5cel
ce se va atinge de o târâtoare și se va spurca sau un
om atins de vreo necurăţie oarecare și care se va fi făcut necurat prin ea. 6Cine se va atinge de aceste lucruri va fi necurat până seara; să nu mănânce din lucrurile sfinte decât după ce
își va scălda trupul în apă; 7după asfinţitul soarelui va fi curat și, în urmă, va mânca din lucrurile sfinte, căci aceasta este hrana
lui. 8Să nu mănânce dintr-o vită
moartă sau sfâșiată, ca să nu se spurce cu ea. Eu sunt Domnul. 9Să păzească poruncile Mele, ca să nu-și ia
pedeapsa pentru păcatul lor și să nu moară pentru că au necinstit lucrurile sfinte. Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.
Cine să nu mănânce din lucrurile sfinte
10Niciun
străin să nu mănânce din lucrurile sfinte; cel ce locuiește la un preot ca oaspete și cel tocmit cu ziua să nu mănânce din lucrurile sfinte. 11Dar robul cumpărat de preot cu preţ de argint va putea să mănânce, tot așa și cel născut în casa lui; ei
să mănânce din hrana lui. 12Fata unui preot măritată după un străin să nu mănânce din lucrurile sfinte aduse jertfă prin ridicare. 13Dar fata unui preot care va fi rămas văduvă sau despărţită de bărbat, fără să aibă copii, și care se va întoarce
în casa tatălui său, ca atunci când
era fată, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Dar niciun străin să nu mănânce din ea. 14Dacă un
om mănâncă dintr-un lucru sfânt fără să bage de seamă, să dea preotului preţul lucrului sfânt, adăugând încă o cincime la el. 15Preoţii să nu
necinstească lucrurile sfinte aduse de copiii lui Israel, pe care le-au adus ei Domnului ca jertfă prin ridicare; 16ei vor face să apese
astfel asupra lor păcatul de care s-ar face vinovaţi mâncând din lucrurile sfinte: căci Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.’”
Jertfele să fie fără cusur
17Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 18„Vorbește lui Aaron și fiilor lui și tuturor copiilor lui Israel și spune-le:
‘Orice
om din casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care va aduce o ardere-de-tot Domnului, fie pentru împlinirea unei juruinţe, fie ca dar de bunăvoie, 19să ia
o parte bărbătească fără cusur din boi, miei sau capre, pentru ca jertfa să fie primită. 20Să nu aduceţi niciuna
17:1Mal. 1:8,14Efes. 5:27Evr. 9:141 Pet. 1:19
care să aibă vreun cusur, căci n-ar fi primită. 21Dacă un
om aduce Domnului din boi sau din oi o jertfă de mulţumire, fie pentru împlinirea
unei juruinţe, fie ca dar de bunăvoie, vita pentru jertfă să fie fără cusur, ca să fie primită; să n-aibă niciun cusur în ea. 22Să n-aduceţi niciuna
care să fie oarbă, slută sau ciuntită, care să aibă bube, râie sau pecingine; din acestea să n-aduceţi pe altar ca jertfă mistuită
de foc înaintea Domnului. 23Ca dar de bunăvoie, vei putea să jertfești un bou sau un miel cu un mădular
prea lung sau prea scurt, dar, ca dar pentru împlinirea unei juruinţe, nu va fi primit. 24Să n-aduceţi Domnului un dobitoc cu boașele frânte, stricate, smulse sau tăiate; să nu-l aduceţi ca jertfă în ţara voastră. 25Nici să nu luaţi de la străin
vreunul din aceste dobitoace ca să-l aduceţi ca mâncare
Dumnezeului vostru, căci sunt sluţite
, au metehne, și n-ar fi primite.’” 26Domnul a zis lui Moise: 27„Viţelul
, mielul sau iedul, după naștere, să mai rămână șapte zile cu mama sa și apoi, de la a opta zi înainte, va fi primit să fie adus Domnului ca jertfă mistuită de foc. 28Vaca, oaia sau capra să n-o înjunghiaţi ca jertfă în aceeași zi
cu fătul ei. 29Când veţi aduce Domnului o jertfă
de mulţumire, s-o aduceţi așa ca să fie primită. 30Vita să se mănânce în aceeași zi; să nu lăsaţi nimic
din ea până a doua zi dimineaţa. Eu sunt Domnul. 31Să păziţi
poruncile Mele și să le împliniţi. Eu sunt Domnul. 32Să nu necinstiţi
Numele Meu cel sfânt, ca să
fiu sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel. Eu sunt Domnul, care vă
sfinţesc 33și care
v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul.”
Sărbătorile. Sabatul
231Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘Iată sărbătorile
Domnului, pe care le veţi vesti ca adunări
sfinte, iată sărbătorile Mele: 3Șase
23:12
31:15
34:21Deut. 5:13Luca 13:14
zile să lucraţi, dar ziua a șaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfântă. Să nu faceţi nicio lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului în toate locuinţele voastre.
Paștele
4Iată sărbătorile
Domnului, cu adunări sfinte, pe care le veţi vesti la vremurile lor hotărâte. 5În luna
13:3,10
23:15
34:18Num. 9:2,3
28:16,17Deut. 16:1-8Ios. 5:10
întâi, în a paisprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paștele Domnului. 6Și în
a cincisprezecea zi a lunii acesteia, va fi Sărbătoarea Azimilor în cinstea Domnului; șapte zile să mâncaţi azimi. 7În ziua întâi, să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. 8Șapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a șaptea să fie o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă.’” 9Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 10„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘Când
34:22,26Num. 15:2,18
28:26Deut. 16:9Ios. 3:15
veţi intra în ţara pe care v-o dau și când veţi secera semănăturile, să aduceţi preotului un snop, ca pârgă
a secerișului vostru. 11El să legene
snopul într-o parte și într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte și într-alta, a doua zi după Sabat. 12În ziua când veţi legăna snopul, să aduceţi, ca ardere-de-tot Domnului, un miel de un an fără cusur; 13să adăugaţi la el două zecimi de efă din floarea făinii frământată cu untdelemn, ca dar
de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului, și să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. 14Să nu mâncaţi nici pâine, nici spice prăjite sau pisate până în ziua aceasta, când veţi aduce un dar de mâncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, în toate locurile în care veţi locui.
Rusaliile
15De a doua zi
după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte și într-alta, să număraţi șapte săptămâni întregi. 16Să număraţi cincizeci de zile, până
în ziua care vine după al șaptelea Sabat, și atunci să aduceţi Domnului un nou
dar de mâncare. 17Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini, ca să fie legănate într-o parte și într-alta; să fie făcute cu două zecimi de efă din floarea făinii și coapte cu aluat: acestea sunt cele dintâi roade
22:29
34:22,26Num. 15:17-21
28:26Deut. 26:1
pentru Domnul. 18Afară de aceste pâini, să aduceţi ca ardere-de-tot Domnului șapte miei de un an, fără cusur, un viţel și doi berbeci; să adăugaţi la ei darul de mâncare și jertfa de băutură obișnuite, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului. 19Să aduceţi și un ţap
, ca jertfă de ispășire, și doi miei de un an, ca jertfă de
mulţumire. 20Preotul să legene aceste dobitoace într-o parte și într-alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pâinea adusă ca pârgă și cu cei doi miei: ele să fie închinate
Domnului și să fie ale preotului. 21În aceeași zi, să vestiţi sărbătoarea și să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, în toate locurile în care veţi locui. 22Când
vei secera semănăturile din ţara voastră, să lași nesecerat un colţ din câmpul tău și să nu strângi ce rămâne
de pe urma secerătorilor. Să lași săracului și străinului aceste spice. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.’”
Anul Nou
23Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 24„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘În luna a șaptea
, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă
, vestită cu sunet de trâmbiţe, și o adunare sfântă. 25Atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă și să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.’”
Ziua Ispășirii
26Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 27„În ziua
a zecea a acestei a șaptea luni, va fi Ziua Ispășirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele și să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. 28Să nu faceţi nicio lucrare în ziua aceea, căci este Ziua Ispășirii, când trebuie făcută ispășire pentru voi înaintea Domnului Dumnezeului vostru. 29Oricine nu se va smeri în ziua aceea va fi nimicit
din poporul lui. 30Pe oricine va face în ziua aceea vreo lucrare oarecare, îl voi
nimici din mijlocul poporului lui. 31Să nu faceţi nicio lucrare atunci. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, în toate locurile în care veţi locui. 32Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, și să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru.”
Corturile
33Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 34„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘În
a cincisprezecea zi a acestei a șaptea luni, va fi Sărbătoarea Corturilor în cinstea Domnului, timp de șapte zile. 35În ziua întâi să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei. 36Timp de șapte zile, să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. A opta
zi, să aveţi o adunare sfântă și să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta să fie o adunare
2:15
de sărbătoare: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei. 37Acestea
sunt sărbătorile Domnului, în care veţi vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite de foc, arderi-de-tot, daruri de mâncare, jertfe de vite și jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărâtă. 38Afară de aceasta
, să păziţi Sabatele Domnului și să vă aduceţi darurile voastre Domnului, să aduceţi toate jertfele făcute pentru împlinirea unei juruinţe și toate darurile voastre făcute de bunăvoie. 39În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a șaptea, când veţi strânge roadele
ţării, să prăznuiţi o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de șapte zile: cea dintâi zi să fie o zi de odihnă și a opta să fie tot o zi de odihnă. 40În ziua întâi
să luaţi poame din pomii cei frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci stufoși și de sălcii de râu și să vă bucuraţi
înaintea Domnului Dumnezeului vostru șapte zile. 41În fiecare an să prăznuiţi
sărbătoarea aceasta în cinstea Domnului, timp de șapte zile. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri. În luna a șaptea s-o prăznuiţi. 42Șapte zile să locuiţi în
corturi; toţi băștinașii din Israel să locuiască în corturi, 43pentru ca
urmașii voștri să știe că am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.’” 44Așa a spus
Moise copiilor lui Israel care sunt sărbătorile Domnului.
