221Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Vorbește lui Aaron și fiilor lui ca să
se ferească de lucrurile sfinte, care Îmi sunt închinate
de copiii lui Israel și să nu
necinstească Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul. 3Spune-le:
‘Orice om dintre urmașii voștri și din neamul vostru care se va apropia de lucrurile sfinte pe care le închină Domnului copiii lui Israel și care va avea pe el o necurăţie
, omul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sunt Domnul. 4Orice om din neamul lui Aaron care va avea lepră sau scurgere
de sămânţă să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu
va fi curat. Tot așa și cel
ce se va atinge de cineva spurcat prin atingerea de vreun mort, de cel
ce va avea o lepădare de sămânţă în somn, 5cel
ce se va atinge de o târâtoare și se va spurca sau un
om atins de vreo necurăţie oarecare și care se va fi făcut necurat prin ea. 6Cine se va atinge de aceste lucruri va fi necurat până seara; să nu mănânce din lucrurile sfinte decât după ce
își va scălda trupul în apă; 7după asfinţitul soarelui va fi curat și, în urmă, va mânca din lucrurile sfinte, căci aceasta este hrana
lui. 8Să nu mănânce dintr-o vită
moartă sau sfâșiată, ca să nu se spurce cu ea. Eu sunt Domnul. 9Să păzească poruncile Mele, ca să nu-și ia
pedeapsa pentru păcatul lor și să nu moară pentru că au necinstit lucrurile sfinte. Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.
10Niciun
străin să nu mănânce din lucrurile sfinte; cel ce locuiește la un preot ca oaspete și cel tocmit cu ziua să nu mănânce din lucrurile sfinte. 11Dar robul cumpărat de preot cu preţ de argint va putea să mănânce, tot așa și cel născut în casa lui; ei
să mănânce din hrana lui. 12Fata unui preot măritată după un străin să nu mănânce din lucrurile sfinte aduse jertfă prin ridicare. 13Dar fata unui preot care va fi rămas văduvă sau despărţită de bărbat, fără să aibă copii, și care se va întoarce
în casa tatălui său, ca atunci când
era fată, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Dar niciun străin să nu mănânce din ea. 14Dacă un
om mănâncă dintr-un lucru sfânt fără să bage de seamă, să dea preotului preţul lucrului sfânt, adăugând încă o cincime la el. 15Preoţii să nu
necinstească lucrurile sfinte aduse de copiii lui Israel, pe care le-au adus ei Domnului ca jertfă prin ridicare; 16ei vor face să apese
astfel asupra lor păcatul de care s-ar face vinovaţi mâncând din lucrurile sfinte: căci Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.’”
17Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 18„Vorbește lui Aaron și fiilor lui și tuturor copiilor lui Israel și spune-le:
‘Orice
om din casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care va aduce o ardere-de-tot Domnului, fie pentru împlinirea unei juruinţe, fie ca dar de bunăvoie, 19să ia
o parte bărbătească fără cusur din boi, miei sau capre, pentru ca jertfa să fie primită. 20Să nu aduceţi niciuna
17:1Mal. 1:8,14Efes. 5:27Evr. 9:141 Pet. 1:19
care să aibă vreun cusur, căci n-ar fi primită. 21Dacă un
om aduce Domnului din boi sau din oi o jertfă de mulţumire, fie pentru împlinirea
unei juruinţe, fie ca dar de bunăvoie, vita pentru jertfă să fie fără cusur, ca să fie primită; să n-aibă niciun cusur în ea. 22Să n-aduceţi niciuna
care să fie oarbă, slută sau ciuntită, care să aibă bube, râie sau pecingine; din acestea să n-aduceţi pe altar ca jertfă mistuită
de foc înaintea Domnului. 23Ca dar de bunăvoie, vei putea să jertfești un bou sau un miel cu un mădular
prea lung sau prea scurt, dar, ca dar pentru împlinirea unei juruinţe, nu va fi primit. 24Să n-aduceţi Domnului un dobitoc cu boașele frânte, stricate, smulse sau tăiate; să nu-l aduceţi ca jertfă în ţara voastră. 25Nici să nu luaţi de la străin
vreunul din aceste dobitoace ca să-l aduceţi ca mâncare
Dumnezeului vostru, căci sunt sluţite
, au metehne, și n-ar fi primite.’” 26Domnul a zis lui Moise: 27„Viţelul
, mielul sau iedul, după naștere, să mai rămână șapte zile cu mama sa și apoi, de la a opta zi înainte, va fi primit să fie adus Domnului ca jertfă mistuită de foc. 28Vaca, oaia sau capra să n-o înjunghiaţi ca jertfă în aceeași zi
cu fătul ei. 29Când veţi aduce Domnului o jertfă
de mulţumire, s-o aduceţi așa ca să fie primită. 30Vita să se mănânce în aceeași zi; să nu lăsaţi nimic
din ea până a doua zi dimineaţa. Eu sunt Domnul. 31Să păziţi
poruncile Mele și să le împliniţi. Eu sunt Domnul. 32Să nu necinstiţi
Numele Meu cel sfânt, ca să
fiu sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel. Eu sunt Domnul, care vă
sfinţesc 33și care
v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul.”
231Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘Iată sărbătorile
Domnului, pe care le veţi vesti ca adunări
sfinte, iată sărbătorile Mele: 3Șase
23:12
31:15
34:21Deut. 5:13Luca 13:14
zile să lucraţi, dar ziua a șaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfântă. Să nu faceţi nicio lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului în toate locuinţele voastre.
4Iată sărbătorile
Domnului, cu adunări sfinte, pe care le veţi vesti la vremurile lor hotărâte. 5În luna
13:3,10
23:15
34:18Num. 9:2,3
28:16,17Deut. 16:1-8Ios. 5:10
întâi, în a paisprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paștele Domnului. 6Și în
a cincisprezecea zi a lunii acesteia, va fi Sărbătoarea Azimilor în cinstea Domnului; șapte zile să mâncaţi azimi. 7În ziua întâi, să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. 8Șapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a șaptea să fie o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă.’” 9Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 10„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘Când
34:22,26Num. 15:2,18
28:26Deut. 16:9Ios. 3:15
veţi intra în ţara pe care v-o dau și când veţi secera semănăturile, să aduceţi preotului un snop, ca pârgă
a secerișului vostru. 11El să legene
snopul într-o parte și într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte și într-alta, a doua zi după Sabat. 12În ziua când veţi legăna snopul, să aduceţi, ca ardere-de-tot Domnului, un miel de un an fără cusur; 13să adăugaţi la el două zecimi de efă din floarea făinii frământată cu untdelemn, ca dar
de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului, și să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. 14Să nu mâncaţi nici pâine, nici spice prăjite sau pisate până în ziua aceasta, când veţi aduce un dar de mâncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, în toate locurile în care veţi locui.
15De a doua zi
după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte și într-alta, să număraţi șapte săptămâni întregi. 16Să număraţi cincizeci de zile, până
în ziua care vine după al șaptelea Sabat, și atunci să aduceţi Domnului un nou
dar de mâncare. 17Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini, ca să fie legănate într-o parte și într-alta; să fie făcute cu două zecimi de efă din floarea făinii și coapte cu aluat: acestea sunt cele dintâi roade
22:29
34:22,26Num. 15:17-21
28:26Deut. 26:1
pentru Domnul. 18Afară de aceste pâini, să aduceţi ca ardere-de-tot Domnului șapte miei de un an, fără cusur, un viţel și doi berbeci; să adăugaţi la ei darul de mâncare și jertfa de băutură obișnuite, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului. 19Să aduceţi și un ţap
, ca jertfă de ispășire, și doi miei de un an, ca jertfă de
mulţumire. 20Preotul să legene aceste dobitoace într-o parte și într-alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pâinea adusă ca pârgă și cu cei doi miei: ele să fie închinate
Domnului și să fie ale preotului. 21În aceeași zi, să vestiţi sărbătoarea și să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, în toate locurile în care veţi locui. 22Când
vei secera semănăturile din ţara voastră, să lași nesecerat un colţ din câmpul tău și să nu strângi ce rămâne
de pe urma secerătorilor. Să lași săracului și străinului aceste spice. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.’”
23Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 24„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘În luna a șaptea
, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă
, vestită cu sunet de trâmbiţe, și o adunare sfântă. 25Atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă și să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.’”
26Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 27„În ziua
a zecea a acestei a șaptea luni, va fi Ziua Ispășirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele și să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. 28Să nu faceţi nicio lucrare în ziua aceea, căci este Ziua Ispășirii, când trebuie făcută ispășire pentru voi înaintea Domnului Dumnezeului vostru. 29Oricine nu se va smeri în ziua aceea va fi nimicit
din poporul lui. 30Pe oricine va face în ziua aceea vreo lucrare oarecare, îl voi
nimici din mijlocul poporului lui. 31Să nu faceţi nicio lucrare atunci. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, în toate locurile în care veţi locui. 32Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, și să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru.”
33Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 34„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘În
a cincisprezecea zi a acestei a șaptea luni, va fi Sărbătoarea Corturilor în cinstea Domnului, timp de șapte zile. 35În ziua întâi să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei. 36Timp de șapte zile, să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. A opta
zi, să aveţi o adunare sfântă și să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta să fie o adunare
2:15
de sărbătoare: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei. 37Acestea
sunt sărbătorile Domnului, în care veţi vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite de foc, arderi-de-tot, daruri de mâncare, jertfe de vite și jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărâtă. 38Afară de aceasta
, să păziţi Sabatele Domnului și să vă aduceţi darurile voastre Domnului, să aduceţi toate jertfele făcute pentru împlinirea unei juruinţe și toate darurile voastre făcute de bunăvoie. 39În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a șaptea, când veţi strânge roadele
ţării, să prăznuiţi o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de șapte zile: cea dintâi zi să fie o zi de odihnă și a opta să fie tot o zi de odihnă. 40În ziua întâi
să luaţi poame din pomii cei frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci stufoși și de sălcii de râu și să vă bucuraţi
înaintea Domnului Dumnezeului vostru șapte zile. 41În fiecare an să prăznuiţi
sărbătoarea aceasta în cinstea Domnului, timp de șapte zile. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri. În luna a șaptea s-o prăznuiţi. 42Șapte zile să locuiţi în
corturi; toţi băștinașii din Israel să locuiască în corturi, 43pentru ca
urmașii voștri să știe că am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.’” 44Așa a spus
Moise copiilor lui Israel care sunt sărbătorile Domnului.
241Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Poruncește
copiilor lui Israel să-ţi aducă pentru sfeșnic untdelemn curat de măsline tescuite, ca să ţină candelele aprinse neîncetat. 3Aaron să-l pregătească dincoace de perdeaua dinăuntru, care este înaintea mărturiei, în cortul întâlnirii, pentru ca să ardă neîncetat, de seara până dimineaţa, în faţa Domnului. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri. 4Să așeze candelele în sfeșnicul de aur curat
39:37
, ca să ardă neîncetat înaintea Domnului.
5Să iei floare de făină și să faci din ea douăsprezece turte
; fiecare turtă să fie făcută din două zecimi de efă. 6Să le pui în două șiruri, câte șase în fiecare șir, pe masa
13:11Evr. 9:2
de aur curat, înaintea Domnului. 7Peste fiecare șir să pui tămâie curată, care să fie pe pâine ca aducere aminte, ca un dar de mâncare mistuit de foc înaintea Domnului. 8În
fiecare zi de Sabat, să se pună aceste pâini înaintea Domnului, neîncetat: acesta este un legământ veșnic pe care-l vor ţine copiii lui Israel. 9Pâinile acestea
să fie ale lui Aaron și ale fiilor lui și
să le mănânce într-un loc sfânt; căci ele sunt pentru ei un lucru preasfânt, o parte din darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului. Aceasta este o lege veșnică.”
10Fiul unei femei israelite și al unui bărbat egiptean, venind în mijlocul copiilor lui Israel, s-a certat în tabără cu un bărbat israelit. 11Fiul femeii israelite a hulit
și a blestemat
2:5,9,10Is. 8:21
Numele lui Dumnezeu. L-au
adus la Moise. Mama sa se numea Șelomit, fata lui Dibri, din seminţia lui Dan. 12L-au aruncat
în temniţă, până
36:5,6
va spune Moise ce va porunci Domnul. 13Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 14„Scoate din tabără pe cel ce a hulit; toţi cei ce l-au auzit să-și pună mâinile
17:7
pe capul lui și toată adunarea să-l ucidă cu pietre. 15Să vorbești copiilor lui Israel și să le spui: ‘Oricine va blestema pe Dumnezeul lui își va lua
pedeapsa pentru păcatul lui. 16Cine va blestema
Numele Domnului va fi pedepsit cu moartea: toată adunarea să-l ucidă cu pietre. Fie străin, fie băștinaș, să moară, pentru că a hulit Numele lui Dumnezeu. 17Cine
va da unui om o lovitură de moarte să fie pedepsit cu moartea. 18Cine
va da unui dobitoc o lovitură de moarte să-l înlocuiască: viaţă pentru viaţă. 19Dacă cineva rănește pe aproapele lui, să i se facă așa cum a făcut
7:2
și el: 20frântură pentru frântură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; să i se facă aceeași rană pe care a făcut-o el aproapelui său. 21Cine va
ucide un dobitoc să-l înlocuiască, dar cine
va ucide un om să fie pedepsit cu moartea. 22Să aveţi aceeași
lege pentru străin ca și pentru băștinaș; căci Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.’” 23Moise a vorbit copiilor lui Israel; au scos
afară din tabără pe cel ce hulise și l-au ucis cu pietre. Copiii lui Israel au făcut după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul.