Anul sabatic
251Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai și a zis: 2„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘Când veţi intra în ţara pe care v-o dau, pământul să se odihnească, să ţină un Sabat
în cinstea Domnului. 3Șase ani să-ţi semeni ogorul, șase ani să-ţi tai via și să strângi roadele. 4Dar anul al șaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pământ, un Sabat ţinut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ţi semeni ogorul și să nu-ţi tai via. 5Să nu seceri ce
va ieși din grăunţele căzute de la seceriș și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pământ. 6Ceea ce va ieși de la sine din pământ în timpul Sabatului lui să vă slujească de hrană, ţie, robului și roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua și străinului care locuiește cu tine, 7vitelor tale și fiarelor din ţara ta; tot venitul pământului să slujească de hrană.
Anul de veselie. Răscumpărarea averilor și a robilor
8Să numeri șapte săptămâni de ani, de șapte ori șapte ani, și zilele acestor șapte săptămâni de ani vor face patruzeci și nouă de ani. 9În a zecea zi a lunii a șaptea, să pui să sune cu trâmbiţa răsunătoare; în Ziua
Ispășirii, să sunaţi cu trâmbiţa în toată ţara voastră 10și să sfinţiţi astfel anul al cincizecilea. Să vestiţi
63:4Ier. 34:8,15,17Luca 4:18
slobozenia în ţară pentru toţi locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecare
dintre voi să se întoarcă la moșia lui și fiecare dintre voi să se întoarcă în familia lui. 11Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie; atunci să nu semănaţi
, să nu seceraţi ce vor aduce ogoarele de la ele și să nu culegeţi via netăiată. 12Căci este anul de veselie: să-l priviţi ca ceva sfânt. Să mâncaţi ce vă vor da ogoarele
voastre. 13În anul
acesta de veselie, fiecare dintre voi să se întoarcă la moșia lui. 14Dacă vindeţi ceva aproapelui vostru sau dacă cumpăraţi ceva de la aproapele vostru, niciunul dintre voi să nu
înșele pe fratele lui. 15Să cumperi de la aproapele tău socotind
anii de la anul de veselie, și el să-ţi vândă socotind anii de rod. 16Cu cât vor fi mai mulţi ani, cu atât să ridici preţul și cu cât vor fi mai puţini ani, cu atât să-l scazi, căci el îţi vinde numai numărul secerișurilor. 17Niciunul dintre voi să nu înșele
deci pe aproapele lui și să te
temi de Dumnezeul tău, căci Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. 18Împliniţi
legile Mele, păziţi poruncile Mele și împliniţi-le, și veţi locui fără frică
în ţară. 19Ţara își va da roadele, veţi mânca din ele și vă veţi sătura
și veţi locui fără frică în ea. 20Dacă veţi zice: «Ce vom
mânca în anul al șaptelea, fiindcă nu
vom semăna și nu vom strânge roadele?» 21Eu vă voi
da binecuvântarea Mea în anul al șaselea, și pământul va da roade pentru trei ani. 22Când
veţi semăna în anul al optulea, veţi mânca tot din vechile
roade; până la al nouălea an, până la noile roade, veţi mânca tot din cele vechi. 23Pământurile să nu se vândă de veci; căci ţara
3:2
este a Mea, iar voi sunteţi la Mine ca niște
119:191 Pet. 2:11
străini și venetici. 24De aceea, în toată ţara pe care o veţi stăpâni, să daţi dreptul de răscumpărare pentru pământuri. 25Dacă fratele
4:4,6
tău sărăcește și vinde o bucată din moșia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, ruda
lui cea mai de aproape, să vină și să răscumpere ce a vândut fratele său. 26Dacă un om n-are pe nimeni care să aibă dreptul de răscumpărare și-i stă în putinţă lui singur să facă răscumpărarea, 27să
socotească anii de la vânzare, să dea înapoi cumpărătorului ce prisosește și să se întoarcă la moșia lui. 28Dacă n-are cu ce să-i dea înapoi, lucrul vândut să rămână în mâinile cumpărătorului până la anul de veselie; la anul de veselie
, el să se întoarcă la moșia lui și cumpărătorul să iasă din ea. 29Dacă un om vinde o casă de locuit într-o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare până la împlinirea unui an de la vânzare; dreptul lui de răscumpărare să ţină un an. 30Dar, dacă această casă, așezată într-o cetate înconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea va rămâne pe veci cumpărătorului și urmașilor lui; iar în anul de veselie să nu iasă din ea. 31Casele din sate care nu sunt înconjurate cu ziduri să fie privite ca ţarini de pământ: ele vor putea fi răscumpărate, și cumpărătorul va ieși din ele în anul de veselie. 32Cât privește cetăţile leviţilor
și casele pe care le vor avea ei în aceste cetăţi, leviţii să aibă un drept necurmat de răscumpărare. 33Cine va cumpăra de la leviţi o casă să iasă în anul
de veselie din casa vândută lui și din cetatea în care o avea; căci casele din cetăţile leviţilor sunt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel. 34Ogoarele așezate în
jurul cetăţilor leviţilor nu se vor putea vinde; căci ei le vor stăpâni pe veci. 35Dacă fratele tău sărăcește și nu mai poate munci lângă tine, să-l sprijini
41:1
112:5,9Prov. 14:31Luca 6:35Fapte 11:29Rom. 12:101 Ioan 3:17
, fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine. 36Să nu
22:12
iei de la el nici dobândă, nici camătă: să te temi
de Dumnezeul tău, și fratele tău să trăiască împreună cu tine. 37Să nu-i împrumuţi banii tăi cu dobândă și să nu-i împrumuţi merindele tale pe camătă. 38Eu
sunt Domnul Dumnezeul tău, care v-am scos din ţara Egiptului, ca să vă dau ţara Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru. 39Dacă
fratele tău sărăcește lângă tine și se vinde ţie, să nu-l pui să-ţi facă muncă de rob. 40Ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea în slujba ta până la anul de veselie. 41Atunci, să iasă de la tine el și copiii lui care vor fi
cu el și să se întoarcă în familia lui, la moșia
părinţilor lui. 42Căci ei sunt
slujitorii Mei, pe care i-am scos din ţara Egiptului; să nu fie vânduţi cum se vând robii. 43Să nu-l stăpânești
cu asprime
și să te temi
de Dumnezeul tău. 44Dacă vreţi să aveţi robi și roabe, să-i luaţi de la neamurile
care vă înconjoară; de la ele să cumpăraţi robi și roabe. 45Veţi putea să-i cumpăraţi și dintre copiii străinilor care vor locui la tine și din familiile lor pe care le vor naște în ţara voastră; ei vor fi averea voastră. 46Îi puteţi lăsa moștenire
copiilor voștri după voi, ca pe o moșie, și puteţi să-i ţineţi astfel robi pe veci. Dar cât despre fraţii voștri, copiii lui Israel, nici unul
din voi să nu stăpânească pe fratele său cu asprime. 47Dacă un străin sau un venetic se îmbogăţește, și fratele
tău sărăcește lângă el și se vinde străinului care locuiește la tine sau vreunuia din familia străinului, 48el să aibă dreptul de răscumpărare, după ce se va fi vândut: unul din fraţii lui să poată să-l
răscumpere. 49Unchiul lui sau fiul unchiului lui sau una din rudele lui de aproape va putea să-l răscumpere sau, dacă are mijloace, să se răscumpere singur
. 50Să facă socoteala cu cel ce l-a cumpărat, din anul când s-a vândut până în anul de veselie, și preţul de plătit va atârna de numărul anilor, care vor fi preţuiţi ca ai unui
21:16
om tocmit cu plată. 51Dacă mai sunt încă mulţi ani până la anul de veselie, își va plăti răscumpărarea după preţul anilor acelora și să-l scadă din preţul cu care a fost cumpărat; 52dacă mai rămân puţini ani până la anul de veselie, să le facă socoteala și să-și plătească răscumpărarea după acești ani. 53Să fie la el ca unul tocmit cu anul; și acela la care va fi să nu se poarte cu asprime cu el sub ochii tăi. 54Iar dacă nu este răscumpărat în niciunul din aceste feluri, să
iasă de la el în anul de veselie, el și copiii lui care vor fi împreună cu el. 55Căci copiii lui Israel sunt
robii Mei; ei sunt robii Mei, pe care i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.